Gazeta Transilvaniei, 1938 (Anul 101, nr. 1-95)

1938-01-01 / nr. 1

Pagina 2. roanei nu se putea opri la altă soluţie * Dintr’un articol, publicat la loc de frunte în „Frontul" sub titlul „Un nou succes al naţionalismului“ re­mnem următoarele : Rezultatul alegerilor a a­­dus un argument nou în spriji­nul tezei noastre. Indiferent dacă guvernul a întrunit ori nu prima de 40 la sută, cifrele ne-au demonstrat că ideea naţionalistă este în plină ascendenţă, fie că ele se soldează în beneficiul vaidişti­­lor, gogo-cuziştilor sau legiona­rilor. Mai mult , opoziţia ca să poată lupta cu succes, a trebuit să îşi asigure sprijinul unei ra­muri a naţionaliştilor. Prin constituirea noului gu­vern naţional-creştin, ideea na­ţională înregistrează un succes în plus. Deşi dorinţa noastră ar fi fost ca la cârma ţării să se institue o conducere a tuturor grupări­lor naţionaliste unite, trebuie să recunoaştem că, totuşi, ideea naţională a făcut un pas înainte prin constituirea guvernului roga.“ «1 Din „Porunca Vremii" : „... Soluţia care s'a dat acestei crize este în adevăr una cum nu se putea mai bună şi mai potrivită momentului. Un gu­vern naţional-creştin în ziua când ţara îşi afirmase voinţa ei de orientare pa­­drumurile na­ţionaliste, înseamnă o justă sa­tisfacţie dată năzuinţelor naţiei şi restabilirea autorităţii statu­lui naţional printr-o cârmuire de prestigiu şi de ordine..." D-na Maria Baiulescu scrie despre idealul ce se stinge din sufletul celor de azi. Mai contribue, cu proză: C. Muşi­ea, preotul loan Ludu, Lya Hâncu şi E. P. iar în poezie d-nii: Horia C. Frunză, Dimitrie Danciu şi Octav Sargeţu. Câteva cugetări, traducere din limba germană, o corespondenţă din Berlin şi o cronică sumară încheie numărul de Crăciun al revistei „Prometeu * Buletinul Grafic, anul II No. 3-4. Intr'o elegantă prezentare, a­­cest buletin ne arată o tipări­tură cu o literă nouă şi fru­moasă şi unele reproduceri de clişee în negru sau policromie, admirabil executate. Prin publicaţia de faţă, gra­fica românească poate sta ală­turi de cea mai petrenţioasă tiparniţă apuseană. „Plaiuri Secelene“, anul IV No. 11—12. Tânăra publicaţie s-a afirmat tot mai mult, pe drumul înfăp­tuirilor curat româneşti. Nu tre­­bue să uităm că această revistă regională apare numai cu stră­duinţa lăudabilă a redactorului ei, d-l V. Tudoran. Preotul Petru Leucă deschide revista cu luminoase însemnări, umbrite doar de zilele de azi, în „Naşterea Mântuitorului". D-l V. Tudoran continuă interesan­tele sale note de drum „Din Ardeal, prin Muntenia în Olte­nia". Poezia este reprezentată de V. Tudoran, Dimitrie Dan­ciu, N. Moroianu şi Nina Flo­rian. O bogată cronică literară, semnată de d-nii: Vlad Şeitan, preot Gheorghe Şerbu, Victor Tudoran şi Victor I. Criţu, pre­cum şi o atât de bogată cro­nică seceleanâ, compleactează revista. * „Satul", anul VIII, Nr. 86. A apărut în număr de sărbă­tori cu frumoase ilustraţii de pictorul Arg. Murnu şi cu co­laborările d-lor Andrei Udrea, V. Măgureanu, G. Teodorescu, I. C. Visarion, G. Bistriceanu, doctor C. Popovici, Aurelia Si­­mionescu, St. Paul Epureanu, N. Popescu, Gh. Breazu, Marin Predescu şi Emilia Frânculescu. Remarcăm contribuţia d-lui I. C. Visarion şi a d-lui Gh. Breazu. In general „Satul" este o bună revistă pentru popor. „Şcoala Basarabiană", anul V Nr. 10. Această revistă a învăţători­lor basarabeni este menită să ţină trează cultura românească în sufletele învăţătorilor. Sunt multe lucruri bine spuse aci; de aceea cităm numele entuziaşti­lor susţinători : P. N. Crihan, Bogdan Istru, Alex. Anog, S. Roşia, S. M. Nica, Gh. Buga, Gh. Mimăneanu, T. Simenschy, S. Sârbu, I. Bădărău, G. Me­­niuc, O. Hâncu, V. Chicu, G. Cuculescu, V. Luţcan, C. Puş­­caşu, Al. Stanciu, I. Cernat, P. Ştefănucă, I. B. şi D. Gane, Cronica bogată şi interesantă, E. Henţiu. REVISTE „Prometeu“, anul III. No. 11— 12. Noembrie—noi­embrie 1937. Apreciata revistă locală îm­plineşte, cu acest număr, trei ani de apariţie. Considerând împrejurările intrigi în care este nevoită să vadă lumina ti­parului, desigur că avem îna­inte un rar exemplu de nobilă strădanie. Directorul revistei, d-l dr. I. Al. Bran Lemeny publică o in­spirată „Rugă", precum şi un îndemn cetăţenesc „Domnule Vaida, du-te la Rege !" îndem­nul este plin de cele mai calde sentimente pentru neamul nos­tru dar, vai, cu totul irealizabil. O poezie gingaşe semnează poeta Ecaterina Pitiş. Eroilor sub Arcul de Triumf1 (La inaugurare, 1 Decembre, 1936) Ce gând hain vă tulbură durerea Şi din bârloguri v’a adus pe stradă, Ca să vă plimbe ’n agonii gemute, Mizeria în marşuri de paradă ?... Căci dacâ-aţi fost uitaţi, huliţi cu anii, Svârliţi ca nişte hoituri la gunoi, De ce acum vă scurmă ’n răni şacalii, Sub jugul greu de trudnice nevoi ?.... Nu vede nimeni c’ale voastre zdrenţe Şi faţa suptă, neagră de dureri, Pătează cu ruşine şi ca tină, Hermina albă de pe Cavaleri ?... N’aude nimeni sgomotul lugubru, Picioarele de lemn scrâşnind sub voi, Şi mânecile goale, fără braţe, Nu-s oare semnul luptei de eroi? Nu vrea nici unul din tiranii zilei Să se ’nfioare de-ar privi o clipă, In ochii voştri storşi, în ochi de sticlă, Pecetluiţi de-a morţii grea aripă ? Au câţi din cei ce vă privesc pot şti, Că voi de vii, voi singuri v'aţi zidit, In Arcul de Triumf, crescut din sânge, Din oase şi din carnea ce-aţi jerfit ?... Răbdaţi Martiri şi voi Mari Mutilaţi, Pe cei ce v’au făcut nebuni, strigoi, Căci va veni şi pentru voi dreptatea Cu judecata ’ti ziua cea de-apoil.... *) Din volumul „Trofee de Aur“, Poezii (1923—1­986) de Gabriel Drăgan, apărut în editura „Cugetarea". GATETA TRANSILVANIEI CINEMA „ASTRA“ De la 1 IAN. La mulţi ani d­urează Direcţia Cinematografului „ASTRA“ tuturor spectatorilor ROXE MARIKA Filmul veseliei, muzicii şi dansului î­n KARUSSEL (inturti lume) O realizare excepţională a renumitei dansatoare Cu : GEORGE ALEXANDER, Elga Brink, Paul Henkels. Muzica de : Willy Meisel. Regia de : Dr. Alwin Elling. Complectare: Jurnal nou. Dr.Gheorgh­e Poia medic şi-a mutat cabinetul medi­cal în Piaţa Gheorghe E­­nescu Nr. 4 (lângă Ches­tura Poliţiei). Consultă zilnic între orele 5—7 932 1—4 niimnjjp grădină mică sau te- UilllijjQi ren de casă sub deal nu prea departe de centru Bra­șovului. Plătesc 60.000 imediat, restul câte 2000 rata lunare. O­­ferte în scris la ziar. 584 400 ■MlMUil—R—""r'n ■' I II— *S Note I Scriitorul Gabriel Bălănescu, autor al cărţilor de frumoasă ţinută literară „Acteon" şi „Sa­tul Daba" va publica, în curând, un nou volum de proză în care problema tinerii generaţii, atât de desbătută în ultima vreme, va fi reluată, cu argumente noi şi, mai cu seamă, cu talentul caracteristic acestuia. Cei care urmăresc zilnic ar­ticolele din prima faţă sau de la cuiburile de lumină din pa­gina doua a zi­arului „Buna Vestire“ s-au convins că nu au înainte un gazetar ci un scriitor format, cu un stil propriu, în­grijit şi cu o aleasă limbă li­terară. Noua carte a lui Gabriel Bă­­lânescu va fi editată de tipo­grafia românească a d. Geor­­gescu-Delafras. Pentru prietenii ca şi pentru cetitorii săi este un prilej de legitimă bucurie. Sub conducerea scriitorului naţionalist d. Dr. Nicolae Roşu, autorul acelei cărţi de puternică afirmare naţionalistă care a cu­noscut un binemeritat succes în presa noastră, „Dialectica na­ţionalismului", au apărut, la iterare­ a Bucureşti, întâiele două numere din revista Decembrie. E des­tul să pomenesc că aici îşi dau întâlnire condeiul plin de otravă şi de luciditate critică dar şi de fineţe sufletească al d. Dr. Ni­colae Roşu cu acela plin de preţiozitate şi de lumini noi al d. Ilariu Dobridor, scrisul plin de bun simţ critic al talentatu­lui poet Constantin Stelian cu scrisul, pe care cu părere de rău îl cetim atât de rar, al lui I. Valerian. Găsim în d. Teodor Scarlat un scriitor de minunate resurse, in d. Ladmiss-Andreescu (schi­ţa „Proces"e admirabilă) un prozator admirabil pe care nu-l cunoşteam decât din eseistică, în care întâlnisem un lucid spi­rit analitic. Trebue să subliniez evoluţia poeziei lui Virgil Corianopol, una din speranţele poeziei de azi, despre al cărui volum voiu avea plăcerea să scriu cu altă ocazie. Poeţii V. Voiculescu, Ion Pil­lat, Radu Gyr, Aron Cotruş, N. Crevedia Virgil Carianopol şi Ion Th. Ilea aduc un aparat remarcabil, versului românesc. D-nii D. Cuchiu, Vana Vol­bură, Vladimir Tudor, Ad-Inte­rim­­şi El-Arif menţin spiritul combativ al revistei. Proza aces­tor numere o semnează : Cezar Petrescu, Anton Balotă, (un studiu) Nicolae Roşu şi Mihail Drum­eş. Pe drumul pe care a pornit, revista Decembrie este menită să ajungă cea mai bună revistă tinerească de literatură. Ii urăm succes ! Aurel Marin Nr. 1—1938 Pentru 1. REUMATICI, nevralgici, artritici, TOGAL este medicamentul ideal. legal O cură cu ta­blete TOGAL e remediul ideal al reu­matismului și nevralgiilor.

Next