Gazeta Transilvaniei, 1942 (Anul 105, nr. 1-100)

1942-01-01 / nr. 1

Nr. 1—1942 Noaptea de Sf. Vasile de I. Bozdog Continuare din pag. l­a naiul calendar de ceapă, ca să le pre­vestească lunile uscate şi ploioase, mai ales acolo, unde nu li s’a lăsat nici strictul necesar pentru ei şi animalele lor şi de unde se urnesc zilnic zeci şi sute de guri spre alte meleaguri mai frăţeşti, în care s’a ajuns şi la buni şi la tăt pâne albă şi cozonac şi unde posibilităţile de traiu omenesc le sunt asigurate tuturor, fără nicio deosebire. Neamul, în întregimea lui, nu-şi aşteaptă de astă dată schimbarea şi împlinirea voinţei dela vrăjitori sau în­tâmplări, ci-şi dă seama că-şi are soar­ta în propriile sale mâni şi că viitorul îi este scris în sclipirile suliţelor, în mulţimea tunurilor, în repeziciunea a­­vioanelor şi mai ales în voinţa dârză şi neînduplecată a tuturor fiilor săi care vreau mai de­grabă să moară de­cât să trăiască în umilinţă. Conştiinţa românească îşi trăeşte calmă şi împăcată durerea pentru cei ce au trebuit să-şi pună vieaţa la temelia re­clădirii unei ţări, de a cărei fărâmiţare ea nu are să-şi reproşeze nici trădări, nici călcări de jurăminte sau de prie­tenii veşnice. Conştiinţa ţării a plătit greşelile unor rătăciri cu ce are mai scump un neam, cu vieaţa aleşilor ei. Ea este decisă şi la mai mari sa­crificii pentru a-şi repara avutul şi o­­noarea strămoşească, dar pe drumul sacrificiilor ea nu va putea merge de­cât asigurându-şi şi refăcându-şi deplin dorinţa unanimă a celor ce sunt gata a se jertfi pentru întregitatea şi bi­nele ei. Bazaţi pe această realitate a sim­ţământului comun al neamului întreg, noi suntem siguri că noul an ne va aduce împlinirea ceasului, pentru care înfruntăm curaj­oşi orice încercări. CONVOCARE In conf. cu art. 25 din statute, domnii membri ai Societăţii Române de Vânătoare din Braşov, sunt invitaţi a lua parte la Adunarea generală ordi­nară a societăţii, care va avea loc Sâmbătă 10 Ianuarie 1942, ora 7 seara în localul Casinei Române din Braşov, Piaţa Libertăţii cu următoarea ORDINE DE ZI : 1. Raportul Comitetului 2. Raportul casierului 3. Raportul cenzorilor 4. Votarea bugetului pe 1942. 5. Fixarea cotizaţiilor pe 1942. 6. Eventuale propuneri. Braşov, la 24 Decemvrie 1941 Comitetul tot aşa de repede în anonimat, cum au şi apărut. Prea stilizat uneori dar cu un vers sigur, aerian, e d-l I. Bălan în elegantul volum Febre cereşti, îmbinând graţia inspiraţiei cu măestria tehnicei. Cartea omului singur a d-lui Vintilă Horia vine ca o nouă verificare a posibilităţilor sale lirice. O experienţă care a atras atenţia e aceea a d-lui M. R. Paraschivescu, cu Cântece ţigăneşti, acorduri rafinate, pe teme vulgare. Semnatarul acestei dări de seamă a tipărit în editura Gazetei Trasilvaniei Moartea lui Pan­­­d­ I C. Stelian, la Tiparul Universitar, al treilea volum al său intitulat Mireasa Lumii, cu sigure cadenţe lirice. O menţiune deosebită vom face pentru d-1 Gherghinescu Vania care scoate, la Braşov, un caiet tineresc de poezie subt titulatura Claviaturi D-1 Dem. Gh. Noila şi-a scos întâia carte de versuri. Vă scriu de undeva din tinereţe, în care vădeşte calităţi lirice remarcabile. D-l M. Chirnoagă a tradus exce­lent o carte măruntă de poezii a scrii­toarei italiene, moartă în adolescenţă, Antonia Pozzi. Poetul braşovean d. I. Al. Bran Lemeny şi-a adunat, într’un masiv volum intitulat Traista mea, întreaga producţie lirică, dela 1914 şi­ până în prezent. In preajma Crăciunului din acest an s’a stins din vieaţă, într’un colţ uitat de ţară, cunoscutul povestitor sămănă­torist I. Ciocârlan. Pe front au murit eroic următorii : Locot Em. Voinescu, cronicarul militar al revistei Vremea, Locot. George Vaida, poet, autor al volumului Calm exterior , Stoian G. Tudor, debutant promiţător cu Flotei maidan şi Sergiu Ludescu, darnic risipitor de versuri în revistele literare. Spre deosebire de alţi ani mai favorabili, literatura din Transilvania nu are o prea mare înflorire în anul ce s’a scurs. De vină poate sunt şi scrii­­­torii înşişi, dar mai de vină sunt con- I ducătorii acestor scriitori. In afară de publicaţia de nobilă ţinută culturală şi literară Transilvania, care apare cu străduinţa d-lor I. Breazu, Al. Dima şi I. Crăciun, de Gazeta Ilus­trată, o singură altă publicaţie literară a apărut cu regularitate, reuşind să adune o seamă de tineri scriitori sub oblăduirea cărturarului O. Boitoş şi sub direcţia prozatorului Victor Papilian, Luceafărul. Gând Românesc, magistrala revistă clujană, condusă de prof. Ion Chinezu, nu mai apare. Pagini literare a poetului T. Mu­­răşanu se sbate cu greutăţi pe care nu ştim de le va mai învinge, ajunsă şi ea, acum, aproape de graniţă. Tribuna literară, pornită cu atâta avânt de criticul Octav Suluţiu, a dispărut şi ea după al doilea număr. Familia apare acum la Bucureşti, la rare intervale de timp, cu bune co­laborări. Ţara, gazeta poetului Gr. Popa, ca şi Tribuna din Braşov, nu acordă decât o neînsemnată parte faptului literar. Deocamdată scriitorii români din Transilvania scriu la publicaţiile din Capitală care nici ele nu excelează prin promptitudinea apariţiei, excepţie făcând Gândirea, Revista Fundaţiilor Regale şi Vremea. Să semnalăm, în sfârşit, că în Transilvania nu există şi nu a existat niciun scriitor evreu, ceea ce arată încă odată rezistenţa acestui ţinut româ­nesc la orice intrusiuni. . GAZETA TRANSILVANIEI P*gfn» 3 1942 — Continuare din pag. l­a — noi n’am fi astăzi unde suntem şi n’am avea atâta încredere în trăi­nicia aşezărilor noastre. Fără intenţia de-a recapitula, însemnăm : Anul 1941 ne-a adus o primă mare victorie. Dacă mai este cineva care-şi închipue că de-acum înainte vom aşeza armele’n rastele, tunurile’n magazii şi avioanele în hangare, acela se înşală. Naţiunea se găseşte în marş, cu obiective pe care n’a fost ne­voie să i le indice nimeni. Le cu­noaştem fiecare tot aşa de bine, cum ştim că astăzi începem un an nou. In ordinea în care o ţară întreagă a fost pălmuită, în ace­eaşi ordine răspundem. La Est re­plica a fost dată. Un obiectiv a fost depăşit. O pagină de cronică a fost scrisă. Cu sânge, fireşte. Cu mult sânge, pentru că noi nu suntem de­prinşi să intrăm în istorie, hoţeşte, pe uşa de din dos, ca să punem mâna pe ceea ce nu e cl nostru şi-apoi să ne batem cu pumnii în piept că tare am mai fost vi­teji. Vitejia asta nu-i străină. In practica ei unii au ajuns dascălii propriului lor popor. Va veni vre­mea când cărămida acestor Aca­demii de viteji nu va mai rezista. Noi am scris o pagină cu sânge şi suntem gata s’o scriem şi pe-a doua. In conştiinţa noastră 1942 nu poate avea alt sens. Nu fixăm aici scadenţe. Pentru noi 1942 nu însemnează decât viitorul. Simţim de pe acum cum se sgudue pământul sub marşul armate­lor de mâne, menite să dea ţării unitatea de care are nevoie arhi­tectura Europei viitoare. De aceea gândul, inima şi voinţa se îndreaptă spre ceea ce va fi. Lăsăm cronica pe masă, cu fila albă ca o ameninţare. Numai când o vom scrie şi pe aceea, viitorul pe care-l înce­pem azi ne va da răgaz de hodină. Păşim cu frunţile în soare pe drumul zilei de mâne, pregătiţi sufleteşte să terminăm victorioşi un capitol al istoriei noastre naţionale. In 1942? Dacă, într’un mâne din 1942, focurile se vor aprinde din nou pe dealuri şi buciumele vor face să hăite iarăşi codrii, ca pe vre­mea măritului Ştefan Vodă, atunci da, capitolul se va încheia în 1942, iar copiilor noştri le vom lăsa scrisă pagina care dă dreptul po­poarelor să trăiască, iar conducă­torilor de noroade nemurirea. de Ion Colan Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român — Despărţământul „Astra“ Braşov deschide un CONCURS pentru cele mai bune MONOGRAFII SĂTEŞTI din jud. Braşov Premiul 1. Lei 50.000.— 99 II. 1* 30.000.— »* III. »1 20.000.— Termen de prezentare a lucrărilor: 31 Decemvrie 1944 Plânge glasul vântului Plânge glasul vântului Vaietul pământului, Plânge ’ţi hohot la răscruci C’a văzut potop de cruci, Crucile-s dela eroi Şi eroii dela noi. Vântul i-a văzut căzând, El i-a sărutat pe rând : Cum zăceau în câmp deschis Singur ochii le-a închis. Unul tânăr l-a rugat Dându-şi ultimul oftat : Du-te vântule, acasă, Am o mamă şi-o mireasă, Spune-le că-mi fa sortit, Pe un plai din răsărit , Ca o gingaşe mireasă Ascuţita morţii coasă Şi ca iubitoare mumă Câteva lopeţi de humă. Şi le smulce tuturor Vântul, cel din urmă dor. Noaptea ’ntreagă-a colindat Drumurile ’n lung şi’n lat, Pe la uşi şi pe la porţi Cu răvaşul celor morţi, Pe la porţi şi pe la uşi Cu răvaşul celor duşi. Trece-acum pe lângă geam Şi suspină: Spusu-le-am. Ecat. Pitiş Dr. D. Găzdău Medic radiolog şef Consultaţii orele 4­­­6 Strada Virgil Oniţiu (Lângă Liceul „A. Şaguna") Dr. Dogariu Vasile reîntors; consulta la SANATORIU Str. General Averescu No. 11 Telefon 3602

Next