Gazeta Transilvaniei, 1935 (Anul 98, nr. 1-99)

1935-01-01 / nr. 1

NIr. 1 1935 De la Asociaţia învăţătorilor din oraşul şi judeţul Braşov Convocarea Adunării generale On. membrii Asociaţiei învă­ţătorilor din oraşul şi judeţul Braşov sunt convocaţi pentru a­­dunarea generală ordinară, în ziua de Duminecă 27 Ianuarie 1935 ora 9 dimineaţa în sala Camerei de Comerţ- In caz că nu se întruneşte numărul cerut de statut, se amână peste două ore, adecă la ora 11 în aceeaşi zi, când se va ţine cu orice nu­măr de membrii prezenţi, potri­vit noului statut modificat în a­­dunarea generală de la Iaşi pu­blicat în revista „Şcoala şi Viaţa" Nr. 4 şi 5. Ordinea de zi: 1. Constituirea biroului. 2. Raportul de activitate al Corn­­etului. 3. Raportul cenzorilor. 4. Raportul secretarului regio­nal Vasile Chele referitor la verificarea neregulelor din ges­tiunile anilor 1930—1933. Pro­punerea comitetului și a cenzo­rilor în legătură cu această che­stiune. 5. Gestiunea Asociaţiei dela 1 Ianuarie 1934 până la 1 Au­gust 1934. 6. Bugetul Asociaţiei pe timpul dela 1 August 1934 până la 31 Iulie 1935. 7. Alegerea a trei membri în comitet în locul celor demişi şi a trei membri supleanţi pe timp de doi ani. 8. Alegerea a trei membri şi trei supleanţi pe timp de doi ani. 9. Propuneri. Alegerea se va face potrivit statutului nou modificat prin vot secret. La amiazi va fi masă co­mună la Restaurantul Transilva­nia. Preţul mesei este de 40 lei. Membrii care nu pot lua masa vor înştiinţa conducerea Asociaţiei cu cel puţin 5 zile înainte. S’a intervenit la Revizoratul şcolar pentru a se da o circu­lară în baza căreia membrii par­ticipanţi să poată să şi ridice diurna re­specti­vă. Seara va fi o întrunire cole­gială cu muzică şi dans. La această adunare generală au fost învitaţi d­nul D. V. Toni preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor din România, I. N. Ciolan preşedinta al Asocia­ţei regionale Cluj, precum şi autor toţile şcolare şi adminis­trative. Braşov, [18 Decemvrie 1924. Preşedinte, Damaschin Cajavei. Secretar, Traian R. Popa. Delà Biroul Central i U. F. V. R. Domnii president! ai Despăr­­tămintelor noastre judeţene şi locale, sunt rugeţi şi învitaţi pe seesstă, c«H­ să trimită de ur­genţă Birouriî"Central al U. F. V. o următoarele : 1- Trioul foştilor voluntari decoraţi cu medalia „Ferdinand I* *n seria I şi II, ceri cu oca­­ziunea solemnităţii din 8 iunie primit brevetele. 2. Tablo­­­ Cam" i— — ; — această cs­tie a primit me­daliile. 3. Lista voluntarilor, cari au fost demişi sau concediaţi din serviciile statului, judeţelor sau comunelor, cu indicarea datei şi motivelor îndepărtării din ser­viciu. 4. Lista voluntarilor cari în ul­timul timp au fost deposedaţi de loturile de pământ primite conform legii de preferinţă sau diferite ordine ministeriale între anii 1930-1933. De aceste tablouri şi date a­vem neapărată nevoie, pentru a putea interveni la cei în drept pentru complertarea brevetelor şi medaliilor celor ce nu le-au primit, precum şi pentru a putea interveni la Onor. Guvern în in­teresul celor demişi din servicii şi deposedaţi de loturile pri­mite. Biroul Central LI. F. V. R. Sârbii încă n’au schimbat ve­chiul calendar, cel pujin in o­­rânduirea bisericii, aşa că Cră­ciunul începe abia la 6 Ianua­rie, după calendarul nou. Asta înseamnă că Belgradul e ora­şul, în care se sărbătoreşte Cră­ciunul şi Anul Nou de câte două ori. Majoritatea populaţiei din Bel­grad o formează pravoslavnicii. Nu lipsesc însă nici catolicii şi protestanţii. Caracterul de sărbătoare al Belgradului îl dau totuşi ortodoxii. Ajunul Crăciunului se sărbă­toreşte nu numai de mulţime ci şi de armată şi Curtea Re­gală. In această zi câteva secţii speciale din regimentele de gar­nizoană şi din Şcolile militare se duc în formaţie de ceremo­nie până la pădurea din apro­pierea Capitalei, situată pe vâr­ful „Kosutnjak", de unde taie un stejar tradiţional numit „Radn­­jak“, pe care cu acelaşi alaiu ceremonios îl predau Curţii Re­gale. Acolo pomul e primit de însuşi Regele ţării, după un ce­remonial tradiţional. Ceremonialul e acelaşi, care se practică în orice familie sâr­bească. Capul familiei pravos­lavnice pleacă în dimineața zi­lei de 24 Decembrie, însoţit de fiii săi, la pădure, de unde aduce stejarul tradiţional. Se alege o tufa tânără după ce mai întâi se oficiază o mică rugăciune. Tăe­­rea se face cu securea însă numai dintr’o anumită parte. In clipa când copăcelul cade spre pământ, unul din copii rupe cra­ca cea mai înaintată, adică a­­ceea care atinge cea dintâi pă­mântul. Cu această cracă se atinge ștubeele de albine pentru ca să aibă miere multă şi se dă prin lapte ca să aibă smântână grasă. Acasă în uşe aşteaptă gospo­dina cu două lumânări aprinse, ţinând într’o altă mână sămânţă de grâu. Capul familiei ridică pomul şi adaogă : „Noroc de ajunul Crăciunului". Membrii fa­miliei repetă aceleaşi cuvinte de f­urare, iar gospodina aruncă se- i­minte peste pom. In urmă po­mul se arde şi se mai păstrea­ză din el o cracă destinată să fie arsă la Anul Nou. Cum începe pomul să ardă, gospodina cu un mănunchiu de paie în mână se învârteşte în jurul focului şi scoate un fel de sunete ca ale găinii. Copiii ur­mează gospodina şi imită puii. Din când în când smulg din mâinele mamei fire de paie, pe care le aruncă pe duşumeaua casei în semn de bogăţie, bel­şug şi sănătate. Tatăl spune cu acest prilej o serie de rugăciuni, după care gospodina aşează masa. Se os­pătează numai cu alimente de post. De obiceiu se mănâncă o supă de pătlăgele roşii şi nuci. Cum s’a aşezat familia la masă, tatăl ia în mână trei nuci şi le arun­că spre răsărit, zicând : „In nu­mele Tatălui", apoi alte trei le aruncă spre Apus, spunând : „In numele Fiului" şi în fine alte trei spre miază noapte, insolite de cuvintele : „Şi Sf. Duh". Face în urmă semnul crucii, mai aruncă trei nuci spre miază zi şi spune : „Amin". Dacă familia se hotărăşte să postească în ziua de ajun, în acest caz pregăteşte mâncare încă din ziua de 23 Decembrie. In zilele, ce precedează Cră­ciunul, uliţile Belgradului sunt pline cu tot felul de negustori ambulanţi, cari vând cele de trebuinţă pentru Crăciun. Se vând cu acest prilej foarte mulţi porci. Fiecare credincios trebue să aibă la casa lui un porc pen­tru belşugul casei. E aceeaşi credinţă ca la Români. Un obiceiu interesant e „po­­lajenik". Acesta e cel dintăi oaspe, care vine în casă în prima zi de Crăciun. Rămâne printre ai casei până seara și e consi­derat ca membru al familiei. Poate să fie oricine, faptul n’are nici o importantă. De obiceiu e un tânăr din vecini, care bate la ușe cel dintâi în ziua aceea. Când intră în casă acest oas­pe zice : „Cristos se naşte", la care ai casei răspund : „Adevă­rat că se naşte" . In urmă să­rută pe ai casei şi iasă lângă resturile pomului ars o monedă, după care adaogă: „Câte scân­tei atâţia berbecei, viţei şi roadă în câmp, acasă şi de tot felul să fie în casa voastră" . Datina aceasta se respectă şi la Palatul Regal. Cel dintâi, care merge la Palatul Regal, e de o­­biceiu cel mai bun elev de la şcolile militare din Capitală. A­­cesta merge des de dimineaţă la Palat, dă binele Regelui şi­­ rămâne acolo toată ziua. Pentru Sârbi Crăciunul e o­­ sărbătoare mare şi bogată. Un , proverb sârbesc spune: „Nu-i , zi fără lumină şi nici bucurie­­ fără Crăciun sârbesc". (Ceps) Din alte ţări Obiceiuri de serbători în Sârbia. o victimă a ştiinţei. Se a­­nunță din Paris, că profesorul Grandclaude, dire­ctorul adjunct Nord, a căzut victimă a c­aloriei. Grandclaude a injectat de cu­rând o soluţie specială într’un ţesut canceros, înţepându se la degetul arătător al mânei drepte. Imediat a fost supus unei des­­infectări și unei intervenții chi­rurgicale. Plecat din Lille la Paris, spre a petrece serbările în sânul fa­miliei sale, savantul a trebuit să fie internat, deoarece se decla­rase o septicemie generală. Cu toate îngrijirile date, Grandclaude a încetat din viață. GAZETA TRANSILVANIEI Pentru meseriaşii din Braşov * • — Ce trebue să ştie un membru al corporaţiei? — Conducerea Corporaţiei din Braşov în şedinţa sa din 19 Noembrie 1934 s’a ocupat de a­­proape cu chestiunea de încre­dere,’ ce s’a fost pus la vot în adunarea generală extraordinară din 7 Noembrie 1934 şi în con­secinţă a adus următoarea ho­tărâre: Având în vedere că în urma votării secrete, efectuată în adu­narea generală, au votat abia numai 48 contra conducerii cor­poraţiei, ceea ce reprezintă 19% din totalul prezenţilor la adu­nare şi abia 30/6 din totalul membrilor corporaţiei Comi­tetul de conducere găseşte că nu este motiv pentru abzicerea conducerii actuale şi să dispună noui alegeri. A mai deliberat şi asupra o­­biecţiunilor unora dintre mem­brii, că actuala conducere nu militează cu mijloace mai aspre pentru revendicările meseriaşi­lor şi a găsit că a procedat tot­deauna în spiritul unui maximum de erori şi în cadrele dispozi­ţiilor legale. La apelul corporaţiei, nume­roase plângeri au fost înaintate, mai cu seamă în chestiuni de impunere, asigurări sociale şi clandestinism. In toate cazurile s’au făcut cercetări amănunţite şi s’au făcut intervenţiile nece­sare, personal şi în scris. Ni­meni nu a fost refuzat din par­tea Corporaţiei, dacă a înaintat vre-o plângere, nici măcar a­­tunci, c­ând era evident că nu are dreptate. S’au făcut toate încercările ca şi în asemenea cazuri să se asigure cât mai multă pos­bilitate pentru uşura­rea sarcinilor. Conducerea Corporaţiei a a­vut ocazia să constate, că nu­meroase nemulţumii­eu fost provocate de super­toarea ne­gligent a meseriaşilor, ceri din această cauză au fost nevoiţi să achite însemnate sume drept a­menzi. /\u ii»»« umu,, w. - sau găsit motive juste, totuşi s’au făcut cuvenitele intervenţii. Pe viitor însă nu se vor mai face demersuri în cazurile ana­loge celor din urmă. Drept exemplu se poate men­ţiona cazul că unul dintre mem­bri are restanţe pe ani în urmă, însă între timp şi a zidit casă. Altul, cere nici după încheerea a 8 procese verbale de contra­venţie nu a voit să satisfacă obligaţiunii sale faţă de Casa de asigurări sociale, urcându i­se suma totală a amenzilor la suma de lei 10­00"). Dacă totuşi a fost strâmtorat pentru achi­tare, a promis că plăteşte lunar 80 lei în contul celor 10.000, ceea­ ce foarte natural că nu s’a putut accepta din partea Casei de Asigurări. Pentru evitarea diferitelor ne­ajunsuri, în legătură cu impu­nerile, asigurările sociale, clan­­destinismul, etc. si aduc la cu­noştinţa meseriaşilor următoa­rele îndrumări practice: I. Obţinerea brevetului industrial Cel dintâi pas pentru obţine­rea brevetului industrial este de a cere de la Consiliul de Igienă şi Ocrotiri Sociale (Str. Huscher No. 1) autorizaţia de funcţio­nare, prevăzută de art. 347 din legea sanitată. După înaintarea cererei, timbrată cu un timbru fiscal de lei 8 şi un timbru de aviaţie de 1 leu, consiliul de igienă în şedinţă plenară fre­­sează texa pentru fondul sani­tar, care veriază între lei 100— ÎO.OOO. Abia după achitarea taxei, anexând recipisa despre plată, un timbru fiscal de lei 27 şi unul de aviaţie de 2 lei, se e­­liberează autorizaţa de func­ţionare. Se observă că meseriaşul în cazurile când îşi mută atelierul sau îşi măreşte atelierul, este obligat să solicite din nou au­torizaţia de funcţionare. A doua cerere se înaintează autorităţii industriale în care se cere eli­berarea brevetului industria). (Cei dela oraş se adresează Primăriei, iar cei din comune, Preturii plăşii respective). Autoritatea industrială trimite copia brevetului industrial şi Corporel­ei Meseriaşilor, care în conformitate cu dispoziţiile paragr. 122 din art. de lege XVII din anul 1884 este inves­tită cu dreptul de Autoritate In­dustrială. Iar in conformitate cu 124 din a. obligaţi sa se înscrie ca mem­bri ai Corporației Meseriaşilor, unde plătesc o taxă de înscriere de lei 600.—, odată pentru tot­deauna, iar lei 110—540, (după numărul angajaților) anual ca taxă de membru. II. Dreptul pentru exercitarea meseriei văduvei meseriaşului. După decedarea unui mese­riaş, văduva acestuia poate e­­xercita meseria şi mai departe fără angajarea vreunui condu­ctor, anunţând însă în preala­bil m­­enţiunea sa la Primărie. In acest scop se va înainta Pri­măriei o cerere prevăzuă cu un timbru fiscal de lei­­ şi al­tul de aviaţie de 1 leu. In a­­ceastă cerere se specifică f­­act că, văduva doreşte să continue exercitarea meseriei soţului de­cedat. III. Renunţarea la brevetul in­dustrial. Dacă meseriaşul voeb­e să renunţe la brevetul său indus­trial, trebue să anunţe în scris sau verbal instanţei industriale. IV. Procedura contra meseria­şilor clandestini. In interesul fiecărui meseriaş* patron este, să denunţe pe me­seriaşii clandestini, cari lucrează fără brevet industrial La tace­­rea denunţului este nevoe, să se indice numele şi domiciliul lucrătorului clandestin cât şi al proprietarului, la care se exe­cută lucrarea. In posesiunea datelor nece­sare, unul sau doi delegaţi ai secţiei respective se prezintă la Corporaţia Meseriaşilor sau la I Camera de­­Muncă, unde pri­mind o adresă către Chestura Politiei, se prezintă la d-l direc­tor al Chesturei spre a obţine viza catre circumscripţia poliţie­nească respectivă. Aceasta la rândul ei deleagă un ofiţer de poliţie, care împreună cu dele­gatul sau delegatii sect­ei de meseriaşi, se deplasează la faţa locului, încheind proces verbal de contravenţie şi sistând şi lucrul început de meseriaşul clandestin. Acest proces verbal se semnează şi de către dele­gatul sau delegaţii meseriaşilor patroni şi apoi se înaintează de către Chestura Poliţiei direct Ju­­decătoriei de Muncă, pentru apli­carea amenzii. Amenda variază între suma de lei 300—12 (RC. V. Despre libererea ucenicilor, Pentu libererea ucenicilor este nevoe de următoarele acte: 1. Contractul de ucenicie, care trebue să fie vizat de Camera liberare, unul semnat de maes­trul învățător și altul semnat de maestrul examinator. Acesta din urmă e­xaminează lucrul de probă executat de ucenic. Avizele se expediază din oficiu şi în mod gratuit din partea Corporaţiei la adresa maeştrilor vizaţi. 3. Cer­tificatul şcolar (adeverinţă). 4. Două bucăţi fotografii şi plata diferitelor taxe, timbre etc. in total lei 631. Este de reţinut că, conform Pagina 5 Bibliografie A apărut Nr. 3 din importanta revistă scrisă în limba franceză „Revue de Transylvanie", care apare la Cluj sub auspiciile so­cietăţii culturale „Astra", având ca director pe d­l prof. uni­v.­­S. Dragomir şi ca redactor-şef pe d­l prof. univ. D. D. Roşea, cu numeroase articole, informet sunt şi viaţa politică culturală din plana d lor I. Breazu, V. Moldo­van, A. Caliani, V. Jinga, S. Dragomir. • A apărut Nr. 6 din „Transil­vania, buletin de tehnică cul­turală", cu un bogat material informativ, istoric şi cultural. Re­producem la alt loc din acest număr o amintire a d-lui Dr. Al. Vaida-Voevod.

Next