Gazeta Transilvaniei, 1935 (Anul 98, nr. 1-99)
1935-01-01 / nr. 1
NIr. 1 1935 De la Asociaţia învăţătorilor din oraşul şi judeţul Braşov Convocarea Adunării generale On. membrii Asociaţiei învăţătorilor din oraşul şi judeţul Braşov sunt convocaţi pentru adunarea generală ordinară, în ziua de Duminecă 27 Ianuarie 1935 ora 9 dimineaţa în sala Camerei de Comerţ- In caz că nu se întruneşte numărul cerut de statut, se amână peste două ore, adecă la ora 11 în aceeaşi zi, când se va ţine cu orice număr de membrii prezenţi, potrivit noului statut modificat în adunarea generală de la Iaşi publicat în revista „Şcoala şi Viaţa" Nr. 4 şi 5. Ordinea de zi: 1. Constituirea biroului. 2. Raportul de activitate al Cornetului. 3. Raportul cenzorilor. 4. Raportul secretarului regional Vasile Chele referitor la verificarea neregulelor din gestiunile anilor 1930—1933. Propunerea comitetului și a cenzorilor în legătură cu această chestiune. 5. Gestiunea Asociaţiei dela 1 Ianuarie 1934 până la 1 August 1934. 6. Bugetul Asociaţiei pe timpul dela 1 August 1934 până la 31 Iulie 1935. 7. Alegerea a trei membri în comitet în locul celor demişi şi a trei membri supleanţi pe timp de doi ani. 8. Alegerea a trei membri şi trei supleanţi pe timp de doi ani. 9. Propuneri. Alegerea se va face potrivit statutului nou modificat prin vot secret. La amiazi va fi masă comună la Restaurantul Transilvania. Preţul mesei este de 40 lei. Membrii care nu pot lua masa vor înştiinţa conducerea Asociaţiei cu cel puţin 5 zile înainte. S’a intervenit la Revizoratul şcolar pentru a se da o circulară în baza căreia membrii participanţi să poată să şi ridice diurna respectivă. Seara va fi o întrunire colegială cu muzică şi dans. La această adunare generală au fost învitaţi dnul D. V. Toni preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor din România, I. N. Ciolan preşedinta al Asociaţei regionale Cluj, precum şi autor toţile şcolare şi administrative. Braşov, [18 Decemvrie 1924. Preşedinte, Damaschin Cajavei. Secretar, Traian R. Popa. Delà Biroul Central i U. F. V. R. Domnii president! ai Despărtămintelor noastre judeţene şi locale, sunt rugeţi şi învitaţi pe seesstă, c«H să trimită de urgenţă Birouriî"Central al U. F. V. o următoarele : 1- Trioul foştilor voluntari decoraţi cu medalia „Ferdinand I* *n seria I şi II, ceri cu ocaziunea solemnităţii din 8 iunie primit brevetele. 2. Tablo Cam" i— — ; — această cstie a primit medaliile. 3. Lista voluntarilor, cari au fost demişi sau concediaţi din serviciile statului, judeţelor sau comunelor, cu indicarea datei şi motivelor îndepărtării din serviciu. 4. Lista voluntarilor cari în ultimul timp au fost deposedaţi de loturile de pământ primite conform legii de preferinţă sau diferite ordine ministeriale între anii 1930-1933. De aceste tablouri şi date avem neapărată nevoie, pentru a putea interveni la cei în drept pentru complertarea brevetelor şi medaliilor celor ce nu le-au primit, precum şi pentru a putea interveni la Onor. Guvern în interesul celor demişi din servicii şi deposedaţi de loturile primite. Biroul Central LI. F. V. R. Sârbii încă n’au schimbat vechiul calendar, cel pujin in orânduirea bisericii, aşa că Crăciunul începe abia la 6 Ianuarie, după calendarul nou. Asta înseamnă că Belgradul e oraşul, în care se sărbătoreşte Crăciunul şi Anul Nou de câte două ori. Majoritatea populaţiei din Belgrad o formează pravoslavnicii. Nu lipsesc însă nici catolicii şi protestanţii. Caracterul de sărbătoare al Belgradului îl dau totuşi ortodoxii. Ajunul Crăciunului se sărbătoreşte nu numai de mulţime ci şi de armată şi Curtea Regală. In această zi câteva secţii speciale din regimentele de garnizoană şi din Şcolile militare se duc în formaţie de ceremonie până la pădurea din apropierea Capitalei, situată pe vârful „Kosutnjak", de unde taie un stejar tradiţional numit „Radnjak“, pe care cu acelaşi alaiu ceremonios îl predau Curţii Regale. Acolo pomul e primit de însuşi Regele ţării, după un ceremonial tradiţional. Ceremonialul e acelaşi, care se practică în orice familie sârbească. Capul familiei pravoslavnice pleacă în dimineața zilei de 24 Decembrie, însoţit de fiii săi, la pădure, de unde aduce stejarul tradiţional. Se alege o tufa tânără după ce mai întâi se oficiază o mică rugăciune. Tăerea se face cu securea însă numai dintr’o anumită parte. In clipa când copăcelul cade spre pământ, unul din copii rupe craca cea mai înaintată, adică aceea care atinge cea dintâi pământul. Cu această cracă se atinge ștubeele de albine pentru ca să aibă miere multă şi se dă prin lapte ca să aibă smântână grasă. Acasă în uşe aşteaptă gospodina cu două lumânări aprinse, ţinând într’o altă mână sămânţă de grâu. Capul familiei ridică pomul şi adaogă : „Noroc de ajunul Crăciunului". Membrii familiei repetă aceleaşi cuvinte de furare, iar gospodina aruncă se- iminte peste pom. In urmă pomul se arde şi se mai păstrează din el o cracă destinată să fie arsă la Anul Nou. Cum începe pomul să ardă, gospodina cu un mănunchiu de paie în mână se învârteşte în jurul focului şi scoate un fel de sunete ca ale găinii. Copiii urmează gospodina şi imită puii. Din când în când smulg din mâinele mamei fire de paie, pe care le aruncă pe duşumeaua casei în semn de bogăţie, belşug şi sănătate. Tatăl spune cu acest prilej o serie de rugăciuni, după care gospodina aşează masa. Se ospătează numai cu alimente de post. De obiceiu se mănâncă o supă de pătlăgele roşii şi nuci. Cum s’a aşezat familia la masă, tatăl ia în mână trei nuci şi le aruncă spre răsărit, zicând : „In numele Tatălui", apoi alte trei le aruncă spre Apus, spunând : „In numele Fiului" şi în fine alte trei spre miază noapte, insolite de cuvintele : „Şi Sf. Duh". Face în urmă semnul crucii, mai aruncă trei nuci spre miază zi şi spune : „Amin". Dacă familia se hotărăşte să postească în ziua de ajun, în acest caz pregăteşte mâncare încă din ziua de 23 Decembrie. In zilele, ce precedează Crăciunul, uliţile Belgradului sunt pline cu tot felul de negustori ambulanţi, cari vând cele de trebuinţă pentru Crăciun. Se vând cu acest prilej foarte mulţi porci. Fiecare credincios trebue să aibă la casa lui un porc pentru belşugul casei. E aceeaşi credinţă ca la Români. Un obiceiu interesant e „polajenik". Acesta e cel dintăi oaspe, care vine în casă în prima zi de Crăciun. Rămâne printre ai casei până seara și e considerat ca membru al familiei. Poate să fie oricine, faptul n’are nici o importantă. De obiceiu e un tânăr din vecini, care bate la ușe cel dintâi în ziua aceea. Când intră în casă acest oaspe zice : „Cristos se naşte", la care ai casei răspund : „Adevărat că se naşte" . In urmă sărută pe ai casei şi iasă lângă resturile pomului ars o monedă, după care adaogă: „Câte scântei atâţia berbecei, viţei şi roadă în câmp, acasă şi de tot felul să fie în casa voastră" . Datina aceasta se respectă şi la Palatul Regal. Cel dintâi, care merge la Palatul Regal, e de obiceiu cel mai bun elev de la şcolile militare din Capitală. Acesta merge des de dimineaţă la Palat, dă binele Regelui şi rămâne acolo toată ziua. Pentru Sârbi Crăciunul e o sărbătoare mare şi bogată. Un , proverb sârbesc spune: „Nu-i , zi fără lumină şi nici bucurie fără Crăciun sârbesc". (Ceps) Din alte ţări Obiceiuri de serbători în Sârbia. o victimă a ştiinţei. Se anunță din Paris, că profesorul Grandclaude, directorul adjunct Nord, a căzut victimă a caloriei. Grandclaude a injectat de curând o soluţie specială într’un ţesut canceros, înţepându se la degetul arătător al mânei drepte. Imediat a fost supus unei desinfectări și unei intervenții chirurgicale. Plecat din Lille la Paris, spre a petrece serbările în sânul familiei sale, savantul a trebuit să fie internat, deoarece se declarase o septicemie generală. Cu toate îngrijirile date, Grandclaude a încetat din viață. GAZETA TRANSILVANIEI Pentru meseriaşii din Braşov * • — Ce trebue să ştie un membru al corporaţiei? — Conducerea Corporaţiei din Braşov în şedinţa sa din 19 Noembrie 1934 s’a ocupat de aproape cu chestiunea de încredere,’ ce s’a fost pus la vot în adunarea generală extraordinară din 7 Noembrie 1934 şi în consecinţă a adus următoarea hotărâre: Având în vedere că în urma votării secrete, efectuată în adunarea generală, au votat abia numai 48 contra conducerii corporaţiei, ceea ce reprezintă 19% din totalul prezenţilor la adunare şi abia 30/6 din totalul membrilor corporaţiei Comitetul de conducere găseşte că nu este motiv pentru abzicerea conducerii actuale şi să dispună noui alegeri. A mai deliberat şi asupra obiecţiunilor unora dintre membrii, că actuala conducere nu militează cu mijloace mai aspre pentru revendicările meseriaşilor şi a găsit că a procedat totdeauna în spiritul unui maximum de erori şi în cadrele dispoziţiilor legale. La apelul corporaţiei, numeroase plângeri au fost înaintate, mai cu seamă în chestiuni de impunere, asigurări sociale şi clandestinism. In toate cazurile s’au făcut cercetări amănunţite şi s’au făcut intervenţiile necesare, personal şi în scris. Nimeni nu a fost refuzat din partea Corporaţiei, dacă a înaintat vre-o plângere, nici măcar atunci, când era evident că nu are dreptate. S’au făcut toate încercările ca şi în asemenea cazuri să se asigure cât mai multă posbilitate pentru uşurarea sarcinilor. Conducerea Corporaţiei a avut ocazia să constate, că numeroase nemulţumiieu fost provocate de supertoarea negligent a meseriaşilor, ceri din această cauză au fost nevoiţi să achite însemnate sume drept amenzi. /\u ii»»« umu,, w. - sau găsit motive juste, totuşi s’au făcut cuvenitele intervenţii. Pe viitor însă nu se vor mai face demersuri în cazurile analoge celor din urmă. Drept exemplu se poate menţiona cazul că unul dintre membri are restanţe pe ani în urmă, însă între timp şi a zidit casă. Altul, cere nici după încheerea a 8 procese verbale de contravenţie nu a voit să satisfacă obligaţiunii sale faţă de Casa de asigurări sociale, urcându ise suma totală a amenzilor la suma de lei 1000"). Dacă totuşi a fost strâmtorat pentru achitare, a promis că plăteşte lunar 80 lei în contul celor 10.000, ceea ce foarte natural că nu s’a putut accepta din partea Casei de Asigurări. Pentru evitarea diferitelor neajunsuri, în legătură cu impunerile, asigurările sociale, clandestinismul, etc. si aduc la cunoştinţa meseriaşilor următoarele îndrumări practice: I. Obţinerea brevetului industrial Cel dintâi pas pentru obţinerea brevetului industrial este de a cere de la Consiliul de Igienă şi Ocrotiri Sociale (Str. Huscher No. 1) autorizaţia de funcţionare, prevăzută de art. 347 din legea sanitată. După înaintarea cererei, timbrată cu un timbru fiscal de lei 8 şi un timbru de aviaţie de 1 leu, consiliul de igienă în şedinţă plenară fresează texa pentru fondul sanitar, care veriază între lei 100— ÎO.OOO. Abia după achitarea taxei, anexând recipisa despre plată, un timbru fiscal de lei 27 şi unul de aviaţie de 2 lei, se eliberează autorizaţa de funcţionare. Se observă că meseriaşul în cazurile când îşi mută atelierul sau îşi măreşte atelierul, este obligat să solicite din nou autorizaţia de funcţionare. A doua cerere se înaintează autorităţii industriale în care se cere eliberarea brevetului industria). (Cei dela oraş se adresează Primăriei, iar cei din comune, Preturii plăşii respective). Autoritatea industrială trimite copia brevetului industrial şi Corporelei Meseriaşilor, care în conformitate cu dispoziţiile paragr. 122 din art. de lege XVII din anul 1884 este investită cu dreptul de Autoritate Industrială. Iar in conformitate cu 124 din a. obligaţi sa se înscrie ca membri ai Corporației Meseriaşilor, unde plătesc o taxă de înscriere de lei 600.—, odată pentru totdeauna, iar lei 110—540, (după numărul angajaților) anual ca taxă de membru. II. Dreptul pentru exercitarea meseriei văduvei meseriaşului. După decedarea unui meseriaş, văduva acestuia poate exercita meseria şi mai departe fără angajarea vreunui conductor, anunţând însă în prealabil menţiunea sa la Primărie. In acest scop se va înainta Primăriei o cerere prevăzuă cu un timbru fiscal de lei şi altul de aviaţie de 1 leu. In această cerere se specifică fact că, văduva doreşte să continue exercitarea meseriei soţului decedat. III. Renunţarea la brevetul industrial. Dacă meseriaşul voebe să renunţe la brevetul său industrial, trebue să anunţe în scris sau verbal instanţei industriale. IV. Procedura contra meseriaşilor clandestini. In interesul fiecărui meseriaş* patron este, să denunţe pe meseriaşii clandestini, cari lucrează fără brevet industrial La tacerea denunţului este nevoe, să se indice numele şi domiciliul lucrătorului clandestin cât şi al proprietarului, la care se execută lucrarea. In posesiunea datelor necesare, unul sau doi delegaţi ai secţiei respective se prezintă la Corporaţia Meseriaşilor sau la I Camera deMuncă, unde primind o adresă către Chestura Politiei, se prezintă la d-l director al Chesturei spre a obţine viza catre circumscripţia poliţienească respectivă. Aceasta la rândul ei deleagă un ofiţer de poliţie, care împreună cu delegatul sau delegatii sectei de meseriaşi, se deplasează la faţa locului, încheind proces verbal de contravenţie şi sistând şi lucrul început de meseriaşul clandestin. Acest proces verbal se semnează şi de către delegatul sau delegaţii meseriaşilor patroni şi apoi se înaintează de către Chestura Poliţiei direct Judecătoriei de Muncă, pentru aplicarea amenzii. Amenda variază între suma de lei 300—12 (RC. V. Despre libererea ucenicilor, Pentu libererea ucenicilor este nevoe de următoarele acte: 1. Contractul de ucenicie, care trebue să fie vizat de Camera liberare, unul semnat de maestrul învățător și altul semnat de maestrul examinator. Acesta din urmă examinează lucrul de probă executat de ucenic. Avizele se expediază din oficiu şi în mod gratuit din partea Corporaţiei la adresa maeştrilor vizaţi. 3. Certificatul şcolar (adeverinţă). 4. Două bucăţi fotografii şi plata diferitelor taxe, timbre etc. in total lei 631. Este de reţinut că, conform Pagina 5 Bibliografie A apărut Nr. 3 din importanta revistă scrisă în limba franceză „Revue de Transylvanie", care apare la Cluj sub auspiciile societăţii culturale „Astra", având ca director pe dl prof. univ.S. Dragomir şi ca redactor-şef pe dl prof. univ. D. D. Roşea, cu numeroase articole, informet sunt şi viaţa politică culturală din plana d lor I. Breazu, V. Moldovan, A. Caliani, V. Jinga, S. Dragomir. • A apărut Nr. 6 din „Transilvania, buletin de tehnică culturală", cu un bogat material informativ, istoric şi cultural. Reproducem la alt loc din acest număr o amintire a d-lui Dr. Al. Vaida-Voevod.