Gazeta Transilvaniei, 1935 (Anul 98, nr. 1-99)

1935-09-15 / nr. 72

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA­­ BRAŞOV. STRADA LUNGA Nr. 6. Telefon 226 Abonament anual 200 lei. Pentru e treni­tate 600 lei. Pentru autorităţi 600 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. LA I m M GHEORGHE BARI|lll Apare de trei ori pe săptămână Braşov Duminecă 15 Septemvrie 1935 Români ! Dacă nu voi fi să vă otrăvit! sui, în serviciul capitalismului internaţional ! Cetiji numai ziarele: „Universul", „Ţara Noastră“ şi ziarele naţionaliste de pre­zeta Transilvaniei" şi „Solia Dreptăţii“ din Orăştie, presa jidovită pusă reunit", „Naţionalul Nou“ -ie, cum sunt ziarele „Ga­ Mantiu­a „Flitului Mm” la Oui Discursul d-lui dr.Alex. Vaida-Veesod. — Partea a II-a — Zfihărelul constituţionalis­mului. Pe lângă cooperaţie nu­ se mai serveşte zăhărelul constituţio­nalismului. In oligarchie ma­ghiară de pe vremea lui Andrei lupta continuă împotriva regilor Ungariei pe temă const­tuţională era justificata pentru că oliger­­chiî vroiau să stăpânească ei. Lor Ie convenea Regele numai daca avealie de ceea ce spunea nobilimea maghiară. Dar între regi Ungariei n­u toţi ascultau de oligarhie şi fost al doilea a fost poate cel mai mare şi cel mai convins ţărănist.[In steiul gră­niceresc, făcut de Iosif al doilea, în­ care comuna grănicerească, copii erau înregistraţi de medic, se clădeau case de sfat, şcoli şi biserici. In casele de sfat nu se discutau palavre, nu se via­­deau demnităţi pe monedă su­nătoare sau pe monedă da con­ştiinţă ci se puneau la cale lu­cruri înţelepte şi folositoare ole­ştiei. Aceasta era adevărata de­mocraţie ţărănească, nu intenţia de a fabrica învăţători şi coo­perat­­ii pentru a­­ transforma la agenţi electorali. La noi constituţionalismul se interpretează aşa: şeful parti­dului pseudo-naţional ţărănesc, d-l Mihalache, la care eu ţin şi cu care nu vreau să intru în po­lemică, dar căruia mă simt o­­bligat să i relev unele greşeli fundamentele, are două fiare în foc, doi colaboratori dintre cari pe unul îl ţine în termofor­ier pe celălalt un frigorifer (n­ari­­tate). Unul face toate conce­siile, celălalt niciuna (aplauzi). In situaţia aceasta d­e Miha­lache face mereu un gest de conversiune, când spre termo­­for, când spre frigorifer, cedând mereu câte cinci procente (ila­ritate). Dacă mâine nu ajunge la putere, atunci vine pe primul plan frigoriferul. Astfel poate vedea orișicine că nu poate fi condus un partid. Programul. Eu alt program nu vă pot da decât cel citit in adunarea dela București. In­t ei surd atâtea puncte reale, cari trebuiesc rea­lizate încât ajunge pentru o sută de ani. Programul acesta se a*­fla în inimile D­v. De ce să mai venim cu interpretări şi cu un aşa zis schelet de program mi­­timal, care nu serveşte la alt­ceva decât la demagogia elec­torală? O linie clară trebuie să fie programul­­nostru (aplauze) Acei cari dau în loc de ter­mofor şi frigorifer, pot uşor se zică: câte vreme suntem stipen­diaţi ai merelui capital, facem şantaj Aceasta eu nu o pot face. Noi trebuie să fim una de la Patriarh, care a dat un splendid exemplu de simţire românească şi până la cel din urmă opin­­car. Când vom ajunge prin jertfe şi muncă să avem această forţă ştim ce tre­buie să înfăptuim Când nea­mul întreg va fi închegat în ju­rul nostru, problemele de rezol­vat ne vor sta înaintea noas­tră. In continuare d­e Alex, Vaida- Voevod spune că ţăranii cu bunul lor simţ ştiu mai bine de ce a­re nevoie ţara. D-sa poves­teşte o convorbire cu ţăranul Mihai Frâncuţă din corn, Balta, pe care a avut o în timpul cam­paniei electorale din Mehedinţi. Acesta spunea: „Au fost domni mulţi pe aici şi toţi se înjurau unii pe alţii. In loc de atâta vorbărie mai degrabă jumătate din ceea ce se cheltuieşte pe şosele să fie dat pentru armată, pentru că eu, când am plecat în război­, în loc de armă mi s’a dat o bâtă. Ce folos de atâtea partide dacă nu putem să ne apărăm ţara" ? Nu pu­tam­ să nu adopt pro­gramul lui, care era şi al meu şi care trebuie să fie al oricărui bun român. Ţara are nevoie de forţă, de autoritate şi atunci căile prosperării îi sunt des­chise. Raporturile cu Rusia In legătură cu acestea daţi-mi voie ca să ating o chestie du­reroasa, care ar putea da oca­zie la interpretări greşite.Eu am stăruit mult pentru aranjarea raporturilor noastre cu Rusia, pentru reluarea relaţiilor eco­nomice. Am avut norocul să exoperez de la marile puteri re­cunoaşterea Basarabiei. Meritul definitivării acestei recunoaşteri revine d-lui mareşal Averescu. Când am ajuns din nou la gu­vern, am încercat să aranjez din nou chestia cu Rusia. Pe tema aceasta mi-am dat demisia motivată. Pe urma a urmat gu­vernul Marțiu, cu d-l Tdulescu la externe, care a realizat un pact comun al Micei Antante cu Rusia. Se svonește că s’ar prepara un nou pact, prin care s’ar merge prea departe. Fac aceste declaraţii pentrucă vreau să provoc o lămurire oficială. Se spune că în eventualitatea când anumite situații internaţio­nale ar reclama-o să i se per­mită Rusiei să-şi treacă tru­pele peste teritoriul românesc. Eu aştept dela dl Ti­tute seu de­­claratiuni oficiale asupra aces­tei chestiuni. Un drept nu este pierdut atâta vreme cât nu re­nunţi la el. Eu la suverani­tatea naţională în nici un caz nu aşi putea renunţa (a­­plauze). D­l Alexandru Vaida-Voevod atrage atenţiunea membrilor Frontului Românesc ca să nu se sperie de ştirile şi de intri­gile, cari se fac zilnic în zia­rele vrăjmaşe neamului nostru şi în special să nu dea crezare svonurilor lansate de presa din Sărindar. Modul de procedare. S’a discutat d-lor dacă modul de procedare al nostru de pănă acum a fost bun? Eu cred că vara într’o ţară agricolă mult nu s’a putut face. Totuşi în nume­roase judeţe s’a lucrat foarte mult în Dumineci şi sărbători. In Capitală d-l Anghelescu (a­plauze) a desăvârşit organizarea la Ilfov şi Viesca d-l loaniţescu (aplauze) de asemenea. Preţuim­­b ani în celelalte judeţe Frontul Românesc a activat stăruitor în vară, fără reclamă, dar cu re­zultat astfel încât bilanţul nos­tru este activ. Nu ştiu în cere judeţ s’a in­terpretat greşit o vorbă a mea, crezându se că noi nu mai a­vem nevoie de înscrieri. Eron­tul Românesc d-lor nu are nici­odată destui membrii pentru că el trebuie să cuprindă toată țara­ românească. . Partidele de dreapta. Trebuie să va dea lămuriri și asupra raporturilor noastre cu partidele de dreapta, cu cele­lalte partide naţionaliste. Cred că ar fi o mare greşală de or­din tactic, dacă ne-am pripi cu fuziunea. E ca şi cum s’ar face o căsătorie prin intermediari, urmând apoi neînţelegerile pri­vitoare la zestre, la nuntă şi aşa mai departe. Să mi lăsaţi mie însărcinarea şi posibilitatea ca să fac propunerea atunci când ea va fi coaptă. Până a­­­­tunci să colaborăm paralel. Dar­­ chiar dacă am fi confreri poli­­­tici şi r­u pe acelaşi plen de principii, totuşi am detonia de a mă pronunţa azi şi de a ridica un protest împotriva calomniilor pornite față de d­nii Cuza şi Goga, în legătură cu Germania. Adică în ţara noastră pot ră­sări ca ciupercile după ploaie, tot felul de ziare cari se adapă la nu ştiu ce isvore, pentru a combate românismul, pentru a terfeli Italia şi Germania, şi pentru a spune că d­nii Goga şi Cuza sunt finanţaţi de către Hittler. Calomniatorii au rămas până acum datori cu răspunsul şi cu dovada calomniei lor. Facă dovadă cât mai grabnic, ori dacă nu, sunt nişte patentaţi calomniatori domnii aceştia din strada Sărindar . Un vifor a isbucnit în presa acestor domni când cancelarul Germaniei a învitat pe d­nii Goga şi Cuza la Nuerenberg, dar nu s’a schiţat nici un gest de protest când Constantinescu- Iaşi, profesorul comunist, a par­ticipat la un congres unde s’a făcut propagandă împotriva sta­telor naţionale ! D-l Cuza, un om de linie dreaptă, indiferent dacă este bună sau rea, dacă place sau nu, nu poate merge intr’o ţară unde avem ministru plenipo­tenţiar ? Se poate ca în fiecare zi cr­ee­ mari bărbaţi de stat, cari sunt Mussolini şi Hitler, să fie insulta­ţi şi murdăriţi ? Dacă Ita­lia şi Germania, fără un Mus­solini şi fără un Hitler deve­neau comuniste, ce s’ar fi ales de Franţa şi de toată Europa, şi ce s’ar fi ales de noi, cari şi azi suntem reprezentaţi de Sărindar ? Avem dreptul ca să nutrim simplu­i şi faţa de Italia şi fa­ţă de Germania. Aceasta nu în­semnează că trădăm interesele Franţei. Prietenia dintre state nu se bazează pe sentimente personale ci pe interese. Inte­resul determină relaţiile de sim­patie între state. Fiindcă inte­resele noastre coincid cu ale Franţei, vom rămâne alături de ea atâta vreme cât va fi şi ea alături de noi. (Aplauze). Sprijinirea presei naţionale. Domnilor nu este mare lucru dacă tirajul pierdor d­­n Sărindar va scădea cu 2—3 mii de exem­plare. Dacă toţi ne-am impune ceea ce eu m- am impus de trei luni, şi văd că totuşi sunt bine informat, dacă nu am mai da bani pe această otravă zilnică a lor, ci am sprijini presa ro­mâneasca: „Porunca Vremii11, „Naţionalul Nouu, „Ţara Noas­tră", ziarele naţionaliste de pro­vincie, „Gazeta Transilvaniei“, „Curentul“ şi mai eres marele ziar naţioal l­ri „Universul“ (sala face manifestaţie de simpatie pentru „Universul" şi ziarele naţionale), — atunci intrigile mur­dare ar afla teren de desvoltare mult mai greu (aplauze) Daţi-mi voie ca să aduc aici mulţumiri d-lui Voicu Niţescu (aplauze) pentru că a salvat „Gazeta Tran­silvaniei„ pentru românism, căci­­această gazetă este cea mai veche gazetă românească din România, înfiinţată la 1858 şi împlinind deci peste 5 ani o suta de ani de existentă. D­­ei, o să mai avem ocazia să schimbăm idei. Mie îmi ră­mâne să vă dovedesc toată în­crederea pe care ați depus-o în mine, pentru cauza noastră triumfătoare. Fac apel la dv. pentru o nouă formă de orga­nizare pentru un spirit de strânsă disciplină. In toate chestiunile vă rog să mă învestiţi cu puteri de­pline pentru că să pot lua orice măsuri necesare lup­tei noastre. (Aplauze şi apro­bări generale). Fiecare persoană la locul po­trivit, această să fie ţelul nostru, unchinu nădăjduind că din sfatul nostru lipsit de orice in­teres egoist şi meschin va re­zulta temelia pe care cu munca noa­stră vom face ca „România să fie a Românilor“. După propunerile şi părerile făcute de reprezentanţi şi dife­ritelor judeţe, in legătură cu or­ganizarea Frontului Românesc —­discuţii serioase, în c­ris au etalat situaţia şi împrejurările specifice acelor ţinuturi în ceea­ ce priveşte organizarea,­­ a luat cuvântul d­e dr. Voicu Niţescu. Primit cu ovaţii şi a­­plauze îndelungate, oratorul a fost des­şi furtunos întrerupt în decursul e­xp­­inerilor d-sale, de aplauzele şi isbucnirile de apro­bare ale asistenţei. Cuvântarea d-lui Am ascultat diferite păreri, — a început oratorul, — în legă­­tură cu felul de organizare a Frontului Românesc. Domnilor, să nu uităm că a­­vem de stabilit anumite linii de baza a organizării noastre. Am auzit pe unii vorbind de orga­nizare în cadre de partid. Ori, bine știm și ne aducem aminte cu toţii de mizeriile, de afacerile necurate şi toate a­cele crime naţionale, cari au comprenais partidele prin jeful din care s-au înfruptat partizanii partidului. Nu vrem să mai con­tinuăm acel trecut de păcate care ne-a adus ţara în situaţia nenorocit­ă de azi. Noi, cei strânşi în jurul steagului ridicat de pre­şedintele nostru d­e Dr. Alex. Vaida-Voevod, am evoluat. Ne­am rupt de acel trecut al păca­telor de partid şi nu vrem­­să mai avem nimic nici cu struc­tura şi nici cu apucăturile par­tidului de care ne-am despărţit. Frontul Românesc îşi are te­melia în conştiinţa neamului ro­mânesc, pentru ridicarea şi fe­ricirea căruia chiamă la luptă pe tot Românul. Tocmai pentru aceea în lupta lui din viitor el nu va mai face apel la con­cursul minoritarilor. Pactele e­­lectorale cu minoritarii, făcute până acum, ne au dovedit că toate acestea au fost exploatate de minoritari esclusiv în favorul lor, lovind astfel interesele ro­mâneşti. Vremea acestor pacte a trecut. Nu le vom mai face în viitor cu nime, ci vom duce dr. Voicu Niţescu, lupta de refacere şi întărirea românismului, bazaţi pe propriile noastre puteri, cari sunt sigura şi cea mai puternică garanţie a izbândei noastre. Faţă de evrei, simţiţi cu toţii, avem o aversiune adânc săpată în inima fiecărui Român. Şi a­­ceasta aversiune, pe lângă ex­ploatai­iie selbatice de azi, da­tează încă d­e timpurile foarte vechi, de la Christos. Un lucru însă să nu ui­tăm. In această luptă de dobân­dire a drepturilor româneşti să dovedim şi să folosim mijloace de popor cult şi civilizat. Nu scandaluri şi bătăi ! Avem alte forţe pentru a dărâma forţele ce ni se opun în lupta noastră şi pentru dărâmarea parazitis­mului, care suge vlaga şi munca acestei ţări şi a neamului ro­mânesc. Analizând apoi părerile în le­gătură cu presa Frontului, d-l Dr. Voicu Niţescu continue: Am auzit părerile, pe cari di­feriţi vorbitori le-au ridicat în chestiunea presei orga­nizaţiei noastre. Mi se par prea avân­tate de optimism. E bine să nu uităm realitatea. Ştiţi bine că naţia de la ţară obicinueşte să primească şi să citească ziarele organizaţiei, gratis. Intelectualii, — vorbesc de partea cea mai mare a acestora — au şi ei si­tuaţii destul de grele. Mulţi n’au nici necesarul de trai. De unde deci plusul pentru susţinerea unei prese, ale cărei cheltueli enorme ne ar aduce într’o bună

Next