Gazeta Transilvaniei, 1937 (Anul 100, nr. 1-101)
1937-01-01 / nr. 1
magin- 2 rile ruseşti, lipsite de şosele şi acoperite, o mare parte a anului, cu zăpadă. Şi nici avioanele sale nu şi le va deslănţui ger nnul asupra oraşelor ruseşti mici şi mult răspând.lermania va alege ca hâtru de război Franja, România sau, în ori ce caz, ceva apropiat de ce n’am spune-o, când tonte indi ciile converg în această d rec fie ?Revenind la articolul d- lui Duhamel, subliniem obîîrveţii sa că Francezii are, momentan, rezistenţa mor dă slăb'îă din cauza frământărilor politice, D sa conch'de : «Rasboîul, l« condiJiuaUe actuale, nu poate însemna triumf al proletariatului. E va însemna fără nici o îndoială, dacă Franţa rămâne împărţia, triumful definitiv al fascismului italian" Socotim, cum am mai spus, temerile d lui Vuhamel, Justif Cote şi, în orice caz, cu toată coloratura patriotică, ca foarte pasibile. Noi, în România, nu ne putem da seama prea bine de mijloacele materiale pentru obţînerea victoriei, în apropiatul răsboiu. Bănuim doar atât : că el va începa în laborator, preparat de inginer şi chimist şi va fi continuat de militar (şi, când spunem ce asta, ne gândim la căzul Etiopiei şi, mai recent, ai Spaniei). Manevrele tactice vor fi precedate de descoperirile technice. Generalii Statelor majoare vor activa aşa cum le vor indica inventatorii comişti şi metelurgişti. Credim că nu exagerăm făcând aceste afirmaţii, astăzi, când «există carabina semiautomată, de vreo 8 kgr. cu 6o de lovituri pe minut și cad proectilul Gerlich Heiger, — de plumb, notaji bine ! —traversează o placă de oțel cromat sau nichelat, de grosimea a 2,5 cm. Un asemenea proectil, ieșind din gara de !*• •- *-400 m pe cor».. 1lattorsează cu cea mai mare ușurință cuirasa tancului!, acum, câteva cifre comparative în privinţa armamentuui şi înarmării. Dela 1918, la 1936, viteza avionului de vânătoare a crescut, dela 200 kn/oră, la 500. A avionului de bombardament, dela 125 la 420. A avionului de recunoaştere, dea 160 la 370. înălţimea lor maximă de zbor a crescut, respectiv : delà 7.000 m la 12 000 , la 5.000 la 10.000 Delà 7.000 la 11.200. Iar raza lor de acţune: delà 250 km. la 800. Delà 500 la 1.000. Delà 950 la 1.800. Efectivele de război ale ţărilor europene (fără Rusia), dimpreună cu coloniile lor, au crescut, delà 1914, cu 30° ro. Ale Jinomei, tot delà 1914, cu 5%. Puterea de foc a puştilor şî mitralierelor unei divizii de încantrie japoneze a crescut, delà 1914, delà 220 000 lovituri pe minut, la 450000. O divizie germană ar trebui să aibă, după tratatul dela Versailles, numai 270 mitraliere şi puşti mitraliere. In realitate, are 457. O brigadă de artilerie japoneză aruncă azi 10,5 tone de obuze pe minat, fţă de 3,6 in 1914. Cele şase mari puteri militare, au, în 1936, în total, 11.000 avioaae de lupta, repartizate astfel: Anglia 1500; Franţa 2 000; Germania 2 000; Italia 2.000; Statele Unite 1.800 ; Japonia 1700. Aceste state pot produce, în caz de mobilizare, în total, 11000 avioane pe lună. In privinţa tancurilor, Germia poate fabrica astăzi, 20 pe lună (ultimei edite iedennism din presa sovietică) in aceste condiţaini, nu e greu de întrevăzut că războiul va isbuni violent şi masiv (prima noapte de răsboi ar putea-o costa, pe Franţa, după spusele unui eminent militar, un milion de 8eftere) Ţara, care se va demoraliza mai repede, va fi cea învinsă. In ce priveşte ţîrile mici, singura lor putere de apărare constă în întârirea adectelor, în utilarea cu armament şi în... cultivarea pecii. Bucureşti, 25 Dec. 1936. Ionel Murăroiu Rabinul ingenios... sau „fabricantul de cetăţeni români" Târguşorul K. îşi trăia viaţa monotonă ca toate târguşoarele begatfobine. Populaţie târguşorului era cam de 4500 de locuitori, din cam 1300 moldoveni situaţi la periferi târguşorului, iar restul populaţiei îi forma „poporul ales el lui Israel*, care şs’a îngămă* centrul târguşorului ca ti&Biîe într’un cote necurăţat de ani de zile, ’ timp jci‘ bîeii moldoveni (ţărani)munc^du din greu zi de zi,? ca s^SÎ8 Mtgure existente, repr?zentiţii ramimctşî ai „poporului’ îmbibe u gală gloji prin târg diferite R bînul, tiic Zilberman, vh sotârgușor,cei,r'idimdyiftrfi%’^î î&rduri «ptil Igoiiir c°re^, 6:18®91 ,3 ‘la./o Ir înă'ffâS;^SMitn8l# nie ocupat fititd'^g tflfctySMh? teescă ItyfJ&'frÂ&ftfF pus la gândi i^ipgr$fMS^SOT imfat’a perciuoV.â atâtWJrJâ^' lui K, sfflnf'Binl? di per) I Ar Iod ge \or găsi destui ' tgofi^^r^s1^ țiul pe epinâfietf dttoftf^dPJp’a3 fife tăi: CfPim\ acasă. s«sG *• DMlf&ibc0 iiWolfeC; fcegB?ile-^%re& fiftleWitei^afi# ^ifM Wae pe^&islft-ÿS^a fndleita't "spune- .^anaakl» efOt mfinesc VâlSm9^ft£{fi*u8te* zen tarif! ai c&ft fcfiutau să și «^#uie!°€xi8téï(18 lor gheşeftară le noi in \èie. au sa iffia Bigul stb uitsst nu sq atulmnit inus muo .sslqoiq aif uq Orice «gheşeftari*, bîne înţeles, se pot face nui uşor sub masca «rumânilor autentici*. De aceea fiecare nnuvenit căuta să devie .român băştinaş*. Rabl Zilberman a rezolvat chestiunea cu succes... Intr’o noapte a dat foc întregei arhive a cabinetului din târguşor ca să dispară toate registrele şi orice urmă din dosare asupra stării chile, cari s’au ţinut în Baserabia, sub stăpânirea rusească, la relenate pentru populaţia izraelită şi la preoţii ortodoxi pentru populaţia creştină. După ce registrele au fost distruse şi faptul a fost înregistrat de autorităţi, rabi Iţic a chemat pe hshamul Gherşel Bercovici şi in mod discret i-a pus la curent cu procedura nouă in eliberare certificatelor de naştere. Orice refugiat «circumcis*, nou venit, doritor să devie ceftteen autohon, se prezenta la ră%?n şi în bazarăsuriei a 2 fttattori furnizaţi de haham, obţSÎeif certificat, prin care se anăscut în târguşorul K ia enul cutare, fapt care se fidvddfeÿfè'vjwtn martori, în lipsa feSEtatiiti? -tflstruse de foc și că sVlttitvnHîlerec îndreptățit pen.iprinaeriBătettstele de cetSjdâle rWtaffiiăptqaib *^az¥al«SMPlâen(Sfti a certai jierkiilieUibîMeftisete erau t^nsgățit îigjrjt. sde cpbtejenie » Mtftacir ăeaHtfi«%*&ip §g &ij0 nat varia intre . în raport ^Itusîsflu^reparrteterialâ a stenii iaxsinie 69iiutqemî iei ... ăisaugies des solicita otului, din care sumă 10°/o primeau martorii, 10% hahamul furnizor de candidaţi la cetățenie română şi restul, zicea rsbi Zilberman, că era destinat persoanelor în drept, dela care depinde acceptarea cert ficatelor rabinatului... Vorbă să fie!.. Restul banilor intrau in punga lui Zilberman şi a Ruşdei. Dia ce în ce târguşorul a început să progreseze tot mai mult în creşterea populaţiei «băştinaşe», aşa încât în câţiva ani de zile populaţia târguşorului s-a dublat... Invenţia lui I|!c Z lberman s a dovedit excelentă pentru sporirea «natalităţii* unui târguşor şi un mijloc cât se poate de ingenios pentru a deveni cetăţean român «autentic*. Circulara dluî ministru de Interne ref ritoare la revizuirea tuturor înscrierilor în listele de naţionalitate română, d.la 1924 încoace, desigur că a produs o surpriză neaşteptată în rândurile «cetăţenilor autentici* fabricaţi de «Iţic Zilberman et Comp.*III Justin J. Stan. GAZETA TRANSILVANIEI S vnt fiinţe omeneşti, cari prin deosebitele lor insuşiri cu cari natural a înzestrat, se ridică cu mult deasupra noastră a celor mulţi. Aceştia sunt geniile de cari ne simţim mândri,genii cari ne înalţă pe noi, omenirea întreagă. Alex Papană este un geniu, produs al unui neam ce nu s' a spus încă ultimul cuvânt în omenire. Născut dintr’o femiție nobilă — mama lui născută Millo, bunica lui este principesa Etiza Bibescu, iar tatăl lui este general inspector de artilerie al armatei române. Talentul, care mai târziu îl va consacra printre cel mai mari fii ai țării sale, s’a manifestat din frageda copilărie. La un concurs de modele de aeroplane din anul 1911, la Berlin, fiind cu mama lui acolo, construește unul din modelele cele mai interesante. In liceu se arată un bun element ds matematici, ceea ce face pe tatăl lui săi dea la școala politechnică. După un an se retrage şi fără consimţământul părinţilor se prezintă comandantului şcolii militare de aviaţie, cere să fie primit. Vâzându-l atât de hotărât, este primit, tuns şi îmbrăcat în uniformă de elev militar. La reîntoarcereaecisă le răspunde părinţilor : dacă ţineţi să devin ceva în lumea aceasta. lăsaţi-me sâ mă fac aviator ! Termină şcoala, al 3-lea în promoţie, impunânduse ca un element de valoare şi cu mult sânge rece. Este trimis la şcoala de la Versailles Are o voinţă de fel. In 1930 cu ocazia unui concurs, la care ia parte pe un avion de 40 Hp, dună 80% din drumul, incunjurul României, ce-l parcurge, are ua cepotaj, rupe u aiip&i nu «IcBaimcaniS ei le gând o cu sârmă, cum poate mai bine, continuă, ajungând la Bănease in aplauzele mulţimii. După aceasta marea noastră paraşutistă Smaranda Brăescu vrea să bată recordul fsmenin mondial de lansare cu paraşuta. Alex. Papană se urcă până la 6000 metr! record omorogat. Practică toate sporturile, este un desăvârşit jucător de tennis, un bun înotător, aleargă pe motocicletă şi automobil în nenumărate concursuri, se clasifică în primele locuri. Anul acesta la 1 Ma’u a venit într’un timp record dela Bucureşti-Braşov, 173 kn. cu 95 km. pe oră pe o şosea, pe care traficul nu fusese suspendat. In 1932 la Olimpiada dela Lake- Placid câştigă championatul mondial pe bobul de 4 persoane; mai târziu înGarmenia devine championul mondial şi pe bobul de 2 persoane. Participă la concursul aviatic Berlin—Roma- Paris—Berlin, pe un avion american. In prima etapă se clasează printre primii 5 din 43 concurenţi, în timpul celei de a doua etape deasupra Florenţei are un defect de motor, sare din avion la numai 1 metru de pământ, dând dovada sângelui rece cu care este înzestrat. Ca recunoştinţă pentru marile lui calităţi de pilot acrobat este numit pilot recepţionist la fabrica I. A. R. In tot acest timp a fost un permanenl pericol, el încercând avioane de concepţie nouă. In aceşti ani a funcţionat pe lângă fabrica de avioane o şcoală de pilotaj, al căei instructor a fost, scoţând mai mulţi piloţi detre inginerii fabricei. In 1935 ia parte la concursul Ionel Ghica, o cupă ce se dă primului clesilicat lc.ro o cursă de regularitate în înconjurul României. Pe un avion Lokheei bate un record de viteză pe distanţa Braşov Bucureşti. In iulie a. c. bate recordul României de înălţime cu un avion românesc, construit de dr. ing. E. Carafon, fără nici o emaneme specială. Pe un alt avion românesc sboară de la Bucureşti la Tell- Aviv, în 9 ore de sbor, deschizând o Unie aeriană penru exportul multor specii umane de cert România s’ar putea lipsi. In primăvara a. c. a încercat un sbor de mare anvergură: Bucureşti Tokio, plecat in puterea nopţii, se prăbuşeşte zece minute după decolare, în flicuri. AU’x, Papană sare cu paraşuta ajungând cu bine lângă avionul ce s-a prefăcut în cenuşa în câteva clipe. De mulţi ani Alex. Papană, la meetingurice de aviaţie este ursul din cele mai atrăgătoare puncte din programe, in primăvara anului acesta simte nevoia de a avea un avion de Înaltă acrobaţie, cercetează mai multe fabrici de avioane din Italia, Frnţa, Germania ; în cunoştinţă de cauză îşi a ege un Bi kr lung meister pe care-l aduce in t,ră iniunariu, ia parte la meetingul internaţional de la Băneasa uimind mulţimea cu figurile maestre executate. La Olimpiada de la Berlin, Papană a fost singurul român care a fcut ca stindardul României să fluture alături de al celorlalte naţiuni. La Los Angeles insă aviator şi avion şi-au arătat caiităţiie excepţionale cu ceri sunt înzestraţi. Voi reda aci câteva rânduri dintr’o scrisoare adresată părinţilor lui, «Intâi de toate nu vă puteţi închipui ce înseamnă să sbori de la New-York la Los Angeles şi înapoi peste păduri nesfârşite, peste munţi sau deşerturi şi lacuri. Fără radio, fără să cunosc ţinuturile, fără mecanic, fară piese de schimb, singur singurel să sbor fără Incident, fără pană de motor, fără Întârzieri, peste zece mii kilometri şi peste tot unde ajung’, să faci demonstraţii de acrobaţie pretenţioşilor americani. La O'i'iklind Cleepeland, Detrot, Washington Miami, Havana, românul Alex. Pipsnă a făcut să se vorbească elogios despre România, fiind cel mai mic ambasador ce l’am avut la america până astăzi. Cred că el na dat încă tot ceea ce este în stare; mai are un mare gând de realizat : Newlok cu huzureşti şi inconfurul luminii aprecor el îl va lega pe calea aerului. Pentru ceea ce a făcut şî va mai tare Alex, Papa să ia avisth, neamul căruia el aparţine îi viu recunoscător. Sub autoritatea Aero-Ciubu■ lui Regal român s’a lansat o listă de subscripţie pentru avionul transoceanic ce şi-l va procura, jumătate din sumă şi a asigurat o şi mai lipseşte cealaltă jumătate, pe care neamul recunoscător i-o va subscrie în entuziasm, asigurându-și jocul în fruntea popoarelor realizatoare da unei opere. Braşov, Dec. 1936. Bujor Ardelean,pilot-aviator. O glorie *a neamului Alexandru Papană Magazin de sticlărie şi porcelanuri şi rame pentru tablouri la firma Victor Puri vinde eftin cu ocazia Sărbătorilor Braşov, Strada N. Titulescu Nr. 4 680 4 4 •Ik stas . Nr. l-t 7 MultREDirea noastră De sărbătorire Naşterii Domnului şi da Anul noi direcfia ziarului nostru a primit numeroase cuvinte de încurajare şi felicitări dela particulari ca şi dela instituia pubnize. Lăsăm să urmeze aici câteva din aceste urări de bine : dela Institutul Pregătirii Preeditare, Bucureşti. Cu prilejul Sfintelor Sărbători şi Anului Nou 1937, Inspectorului Pregătirii Premilitare, potrivit datinelor străbune, găseşte cel mai nimerit prilej de a Vă trimite — odată cu urări de prosperitate şi ani mulţi fericiţi — mulţumiri pentru sprijinul moral şi material ce a fi acordat până în prezent noii de educație națională. ^■■1 General debrig. Nicolau Th. Insp. Pregătirii Premilitare. De la Asociaţia Pensionarilor Publici , Asociaţia noastră apreciind importantele servicii pe care venerata Dv. gazetă ni le-a făcut în cursul acestui an, ca şi în anii trecuţi, Vă exprimă cele mai călduroase mulţumiri, însoțite de urări sincere pentru bun succes şi în viitor, pe terenul de luptă gazetărească, care pe lângă frumosul rol ce îl are ca organ informativ, ca îndrumător de curente şi propagator de idei, este mai presus de foaie, făclia de lumină şi cultură a poporului. Preşedinte N. Stoicovici Vice-preş, secretar, N. Popovici Cu ocazia unui început de an nou, vă rugăm să primiţi urările noastre de fericire şi viaţă lungă, cu speranţa că munca şi înţelepciunea Domniei Voastre va fi de folos instituției noastre căci numai aşa se serveşte: Ţara, Neamul şi Regele. Cu sănătate, voie bună şi la mulți ani. Inspector P. P. Municipal şi judeţean Braşov, Colonel Strat Tuturor Is mul umim pentru cuvintele de îmbătătare transmise şi le urăm sănătate, un an nou fericit şi spor la muncă. Legătura între generaţii este chezăşia de consolidare şi propăşire a neamului. Tineretul să se încline acestui principiu! El trebue să cinstească generaţia Unirii şi să fie hotărât la aceeaşi jertfă pentru neam şi ţară ! Parcei peitra molie, pasări şi vânat Gâşte, raţe, curcani, glint, pui, clapon îngrăşat şi tăiat, precum şî iepurî, lazni, potâmichi, măruntaş de gâscă, piept, pulpă, ustură şi ficat de gâscă, apoi : la crastaveţi muraţi şi varză acră — puteţi obţine zilnic proaspăt, mai putin ca oriunde, la M. Mirei-Gubela, Str. Bariţiu 22 (Târgul Cauer). 716 1—1