Glasul Bucovinei, ianuarie 1919 (Anul 2, nr. 42-61)

1919-01-03 / nr. 42

Kr. 42. ■ ■er­tă numele de om. Ajunge ca să induc câ­­..f. cra fapte isprăvite de ei. Un director trimite rația românească îndărăt, când a aflat că H­lânia a declarat războiu Austro-Ungariei. Un _____door­ auditor insultă și spânzură pe Ro­i­­­ii aduși legați în lanțuri înaintea sa și se 1­­ă că pe cel dintâiu voluntar bucovinean care îi va cădea în mână, îl va spânzura el cu mâna proprie. Un preot a declarat că, dacă s’ar întâmpla sa­ treacă Bucovina la România, se face mai­­ curând pastor la Berlin, decât să fie supus „opin­carilor“. Alt corifeu, care de altfel nu prea poate vorbi, și-a deschis și el gura odată în parlamen­tul din Viena și a insultat pe Regele și Regina Rom­âniei cu așa cuvinte, că orice om cu bun simț nu-i în stare să le rostească. Un profesor, astăzi candidat, de director, ■ca locotenent de rezervă, a apostrofat și insul­tat pe un sublocotenent român, care venise la dânsul, pentru ca a vorbit românește și nu nem­țește. Un profesor denunță jandarmeriei pe colegii săi, cari au fost arestați, iar el decorat. Altul adună băeți de 15 și 16 ani și le ține cuvân­tări înflăcărate trimițindu-i ca franctirori în Galiția, unde au murit moarte de martiri, iar el . 1, ales cu o mare decorație. 1 Câte n’au avut bieții Români să îndure partea acestor inconștienți criminali, cari ureze— astăzi stau mulți la cârmă! Acești b »­uți blestemați sprijinesc și acuma pe foștii b­uni ai lui Fischer și cer cu orice preț să menținuți. Datoria noastră este să luptăm din răsputeri u înlăturarea acestor vânzători de neam și trecem prin purgatoriu. Prof. D. LOGIGAN. Cătră învățători. ,Românul“ din Arad scria prin anul 1911 în­­articol de fond în unul din numerii săi : ,învățătorul. Frumos cu­vânt, sublimă are, învățătorul ieste factorul cel mai de mic în viața fiecărei națiuni. Munca aces­­tște pârghia efectivă prin care se înalță po­le. Și gradul de cultură și puterea de viață a un­ei națiuni se poate măsura cu stima și cu­­ plata de i-o dă­­ învățătorului“. Așa se scrie, așa se spune totdeauna. Muncă, vacă multă s’a pretins și se pretinde de la noi. Din ziua aceea, cum înopta, ieșia hoțește din mă­sura și intra în pădure. Mergea cu piași de jivină, a­­potecile încâlcite pe care numai el le știa. Se stre­­c­­ [UNK] printre posturile noastre și se apropia de tranșeele nului. Atunci de culca pre pântece și sta așa, o­­,uc­a de vreme, la pânda, cu ochii deschiși mari în­­ je. Pe urmă, începrea a se târî Ca un șarpe, cuplul lui numai mușchi. Se îmlădia cu atâta meș­ • F ’­efei nu se auzia un fâșâit. Când zăria o santinelă, a din nou și încrementa acolo Ca o stâncă, ■— prindea­u fte târî pe pântece. Treceau, uneori, ■ până când izbutia să se aproprie de santinelă, tea cea­­ mare era să i se strecoare la spate, dar sare înconjurând, pe departe, însângerându-se în­drându-se­­ în viroagele părnelor izbutia. Când wu la câțiva p­ași, în spatele caraulei, își încorda c­­­e se trăgea îndărăt, încet ca o fiară, — și, dintr'un i în cârca*,santinelei, du degetele înfipte în gât­lejul ei.­ăptămână, în fiecare noapte, Hortopan zugrumă ;v..i­âte-o caraulă nemțească, o lua apoi, în spate și ■"> 1­i de-o arunca într’o prăpastie, dare se deschide, arte [de mănăstire, și piare o despică­tură ce merge până'n măruntaele pământului. a opta noapte, un glonte îl culcă pe Hortopan la­ pământ ca­ și pe prietenul său, vvre­vo­dații­­ de pe Valea Cașinului, îi zic prăpastiei înghițit pe cele­ șapte caraule nemțești: „Prăpastia lui Jopan".­­ GLASUL BUCOVINEI / _ ____________________Pag. 3. Și fiecare și-a împlinit după puterile sale datoria de a fi ceea ce trebue să fie. Cu durere trebue însă Constatat cât de puțin este apreciat învățătorul la noi. Răul acesta pro­vine din mai multe cauze. Cauza adevărată sun­tem însă tot noi înșine, fiind de prezent prea puțin sau nu destul de bine organizați și astfel nu ne putem validita. Aciuma a sosit timpul ca să înlăturăm răul acesta și să ridicăm starea noas­tră la­­ cinstea ce i se cuvine. Lanțurile robiei sunt frânte, hotarele între noi și frații noștri din toate celelalte țari lo­cuite de Români nu mai există. Iar acuma când avem fericirea să trăim aceste zile mari, gândul­­ unuia trebue să fie ,al tuturor. Curățirea școlii noastre de tot de este străin în ea, sfințirea ei cu­ tot ce este românesc să fie cea dintâia stră­duință a noastră. Afară de aceasta ne aflăm într’o­ mizerie greu i de descris și numai noi pr­in no­i ne putem­ ajuta. Trebue să cerem ca minimul de existență să fie urcat, iar adaosul de scumpete să se plă­tească lunar și regulat. E imposibil ca un învă­țător du salarul lunar ce-l primește să poată exista într’un sfat uinde nici un țăran; nu-i poate da locuința și mâncarea cea mai slabă cu mai puțin de 300 clor. la lună-Trebue să ne strângem rândurile, să ne sfă­­­tuim și să luăm smäsuri da toate relele ce ne­­au împiedecat până acum ca la împlinirea cu suc­ces a misiunii noastre să fie înlăturate. Pentru ziua de 3 Ianuarie d. a convocat pre­ședintele Asociației corpului didactic român din­­ Bucovina, d. Gh. Tofan,­­comitetul central al Asociației la o ședință, la care poate lua parte orice învățător român din Bucovina. Se va­ dis­ipată ordinea de zi a Congresului, de la care așteptăm atât de mult. Datoria noastră este să dăm Comitetului tot sprijinul material și moral nu numai pentru ține­rea, dar mai ales pentru r­e­u­și­­­t­a bună a aces­tui Congres, pentru da schimbările mari ce se fac în Regatul nostru [să nu ne prindă nepre­gătiți, I. Brădățan. Informațiuni. Generalul Petala la Reg. 25 inf. Domnul general de divizie Petala Nico­­lae, însoțit de dl general Zadik și dl lpot.-colonel Rovistaru, a trecut astăzi în revistă regimentul 25 de infanterie. La, banchetul dat în onoarea d-lui general Petala s’a toastat pentru M. S. Re­gele Ferdinand, pentru armata română și pen­tru ofițerii regimentului 25 de infanterie. Numire. Ziarele din România aduc știrea că dl. dr. I. Nistor, profesor bucovinean, a fost numit pro­fesor titular de Istoria­ Românilor la facultatea de litere și filosofie din Iași. „Mărășeștii". A apărut și se află de vânzare la administra­ția ziarului nostru conferința „Mărășeștii“ a d-lui dr. Dimitrie Marmeliuc. Prețul i­leu (1 cbr. 50 b.) ♦ Venitul durat ce va reuși din desfacerea bro­șurii e destinat orfanilor români din Bucovina. Schimbări în ministerul românesc. în locul regretatului Fotin Enescu a fost nu­mit ministru la departam­entul agriculturei și do­­meniKi­ l­ui Duca, iar în locul d-lui Duca la de­partamentul școalelor și al bisericii l-a luat dl dr. Angelescu­. Demisia d-lui Clemenceau. Se desminte demisia lui Clemenceau, preșe­dintele Consiliului de miniștri francez. Mișcarea nenorocită din București. Sorgintea tristei manifestații ce a tulburat liniștea Capitalei acum câteva zile reiese clar din strigătele ma­nifestanților: „Trăească Rakowski". Dușmanii neamului lucrează contra intereselor noa­stre prin instigatori recrutați din ceata dezertorilor și străinilor primiți cu atâta indulgență în sânul poporului, într'un ceas greu, când viitorul temeinic al­ neamului e în desvoltare. Sporirea salariilor funcționarilor români Monitorul Guvernului din 15 Dec. anunța hotârîrea consiliului de­­­ miniștri asupra sporirii salariilor funcțio­narilor publici cu începere dela 1 Decemvre 1918. — Funcționarii cu salarii mai mici de 300 lei lunar vor primi leafa mai mult decât întreită; cei cu 300 mai puțin decât întreită; cei cu 400, înidbită; cei ce primesc mai mult de 400 lei vor primi un s­por lunar de 400 lei. As­upra sporului acordat nu s­e va putea face nici o­ re­ținere și nici o urmărire pentru datoriile funcționarilor. Statul va veni în ajutorul județelor și comunelor ca sa pioată Sport în aceeași proporție jefurile funcțio­narilor județeni și comunali. Vizita Generalului Berthelot în Transilvania. Zilele trecute de General. Berthelot a pledat cu un tren special la Belgrad, prin Orșova. Generalul se va reîntoarce în București după ce va vizita Transilvania. Liceul de băeți ort. or. din Suceava, învățământul normal se v­a deschide la 15 Ianuarie 1919. Acei elevi, cari încă nu și-au anunțat la timpul său intrarea la liceu, vor adela s­ă se prezinte la șefii lor de Clasă dela 10 p­ână 13 Ianuarie 1919 între orele 9—11 a. m. — „Direcțiunea liceului ort. or."­ Vas­ile B­ur­du­h­o și dirigintele liceului. Aprovizionarea Românei. Vaploare americane­ cu alimente au sosit în porturile adriaticei pentru Sârbia și statul Iugo­slav, altele sunt în drum pentru România. Purtarea Francezilor în Germania. Ziarele germane nu mai contenesd vorbind de ge­­nerositatea și p­urtarea blândă a Francezilor cu Nemții. Unirea Muntenegrului cu Serbia. Din Paris se anunță Unirea Serbiei cu Muntenegru. Cărbuni și alimente pentru România. Cargobotul „București" va liosi peste câteva zile la Constanța c­u 3200 tone cărbuni de la Cardiff (Anglia). Acești cărbuni vor s­ervi la alimentarea tuturor vaselor de mărfuri ale S. M. R., c­ari imediat ce vor avea combus­­tibil, vor plec­a la Marsilia, de unde vor aduce 10.000 vagoane grâu, diferite alimente, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. Vaporul „împăratul Traian" care întrebuințează țițeiu, a și plecat la Marsilia, de unde va aduce da 1500 tone de mărfuri diferite. Unde se va încheia pacea. Conferința păcii va fi probabil la Versailles. Bolșevicii din Odessa. Trupele aliate din Odesa au curățit orașul de bol­șevici­i lui Petliura. O lămurire. Ziarul „Izbânda" din București p­ublică această Co­municare a fruntașilor Ardealului­: „Sunt autorizat din partea d-lui Vasile G­ofili și mi­nistru de Culte al­ Ardealului, să anunț în presa din Bu­curești, că, toate știrile răsp­ândite de unele ziare, precum și toate zvonurile Cari circulă că delegații Ardealului, cari au fost ac­i la­ București s'au înscris în partidul li­beral și că alții fruntași ai Ardealului au de gând să se înregimenteze în diferite partide politice din țară, sunt neadevărate. „Conducătorii politici­i din Ardeal vor rămâne mem­bri devotați numai ai partidului național român de peste munți. Ei nu au venit la București ca să facă politică de p­artid, ci numai p­olitică românească. Ei nu vor adera la nici un p­artid p­olitic de iaci, ci venind la București într'o misiune sp­ecială, ei au­­ trebuit să­ tratate cu repre­zentanții oficiali ai României, și cu partidul da­re con­duce azi treburile țării. De aci nu trebue să­ se" deducă că fruntașii Ardealului s­e înregimentează în partidul liberal". Jertfele Franței. Până la Noemvre Francezii au pierdut 42.600 ofițeri și 1.789.000 s­oldați dintre mari morți 31.300 ofi­țeri, iar Soldați 104.000 Prizonieri 8300 ofițeri și 438.000 soldați. Cursul francului francez. Francii francezi s­e cumpără de toți după cursul 1 seu 40 bani. Directorii uzinei Krup arestați La Essen au fost arestați directorii uzinei Krup) între care și inventatorul tunurilor „Berta Groapă". Aliații sunt așteptați în Berlin. Contrar negațiunilor germane, Comisariatul popo­rului german a cerut Aliaților ocuparea Berlinului de către truptele aliate. Noul guvern sârbesc. Moștenitorul tronului Sârb, Alexandru, a însărcinat pe fostul ministru de finanțe Protici cu formarea Cabi­netului statului slovenilor, croaților și sârbilor. * * * Primim de la „mai mulți Moldoveni", în mare parte ziariști,­­un apel pentru o viitoare întrunire a tuturor ziariștilor din Mol­dova veche, care să discute măsurile d­e ar fi ide­luat, „p­entru a pune capăt tendinței centrală ide a aruncă într’o condamnabilă și tristă inferioritate mândra și generoasă noastră Moldovă".

Next