Gazeta Transilvaniei, 1937 (Anul 100, nr. 1-101)

1937-01-01 / nr. 1

magin- 2 rile ruseşti, lipsite de şosele şi acoperite, o mare parte a anu­lui, cu zăpadă. Şi nici avioanele sale nu şi le va deslănţui ger n­nul asupra oraşelor ruseşti mici şi mult răspân­d.le­­­r­mania va alege ca hâtru de răz­boi Franja, România s­au, în ori ce caz, ceva apropiat de ce n’am spune-o, când tonte indi ciile converg în această d rec fie ?Revenind la articolul d- lui Duhamel, subliniem obîîrveţi­i sa că Francezii are, mo­mentan, rezistenţa mor dă slăb'îă din cauza frământărilor politice, D sa conch'de : «Rasboîul, l« condiJiuaUe ac­tuale, nu poate însemna triumf al proletariatului. E va însemna fără nici o îndoială, dacă Franţa rămâne împărţia, triumful defi­nitiv al fascismului italian" Socotim, cum am mai spus, temerile d lui Vuhamel, Justif Cote şi, în orice caz, cu toată colo­ratura patriotică, ca foarte pasibi­le. Noi, în România, nu ne pu­tem da seama prea bine de mijloacele materiale pentru ob­ţînerea victoriei, în apropiatul răsb­oiu. Bănuim doar atât : că el va începa în laborator, pre­parat de inginer şi chimist şi va fi continuat de militar (şi, când spunem­­ c­e asta, ne gândim la căzul Etiopiei şi, mai recent, ai Spaniei). Manevrele tactice vor fi precedate de descoperirile technice. Generalii Statelor ma­­joare vor activa aşa cum le vor indica inventatorii comişti şi metelurgişti. Cre­dim­ că nu exagerăm fă­când aceste afirmaţii, astăzi, când «există carabina semiauto­mată, de vre­o 8 kgr. cu 6o de lovituri pe minut și cad proec­tilul G­erlich H­eiger, — de plumb, notaji bine ! —traversează o placă de oțel cromat sau nichelat, de grosimea a 2,5 cm. U­n aseme­nea proectil, ieșind din gara de !*• •- *-400 m pe cor».. 1lattor­sează cu cea mai mare ușurință cuirasa tancului­­!, acum, câteva cifre compa­rative în privinţa arma­mentu­ui şi înarmării. Dela 1918, la 1936, viteza avionului de vânătoare a crescut, dela 200 kn/oră, la 500. A avionului de bombardament, dela 125 la 420. A avionului de recunoaştere, dea 160 la 370. înălţimea lor maximă de zbor a crescut, respectiv : delà 7.000 m la 12 000 , la 5.000 la 10.000 Delà 7.000 la 11.200. Iar raza lor de acţ­une: delà 250 km. la 800. Delà 500 la 1.000. Delà 950 la 1.800. Efectivele de război ale ţări­lor europene (fără Rusia), dim­preună cu coloniile lor, au cre­scut, delà 1914, cu 30° ro. Ale J­i­­nomei, tot delà 1914, cu 5%. Puterea de foc a puştilor şî mi­tralierelor unei divizii de încan­t­­rie japoneze a crescut, delà 1914, delà 220 000 lovituri pe minut, la 450000. O divizie ger­mană ar trebui să aibă, după tratatul dela Versailles, numai 270 mitraliere şi puşti mitraliere. In realitate, are 457. O brigadă de artilerie japoneză aruncă azi 10,5 tone de obuze pe minat, f­ţă de 3,6 in 1914. Cele şase mari puteri militare, au, în 1936, în total, 11.000 avi­oaae de lupta, repartizate astfel: Anglia 1500; Franţa 2 000; Germania 2 000; Italia 2.000; Statele U­nite 1.800 ; J­aponia 1700. Aceste state pot produce, în caz de mobilizare, în total, 11000 avioane pe lună. In pri­vinţa tancurilor, Ger­­­mia poate fabrica astăzi, 2­0 pe lună (ul­ti­mei­ e­dite ie­dennism din presa sovietică) in aceste condiţaini, nu e greu de întrevăzut că războiul va isbu­ni violent şi masiv (pri­ma noapte de răsboi ar putea-o costa, pe Franţa, după spusele unui eminent militar, un milion de 8e­ftere) Ţara, care se va de­moraliza mai repede, va fi cea învinsă. In ce priveşte ţîrile mici, sin­gura lor putere de apărare con­stă în întârirea adectelor, în uti­larea cu armament şi în... cul­tivarea pecii. Bucureşti, 25 Dec. 1936. Ionel Murăroiu Rabinul ingenios... sau „fabricantul de cetăţeni români" Târguşorul K. îşi trăia viaţa monotonă ca toate târguşoarele begatfobine. Populaţie târguşorului era cam de 4500 de locuitori, din cam­ 1300 moldoveni situaţi la pe­­riferi târguşorului, iar restul populaţiei îi forma „poporul ales el lui Israel*, care şs’a îng­ămă* centrul târguşorului ca ti&Biîe într’un cote­ necurăţat de ani de zile, ’ timp jci‘ bîe­ii moldoveni (ţărani)munc^du din greu zi de zi,? ca s^SÎ8 Mtgure existente, repr?zentiţii ramimctşî ai „po­porului’ îmbibe u gală gloji prin târg diferite R bînul, tiic Zilberman, vh so­târgușor,cei,r'idimdyiftrfi%’^î î&rduri «ptil Igoiiir c°re^, 6:­18®91 ,3 ‘la./o Ir în­ă'ffâS;­­^SMitn8l# nie ocupat fititd'^g tflfc­tySMh? teescă ItyfJ&'frÂ&ftfF pus la gândi i^ipgr$fMS^SOT imfat­’a perciuoV.â a­tâtWJrJâ^' lui K, sfflnf'Binl? di per) I Ar Iod ge \or găsi destui ' tgofi^^r^s1^ țiul pe epinâfietf dttoftf^dPJp’a3 fife t­ăi: CfPim\ acasă.­­ s«sG *• DMlf&ibc0 iiWolfeC; fcegB?ile-^%re& fiftleWitei^afi# ^ifM Wae pe^&islft-ÿS^a fndleita't "spune- .^anaakl» efOt mfinesc VâlSm9^ft£{fi*u8te* zen tarif! ai c&ft fcfiutau să și «^#uie!°€xi8téï(18 lor gheşeftară le noi in \èie. au sa iffia Bigul stb uitsst nu sq at­­ulmnit inus muo .­sslqoiq aif uq Orice «gheşeftari*, bîne înţe­les, se pot face nui uşor sub masca «rumânilor autentici*. De aceea fiecare nnuvenit căuta să devie .român băştinaş*. Rabl Zilberman a rezolvat che­stiunea cu succes... Intr’o noapte a dat foc întregei arhive a cabi­netului din târguşor ca să dis­pară toate registrele şi orice urmă din dosa­re asupra stării chile, cari s’au ţinut în Basera­bia, sub stăpânirea rusească, la relenate pentru populaţia izrae­lită şi la preoţii ortodoxi pentru populaţia creştină. După ce registrele au fost di­struse şi faptul a fost înregistrat de autorităţi, rabi Iţic a chemat pe hs­hamul Gherşel Bercovici şi in mod discret i-a pus la cu­rent cu procedura nouă in eli­be­rare certificatelor de naştere. Orice refugiat «circumcis*, nou venit, doritor să devie ce­­ftteen autoh­on, se prezenta la ră%?n şi în baza­­răsuriei a 2 fttattori furnizaţi de haham, ob­­ţSÎeif certificat, prin care se a­­născut în târguşorul K ia enul cutare, fapt care se fidvddfeÿfè'vjwtn martori, în lipsa feSEtatiiti? -tflstruse de foc și că sVlttitvnHîl­erec­ îndreptățit pen­­.iprinaeriB­ătettstele de ce­­tSjdâle rWtaffiiăptqaib *^az¥al«SMP­lâen(Sfti a cer­tai jierkiilieUibîMeftisete erau t^nsgățit îigjrjt. sde cpbtejenie » Mtftacir ăeaHtfi«%*&ip §g &ij0 nat varia intre . în raport ^Itusîsflu^reparrteterialâ a stenii iaxsinie 69iiutqemî iei ... ăisaugies d­es solicita otului, din care sumă 10°/o primeau martorii, 10% hahamul furnizor de candidaţi la cetățe­nie română şi restul, zicea rsbi Zilberman, că era destinat per­soanelor în drept, dela care de­pinde acceptarea cert ficatelor rabinatului... Vorbă să fie!.. Re­stul banilor intrau in punga lui Zilberman şi a R­uşdei. Dia ce în ce târguşorul a în­ceput să progreseze tot mai mult în creşterea populaţiei «băş­tinaşe», aşa încât în câţiva ani de zile populaţia târguşorului s-a dublat... Invenţia lui I|!c Z lberman s a dovedit excelentă pentru spori­rea «natalităţii* unui târguşor şi un mijloc cât se poate de inge­nios pentru a deveni cetăţean român «autentic*. Circulara d­luî ministru de In­terne ref ritoare la revizuirea tuturor înscrierilor în listele de naţionalitate română, d­.la 1924 încoace, desigur că a produs o surpriză neaşteptată în rândurile «cetăţenilor autentici* fabricaţi de «Iţic Zilberman et Comp.*III Justin J. Stan. GAZETA TRANSILVANIEI S vnt fiinţe omeneşti, cari prin deosebitele lor insuşiri cu cari natura­l a înzestrat, se ridică cu mult deasupra noastră a celor mulţi. Aceştia sunt geniile de cari ne simţim mândri,genii cari ne înalţă pe noi, omenirea în­treagă. Alex Papană este un geniu, produs al unui neam ce nu s' a spus încă ultimul cuvânt în o­­menire. Născut dintr’o fe­miție nobilă — mama lui născută Millo, bunica lui este principesa Etiza Bibescu, iar tatăl lui este general inspector de artilerie al armatei române. T­alentul, care mai târziu îl va consacra printre cel mai mari fii ai țării sale, s’a manifestat din frageda copilărie. La un con­curs de modele de aeroplane din anul 1911, la Berlin, fiind cu mama lui acolo, construește unul din modelele cele mai in­teresante. In liceu se arată un bun element ds matematici, ceea ce­ face pe t­atăl lui săi dea la școala politechni­că. După un an se retrage şi fără consimţă­mântul părinţilor se prezintă co­mandantului şcolii militare de aviaţie, cere să fie primit. Vâ­­zându-l atât de hotărât, este pri­mit, tuns şi îmbrăcat în uniformă de elev militar. La reîntoarcere­a­ec­isă le răspunde părinţilor : dacă ţineţi să devin ceva în lu­mea aceasta. lăsaţi-me sâ mă fac aviator ! Termină şcoala, al 3-lea în promoţie, impunânduse ca un element de valoare şi cu mult sâ­nge rece. Este trimis la şcoala de la Versailles Are o voinţă de fel. In 1930 cu ocazia unui con­curs, la care ia parte pe un a­vion de 40 Hp, dună 80% din drumul, incunjurul României, ce-l parcurge, are ua cepotaj, rupe u aiip&i nu «IcBaimcaniS ei le gând o cu sârmă, cum poate mai bine, continuă, ajungând la Bă­­ne­ase in aplauzele mulţimii. După aceasta marea noastră paraşutistă Smaranda Brăescu vrea să bată recordul fsmenin mondial de lansare cu paraşuta. Alex. Papană se urcă până la 6000 metr! record o­morogat. Practică toate sporturile, este un desăvârşit jucător de tennis, un bun înotător, aleargă pe mo­tocicletă şi automobil în nenu­mărate concursuri, se clasifică în primele locuri. Anul acesta la 1 Ma’u a ve­­nit într’un timp record dela Bu­cure­şti-Braşov, 173 kn. cu 95 k­m. pe oră pe o şosea, pe care tr­aficul nu fusese suspendat. In 1932 la Olimpiada dela Lake- Placid câştigă championatul mon­dial pe bobul de 4 persoane; mai târziu în­­Garmenia devine championul mondial şi pe bo­bul de 2 persoane. Participă la concursul avia­tic Berlin—Roma- Paris—Ber­lin, pe un avion american. In prima etapă se clasează printre primii 5 din 43 concurenţi, în timpul celei de a doua etape deasupra Florenţei are un de­fect de motor, sare din avion la numai 1 metru de pământ, dând dovada sângelui rece cu care este înzestrat. Ca recunoştinţă pentru marile lui calităţi de pilot acrobat este numit pilot recepţionist la fa­brica I. A. R. In tot acest timp a fost un permanenl pericol, el încercând avioane de concepţie nouă. In aceşti ani a funcţionat pe lângă fabrica de avioane o şcoală de pilotaj, al că­ei ins­tructor a fost, scoţând mai mulţi piloţi d­etre inginerii fabricei. In 1935 ia parte la concursul Ionel Ghica, o cupă ce se dă primu­lui clesilicat lc.ro o cursă de re­gularitate în înconjurul Româ­niei. Pe un avion Lokheei bate un record de viteză pe distanţa Braşov Bucureşti. In iulie a. c. bate recordul României de înăl­ţime cu un avion românesc, construit de dr. ing. E. Cara­fon­, fără nici o emane­­­me spe­cială. Pe un alt avion românesc sboară de la Bucureşti la Tell- Aviv, în 9 ore de sbor, deschi­zând o Unie aeriană pen­ru ex­portul multor specii umane de cert România s’ar putea lipsi. In primăvara a. c. a încercat un sbor de mare anvergură: Bucu­reşti Tokio, plecat in puterea nopţii, se prăbuşeşte zece mi­nute după decolare, în flicuri. AU’x, Papană sare cu paraşuta ajungând cu bine lângă avionul ce s-a prefăcut în cenuşa în câ­teva clipe. De mulţi ani Alex. Papană, la meetingurice de aviaţie este ursul din cele mai atrăgătoare puncte din programe, in primăvara anu­lui acesta simte nevoia de a a­­vea un avion de Înaltă acroba­ţie, cercetează mai multe fabrici de avioane din Italia, Frnţa, Germania ; în cunoştinţă de cauză îşi a ege un Bi­ k­r lung meister pe care-l aduce in t­,ră in­iuna­r­iu, ia parte la mee­­tingul internaţional de la Băneasa uimind mulţimea cu figurile ma­estre executate. La Olimpiada de la Berlin, Pa­­pană a fost singurul român care a fcut ca stindardul Ro­mâniei să fluture alături de al celorlalte naţiuni. La Los Angeles insă a­­viator şi avion şi-au arătat caii­tăţiie excepţionale cu ceri sunt înzestraţi. Voi reda aci câteva rânduri dintr’o scrisoare adre­sată părinţilor lui,­ «Intâi de toate nu vă puteţi închipui ce înseamnă să sbori de la New-York la Los­ Angeles şi înapoi peste păduri nesfâr­şite, peste munţi sau deşerturi şi lacuri. Fără radio, fără să cu­nosc ţinuturile, fără mecanic, fară piese de schimb, singur singurel să sbor fără Incident, fără pană de motor, fără Întâr­zieri, peste zece mii kilometri şi peste tot unde ajung’, să faci demonstraţii de acrobaţie pre­tenţioşilor americani. La O'i'iklind Cleepeland, De­­tro­t, Washington Miami, Ha­vana, românul Alex. Pipsnă a făcut să se vorbească elogios despre România, fiind cel mai mic ambasador ce l’am­ avut la ameri­ca până astăzi. Cred că el na dat încă tot ceea ce este în stare; mai are un mare gând de realizat : New­­lo­k cu huzureşti şi inconfurul lum­­­in­ii ap­recor­­ el îl va lega pe calea aerului. Pentru ceea ce a făcut şî va mai tare Alex, Papa să ia avisth, nea­mul căruia el aparţine îi vi­u recunoscă­­tor. Sub autoritatea Aero-Ciubu­­■ lui Regal român s’a lansat o­­ listă de subscripţie pentru avio­nul transoceanic ce şi-l va pro­cura, jumătate din sumă şi a a­­sigurat o şi­­ mai lipseşte cea­laltă jumătate, pe care neamul recunoscător i-o va subscrie în entuziasm, asigurându-și jocul în fruntea popoarelor realiza­toare da un­ei opere. Braşov, Dec. 1936. Bujor Ardelean,­­pilot-aviator. O glorie *a neamului Alexandru Papană Magazin de sticlărie şi porcelanuri şi rame pentru tablouri la firma Victor Puri vinde eftin cu ocazia Sărbătorilor Braşov, Strada N. Titulescu Nr. 4 680 4 4 •Ik stas . Nr. l-t­ 7 MultREDirea noastră De sărbătorire Naşterii Dom­nului şi da Anul no­i direcfia ziarului nostru a primit nume­roase cuvinte de încurajare şi felicitări dela particulari ca şi dela instituia pubnize. Lăsăm să urmeze aici câteva din aceste urări de bine : dela Institutul Pregătirii Preeditare, Bucureşti. Cu prilejul Sfintelor Sărbători şi Anului Nou 1937, Inspectorului Pregă­tirii Premilitare, potrivit datinelor stră­bune, găseşte cel mai nimerit prilej de a Vă trimite — odată cu urări de pros­peritate şi ani mulţi fericiţi — mulţu­miri pentru sprijinul moral şi material ce a fi acordat până în prezent noii de educație națională. ^■■1 General de­­brig. Nicolau Th. Insp. Pregătirii Premilitare. De la Asociaţia Pensionari­lor Publici , Asociaţia noastră apreciind impor­tantele servicii pe care venerata Dv. gazetă ni le-a făcut în cursul acestui an, ca şi în anii trecuţi, Vă exprimă cele mai călduroase mulţumiri, însoțite de urări sincere pentru bun succes şi în viitor, pe terenul de luptă gazetărea­scă, care pe lângă frumosul rol ce îl are ca organ informativ, ca îndrumă­tor de curente şi propagator de idei, este mai presus de foaie, făclia de lu­mină şi cultură a poporului. Preşedinte N. Stoicovici Vice-preş, secretar, N. Popovici Cu ocazia unui început de an nou, vă rugăm să primiţi urările noastre de fericire şi viaţă lungă, cu speranţa că munca şi înţelepciunea Domniei Voas­tre va fi de folos instituției noastre căci numai aşa se serveşte: Ţara, Neamul şi Regele. Cu sănătate, voie bună şi la mulți ani. Inspector P. P. Municipal şi judeţean Braşov, Colonel Strat Tuturor Is mul um­im pentru cuvintele de îmbă­tătare trans­mise şi le urăm sănătate, un an nou fericit şi spor la muncă. Legătura între generaţii este chezăşia de consolidare şi propăşire a neamului. Tineretul să se încline acestui principiu! El trebue să cinstească generaţia U­­nirii şi să fie hotărât la a­­ceeaşi jertfă pentru neam şi ţară ! Parcei peitra moli­e, pasări şi vânat Gâşte, raţe, curcani, glint, pui, clapon îngrăşat şi tăiat, precum şî iepurî, laz­ni, potâmichi, mă­­runtaş de gâscă, piept, pulpă, ustură şi ficat de gâscă, apoi : l­a crastaveţi muraţi şi varză acră — puteţi obţine zilnic proas­păt, mai putin ca ori­unde, la M. Mirei-Gubela, Str. Bariţiu 22 (Târgul Cauer). 716 1—1

Next