Gazeta Transilvaniei, 1935 (Anul 98, nr. 1-99)
1935-09-15 / nr. 72
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA BRAŞOV. STRADA LUNGA Nr. 6. Telefon 226 Abonament anual 200 lei. Pentru e trenitate 600 lei. Pentru autorităţi 600 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. LA I m M GHEORGHE BARI|lll Apare de trei ori pe săptămână Braşov Duminecă 15 Septemvrie 1935 Români ! Dacă nu voi fi să vă otrăvit! sui, în serviciul capitalismului internaţional ! Cetiji numai ziarele: „Universul", „Ţara Noastră“ şi ziarele naţionaliste de prezeta Transilvaniei" şi „Solia Dreptăţii“ din Orăştie, presa jidovită pusă reunit", „Naţionalul Nou“ -ie, cum sunt ziarele „Ga Mantiua „Flitului Mm” la Oui Discursul d-lui dr.Alex. Vaida-Veesod. — Partea a II-a — Zfihărelul constituţionalismului. Pe lângă cooperaţie nu se mai serveşte zăhărelul constituţionalismului. In oligarchie maghiară de pe vremea lui Andrei lupta continuă împotriva regilor Ungariei pe temă consttuţională era justificata pentru că oligerchiî vroiau să stăpânească ei. Lor Ie convenea Regele numai daca avealie de ceea ce spunea nobilimea maghiară. Dar între regi Ungariei nu toţi ascultau de oligarhie şi fost al doilea a fost poate cel mai mare şi cel mai convins ţărănist.[In steiul grăniceresc, făcut de Iosif al doilea, în care comuna grănicerească, copii erau înregistraţi de medic, se clădeau case de sfat, şcoli şi biserici. In casele de sfat nu se discutau palavre, nu se viadeau demnităţi pe monedă sunătoare sau pe monedă da conştiinţă ci se puneau la cale lucruri înţelepte şi folositoare oleştiei. Aceasta era adevărata democraţie ţărănească, nu intenţia de a fabrica învăţători şi cooperatii pentru a transforma la agenţi electorali. La noi constituţionalismul se interpretează aşa: şeful partidului pseudo-naţional ţărănesc, d-l Mihalache, la care eu ţin şi cu care nu vreau să intru în polemică, dar căruia mă simt obligat să i relev unele greşeli fundamentele, are două fiare în foc, doi colaboratori dintre cari pe unul îl ţine în termoforier pe celălalt un frigorifer (naritate). Unul face toate concesiile, celălalt niciuna (aplauzi). In situaţia aceasta de Mihalache face mereu un gest de conversiune, când spre termofor, când spre frigorifer, cedând mereu câte cinci procente (ilaritate). Dacă mâine nu ajunge la putere, atunci vine pe primul plan frigoriferul. Astfel poate vedea orișicine că nu poate fi condus un partid. Programul. Eu alt program nu vă pot da decât cel citit in adunarea dela București. Int ei surd atâtea puncte reale, cari trebuiesc realizate încât ajunge pentru o sută de ani. Programul acesta se a*fla în inimile Dv. De ce să mai venim cu interpretări şi cu un aşa zis schelet de program mitimal, care nu serveşte la altceva decât la demagogia electorală? O linie clară trebuie să fie programulnostru (aplauze) Acei cari dau în loc de termofor şi frigorifer, pot uşor se zică: câte vreme suntem stipendiaţi ai merelui capital, facem şantaj Aceasta eu nu o pot face. Noi trebuie să fim una de la Patriarh, care a dat un splendid exemplu de simţire românească şi până la cel din urmă opincar. Când vom ajunge prin jertfe şi muncă să avem această forţă ştim ce trebuie să înfăptuim Când neamul întreg va fi închegat în jurul nostru, problemele de rezolvat ne vor sta înaintea noastră. In continuare de Alex, Vaida- Voevod spune că ţăranii cu bunul lor simţ ştiu mai bine de ce are nevoie ţara. D-sa povesteşte o convorbire cu ţăranul Mihai Frâncuţă din corn, Balta, pe care a avut o în timpul campaniei electorale din Mehedinţi. Acesta spunea: „Au fost domni mulţi pe aici şi toţi se înjurau unii pe alţii. In loc de atâta vorbărie mai degrabă jumătate din ceea ce se cheltuieşte pe şosele să fie dat pentru armată, pentru că eu, când am plecat în război, în loc de armă mi s’a dat o bâtă. Ce folos de atâtea partide dacă nu putem să ne apărăm ţara" ? Nu putam să nu adopt programul lui, care era şi al meu şi care trebuie să fie al oricărui bun român. Ţara are nevoie de forţă, de autoritate şi atunci căile prosperării îi sunt deschise. Raporturile cu Rusia In legătură cu acestea daţi-mi voie ca să ating o chestie dureroasa, care ar putea da ocazie la interpretări greşite.Eu am stăruit mult pentru aranjarea raporturilor noastre cu Rusia, pentru reluarea relaţiilor economice. Am avut norocul să exoperez de la marile puteri recunoaşterea Basarabiei. Meritul definitivării acestei recunoaşteri revine d-lui mareşal Averescu. Când am ajuns din nou la guvern, am încercat să aranjez din nou chestia cu Rusia. Pe tema aceasta mi-am dat demisia motivată. Pe urma a urmat guvernul Marțiu, cu d-l Tdulescu la externe, care a realizat un pact comun al Micei Antante cu Rusia. Se svonește că s’ar prepara un nou pact, prin care s’ar merge prea departe. Fac aceste declaraţii pentrucă vreau să provoc o lămurire oficială. Se spune că în eventualitatea când anumite situații internaţionale ar reclama-o să i se permită Rusiei să-şi treacă trupele peste teritoriul românesc. Eu aştept dela dl Titute seu declaratiuni oficiale asupra acestei chestiuni. Un drept nu este pierdut atâta vreme cât nu renunţi la el. Eu la suveranitatea naţională în nici un caz nu aşi putea renunţa (aplauze). Dl Alexandru Vaida-Voevod atrage atenţiunea membrilor Frontului Românesc ca să nu se sperie de ştirile şi de intrigile, cari se fac zilnic în ziarele vrăjmaşe neamului nostru şi în special să nu dea crezare svonurilor lansate de presa din Sărindar. Modul de procedare. S’a discutat d-lor dacă modul de procedare al nostru de pănă acum a fost bun? Eu cred că vara într’o ţară agricolă mult nu s’a putut face. Totuşi în numeroase judeţe s’a lucrat foarte mult în Dumineci şi sărbători. In Capitală d-l Anghelescu (aplauze) a desăvârşit organizarea la Ilfov şi Viesca d-l loaniţescu (aplauze) de asemenea. Preţuimb ani în celelalte judeţe Frontul Românesc a activat stăruitor în vară, fără reclamă, dar cu rezultat astfel încât bilanţul nostru este activ. Nu ştiu în cere judeţ s’a interpretat greşit o vorbă a mea, crezându se că noi nu mai avem nevoie de înscrieri. Erontul Românesc d-lor nu are niciodată destui membrii pentru că el trebuie să cuprindă toată țara românească. . Partidele de dreapta. Trebuie să va dea lămuriri și asupra raporturilor noastre cu partidele de dreapta, cu celelalte partide naţionaliste. Cred că ar fi o mare greşală de ordin tactic, dacă ne-am pripi cu fuziunea. E ca şi cum s’ar face o căsătorie prin intermediari, urmând apoi neînţelegerile privitoare la zestre, la nuntă şi aşa mai departe. Să mi lăsaţi mie însărcinarea şi posibilitatea ca să fac propunerea atunci când ea va fi coaptă. Până atunci să colaborăm paralel. Dar chiar dacă am fi confreri politici şi ru pe acelaşi plen de principii, totuşi am detonia de a mă pronunţa azi şi de a ridica un protest împotriva calomniilor pornite față de dnii Cuza şi Goga, în legătură cu Germania. Adică în ţara noastră pot răsări ca ciupercile după ploaie, tot felul de ziare cari se adapă la nu ştiu ce isvore, pentru a combate românismul, pentru a terfeli Italia şi Germania, şi pentru a spune că dnii Goga şi Cuza sunt finanţaţi de către Hittler. Calomniatorii au rămas până acum datori cu răspunsul şi cu dovada calomniei lor. Facă dovadă cât mai grabnic, ori dacă nu, sunt nişte patentaţi calomniatori domnii aceştia din strada Sărindar . Un vifor a isbucnit în presa acestor domni când cancelarul Germaniei a învitat pe dnii Goga şi Cuza la Nuerenberg, dar nu s’a schiţat nici un gest de protest când Constantinescu- Iaşi, profesorul comunist, a participat la un congres unde s’a făcut propagandă împotriva statelor naţionale ! D-l Cuza, un om de linie dreaptă, indiferent dacă este bună sau rea, dacă place sau nu, nu poate merge intr’o ţară unde avem ministru plenipotenţiar ? Se poate ca în fiecare zi cree mari bărbaţi de stat, cari sunt Mussolini şi Hitler, să fie insultaţi şi murdăriţi ? Dacă Italia şi Germania, fără un Mussolini şi fără un Hitler deveneau comuniste, ce s’ar fi ales de Franţa şi de toată Europa, şi ce s’ar fi ales de noi, cari şi azi suntem reprezentaţi de Sărindar ? Avem dreptul ca să nutrim simplui şi faţa de Italia şi faţă de Germania. Aceasta nu însemnează că trădăm interesele Franţei. Prietenia dintre state nu se bazează pe sentimente personale ci pe interese. Interesul determină relaţiile de simpatie între state. Fiindcă interesele noastre coincid cu ale Franţei, vom rămâne alături de ea atâta vreme cât va fi şi ea alături de noi. (Aplauze). Sprijinirea presei naţionale. Domnilor nu este mare lucru dacă tirajul pierdor dn Sărindar va scădea cu 2—3 mii de exemplare. Dacă toţi ne-am impune ceea ce eu m- am impus de trei luni, şi văd că totuşi sunt bine informat, dacă nu am mai da bani pe această otravă zilnică a lor, ci am sprijini presa româneasca: „Porunca Vremii11, „Naţionalul Nouu, „Ţara Noastră", ziarele naţionaliste de provincie, „Gazeta Transilvaniei“, „Curentul“ şi mai eres marele ziar naţioal lri „Universul“ (sala face manifestaţie de simpatie pentru „Universul" şi ziarele naţionale), — atunci intrigile murdare ar afla teren de desvoltare mult mai greu (aplauze) Daţi-mi voie ca să aduc aici mulţumiri d-lui Voicu Niţescu (aplauze) pentru că a salvat „Gazeta Transilvaniei„ pentru românism, căciaceastă gazetă este cea mai veche gazetă românească din România, înfiinţată la 1858 şi împlinind deci peste 5 ani o suta de ani de existentă. Dei, o să mai avem ocazia să schimbăm idei. Mie îmi rămâne să vă dovedesc toată încrederea pe care ați depus-o în mine, pentru cauza noastră triumfătoare. Fac apel la dv. pentru o nouă formă de organizare pentru un spirit de strânsă disciplină. In toate chestiunile vă rog să mă învestiţi cu puteri depline pentru că să pot lua orice măsuri necesare luptei noastre. (Aplauze şi aprobări generale). Fiecare persoană la locul potrivit, această să fie ţelul nostru, unchinu nădăjduind că din sfatul nostru lipsit de orice interes egoist şi meschin va rezulta temelia pe care cu munca noastră vom face ca „România să fie a Românilor“. După propunerile şi părerile făcute de reprezentanţi şi diferitelor judeţe, in legătură cu organizarea Frontului Românesc —discuţii serioase, în cris au etalat situaţia şi împrejurările specifice acelor ţinuturi în ceea ce priveşte organizarea, a luat cuvântul de dr. Voicu Niţescu. Primit cu ovaţii şi aplauze îndelungate, oratorul a fost desşi furtunos întrerupt în decursul expinerilor d-sale, de aplauzele şi isbucnirile de aprobare ale asistenţei. Cuvântarea d-lui Am ascultat diferite păreri, — a început oratorul, — în legătură cu felul de organizare a Frontului Românesc. Domnilor, să nu uităm că avem de stabilit anumite linii de baza a organizării noastre. Am auzit pe unii vorbind de organizare în cadre de partid. Ori, bine știm și ne aducem aminte cu toţii de mizeriile, de afacerile necurate şi toate acele crime naţionale, cari au comprenais partidele prin jeful din care s-au înfruptat partizanii partidului. Nu vrem să mai continuăm acel trecut de păcate care ne-a adus ţara în situaţia nenorocită de azi. Noi, cei strânşi în jurul steagului ridicat de preşedintele nostru de Dr. Alex. Vaida-Voevod, am evoluat. Neam rupt de acel trecut al păcatelor de partid şi nu vremsă mai avem nimic nici cu structura şi nici cu apucăturile partidului de care ne-am despărţit. Frontul Românesc îşi are temelia în conştiinţa neamului românesc, pentru ridicarea şi fericirea căruia chiamă la luptă pe tot Românul. Tocmai pentru aceea în lupta lui din viitor el nu va mai face apel la concursul minoritarilor. Pactele electorale cu minoritarii, făcute până acum, ne au dovedit că toate acestea au fost exploatate de minoritari esclusiv în favorul lor, lovind astfel interesele româneşti. Vremea acestor pacte a trecut. Nu le vom mai face în viitor cu nime, ci vom duce dr. Voicu Niţescu, lupta de refacere şi întărirea românismului, bazaţi pe propriile noastre puteri, cari sunt sigura şi cea mai puternică garanţie a izbândei noastre. Faţă de evrei, simţiţi cu toţii, avem o aversiune adânc săpată în inima fiecărui Român. Şi aceasta aversiune, pe lângă exploataiiie selbatice de azi, datează încă de timpurile foarte vechi, de la Christos. Un lucru însă să nu uităm. In această luptă de dobândire a drepturilor româneşti să dovedim şi să folosim mijloace de popor cult şi civilizat. Nu scandaluri şi bătăi ! Avem alte forţe pentru a dărâma forţele ce ni se opun în lupta noastră şi pentru dărâmarea parazitismului, care suge vlaga şi munca acestei ţări şi a neamului românesc. Analizând apoi părerile în legătură cu presa Frontului, d-l Dr. Voicu Niţescu continue: Am auzit părerile, pe cari diferiţi vorbitori le-au ridicat în chestiunea presei organizaţiei noastre. Mi se par prea avântate de optimism. E bine să nu uităm realitatea. Ştiţi bine că naţia de la ţară obicinueşte să primească şi să citească ziarele organizaţiei, gratis. Intelectualii, — vorbesc de partea cea mai mare a acestora — au şi ei situaţii destul de grele. Mulţi n’au nici necesarul de trai. De unde deci plusul pentru susţinerea unei prese, ale cărei cheltueli enorme ne ar aduce într’o bună