Glasul Bucovinei, iunie 1919 (Anul 2, nr. 157-179)
1919-06-11 / nr. 163
Fa.c. S.GLASUL BUCOVINEI o concepție pe care o împărtășim noi și o alta, împărtășită de alții. Concepția noastră e ca să nu se facă nici o deosebire între copilul de țăran și cel de orășan. A doua concepție este contrarie acesteia: noi credem că este o concepție periculoasă pentru neamul și țara noastră. " Având în vedere acest lucru, noi am desființat școalele zise pregătitoare, care puneau barieră între școala satului și școala de la orașe.a locul acestor școli și, conform concepției 3, vom preia gimnazii în marile centre sătești , gimnazii vor avea o durată de 3 ani. Ele identice cu cele dela orașe. Canizarea liceelor. — Liceul unitar cu 7 clase. ■u privire la licee de asemenea am făcut un amănunțit și am ajuns la concluzia că — orgaliceelor actuale, cu durata lor de 8 ani, și furoarea în cursul superior, nu a dat roadele g fi . v . — dispozițiune la care, de altfel, și în străin se renunță la ea, — și atunci ne-am propus mim' la' liceul unitar și cu 7 clase. .. hotărîrea aceasta am fost conduși de' ideia, fte urmărită și în alte țări înaintate, cum Anglia, America, anume ca elevii să termini ât mai repede liceul și universitatea, (bine fără ca cultura lor să sufere), pentru ca în rță a vieței lor fizice și intelectuale să intre în panerele alese, în viața publică, spre binele lor și al țărei noastre care are cu deosebire astăzi nevoie de cât mai multe elemente pregătite și de cât mai multe energii. Un an pregătitor la facultate, în schimbul reducerii liceului, ca o garanție a direcțiunei alese, pentru viitorea lor carieră, anul întâiu la fiecare facultate va fi un an preparator, unde tânărul își va putea da seamă dacă are aptitudini pentru direcțiunea aleasă. Reamintesc că cursul inferior al liceului, gimnaziul, are aceleași studii ca cele din gimnaziul sătesc, cu alte cuvinte dăm putință copiilor de țărani să urmeze aceeași filieră cu acei din orașe. Absolvenții acestor gimnazii vor putea trece mai departe, fie în cursul superior de liceu, fie în școlile normale cu 4 clase, fie în seminarele cu 4 clase. (Urmează:) Nr. 163. Reforma în justiție. Făcând acu Bucovina parte din România Mare, ni se impune datorința de a-i reda caracterul românesc, de care au despoiat-o străinii. Ținând cont de evenimentul fericit că s’a înfăptuit odată unitatea noastră politică, sântem obligați de a naționaliza în prima linie justiția, care e unul din cele mai de căpetenie instrumente publice de stat. Se înțelege de sine că o unificare a justiției recere necondiționata introducere a limbei românești ca limbă oficială. Configurațiunea națională a țărei admite fără piedeci reforma aceasta. în Bucovina avem două tribunale : cel al Sucevei și cel al Cernăuților. în cadrele tribunalului Suceava cade partea curat românească a țărei. în toate plasele acestui tribunal limba românească e cunoscută. Introducerea ei ca limbă oficială nu va întimpina deci aici greutăți. Cât privește raionul tribunalului Cernăuți e notoriu că în plasele Siret, Storojineț și Cernăuți dincoace de Prut și în ocolul Boian peste Prut o mare parte a populației e românească , tot așa că cei mai mulți din neromânii acestor ținuturi posedă graiul nostru. Nici aici n’ar întimpina deci limba românească oarecari piedeci remarcabile. Rămând deci încă districtele cu populație în majoritate ucraineană peste Prut cât și ținuturile muntoase locuite de Huțani. Actualmente se întrebuințează pe acolo ca limbă oficială limba germană, străină și necunoscută populației de pe acolo, înlocuirea limbei germane prin cea română nu atacă deci nici un drept al lor, pentru că limba ruteană și așa nu era considerată la judecătorii. Populației din ținuturile amintite îi este cu mult mai convenabilă limba românească, pentru că mulți din săteni au învățat-o pe la armată sau și în contactul lor cu Românii. Traducerea legilor, ordonanțelor etc. nu ni se impune, pentrucă ele și așa sânt traduse îm limba românească în Monitorul oficial resp., editat parte pentru legile imperiale, parte pentru cele provinciale. Basarabia și Transilvania, cari au introdus deja limba românească ca limbă oficială la judecătorii ne dau dovezi destul de vădite, pentru posibilitatea introducerei acestei reforme, care la noi în Bucovina află un teren cu mult mai îndemânos, decât în țările amintite. în astfel de împrejurări, introducerea limbei românești ca limbă oficială la judecătorie e neapărat de lipsă și nu mai poate întârzia. Dintre legile rămase moștenite de la austriaci vom avea de a înlocui codicele penal austriac prin cel român, neadmițând caracterul național român al statului nostru de a aplica mai departe o lege penală, care în prima linie a fost alcătuită pentru a încătușa popoarele negermane ale fostului imperiu. Pe de altă parte nici nu mai corespunde codicele penal austriac cerințelor moderne, el fiind produsul doctrinei aproape medievale din timpul Măriei Terezia. Codicele penal român e în pedepse cu mult mai ușor decât legea austriacă. Introducerea lui ar ținea astfel cont și de unul din fundamentalele principii ale legii ginților, de a lăsa în vigoare cu ocazia unei schimbări de stăpânire legea criminală a acelui stat, a căruia e mai umană. Legile penale, cu menirea lor principală de a menține ordinea și siguranța statului, sunt de caracter public și trebue deci să fie, în cuprinsul aceluiași stat unitar, de formă omogenă. Mai mult timp va recere reforma dreptului civil, având a respecta un termen de tranziție până la introducerea normelor civile mult mai moderne și potrivite timpului de azi al codului Napoleon, care e în vigoare în România veche. Termenul de tranziție s’ar putea fixa însă cât se poate de scurt și aceasta din următoarele motive : Războiul care bântue din toamna anului 1914 a întrerupt pe multă vreme activitatea judecătoriilor bucovinene. Deși în ultimul timp s’au deschis judecătoriile, ele până asăzi încă n’au putut să-și vie în fire și stau sub influența nefastă a timpului de tranziție, care domină în mare parte țara. Reluându-și ele acum din nou activitatea și având a respecta legile austriace existente, cari în decursul războiului au fost schimbate considerabil, ar avea de luptat aproape cu aceleași dificultăți, pe cari le-ar întimpina introducându-se o lege nouă. Din cauza aceasta credem că cel mai potrivit ar fi de a introduce după un scurt termen de tranziție codicele civil din regatul vechiu și de a efectua astfel o operă de unificare din cele mai folositoare. Spre a înlesni aplicarea noilor reforme e indispensabil, de a spori numărul până acu de tot nlic al advocaților români. Aceasta vom putea ajunge ușurând condițiunile pentru a obține autorizația de advocat în conformitate cu normele din vechiul regatul concedând ca în biroul advocaților să se poată înscrie juriștii absolvați după ce au ajuns gradul de doctor în drept. De la judecătorii și advocații români, cari și până acu au dat destule probe de abnegațiune, așteptăm muncă fără preget și interes viu pentru noile reforme, cari numai cu concursul lor valoros și nu prin așa numitele comisiuni legislatoare, compuse în majoritate din străini, se vor putea introduce spre binele României Mari. Dr. Orest Târnăveanu. Intervenția Aliaților în favorul nostru. Un cor improvizat a cântat câteva cântece naționale. Dl. prefect A. Sbiera a mulțumit adunării pentru demna și patriotica manifestare. Din partea adunării s’a trimis o telegramă de omagiu și loialitate M. S. Regelui și una delegației române dela Paris. I. R. Pisicuitipâiiiiiiiii« Un bărbat, de care n'am auzit vorbindu-se decât numai de bine, un bun Român, cum numai rar întâlnim, afabil și cu dreptate față de om și cine, purtătorul unui nume bine cunoscut, comandantul militar al județului Câmpulung, dl. maior Al. Tell, a părăsit zilele acestea Câmpulungul, călăuzit de regretele sincere ale județului întreg, în semn de recunoștință, societatea câmpulungeană i-a aranjat Sâmbătă, la 31 Mai, o seară de adio.. Duminecă, la 1 Iunie, o grandioasă adunare din întreg ocolul Câmpulungului a protestat energic în contra aspirațiunilor sârbești asupra Banatului românesc. A vorbit profesorul D. Logigan, amintind despre suferințele grele ale Românilor din Ungaria până în ziua desrobirii, a vorbit vrednicul fruntaș din Fundul Moldovei, dl. Țăran, și tânărul Câmpulungean, G. Nisioiu, accentuând cu multă însuflețire drepturile Românilor și cerând cu stăruință unsforma fiului. Numiri de profesori universitari. Domnul Dr. Maximilian Hacman a fost numit profesor universitar titular pentru dreptul comercial și cambial la facultatea de drept din Cernăuți, iar dr. Dr. E. Botezat profesor titular pentru zoologie la facultatea de litere și științe. Recrutările în Bucovina. Pentru recrutările din anul acesta s-au instituit patru comisiuni de recrutare. Comisiile 1-a și a 2-a vor începe a funcționa în 10 iunie a. c. în județul Cernăuți și Câmpulung, iar a 3-a și a 4-a în 16 iunie în județul Suceava și Vășcăuți. La recrutările din anul acesta se vor prezenta afară de cei născuți în anii 1896, 1897, 1898 și cei născuți în anul 1899. Pentru dl. secretar-șef delà instrucție. La bacalaureatul din ultimul termen al anului 1919 ținut la școala reală ort. dr. din Cernăuți dl. profesor Dr. Butz a ascultat încă din așa numita „Vaterlandskunde“ , geografia și istoria Austriei. Dar oare pe la școalele din Austria germană s’o mai fi învățând și astăzi încă ceva despre Bucovina, Ardeal etc.? Și făcând abstracție de orice reciprocitate credem că din motive de demnitate națională ar trebui luate definitiv din mâna elevilor cărțile de propagandă patriotică austriacă. „Familia Luptătorilor“ pentru Bucovina. „Familia Luptătorilor“ a donat 100.000 lei pentru serviciul ocrotirii invalizilor și văduvelor de pe lângă Secretariatul de serviciu pentru industrie, comerț și îngrijirea socială. Petrecere poporale. Filiala „Societății Domnelor române din Bucovina“ din Mănâstiriște va aranja în ziua de 15 Iunie o o mare petrecere poporală împreunată cu teatru, concert și dans. Școala de stat pentru industrie și meserii în Cernăuți, înscrierile la școala de industrie pentru anul școlar 1919j20 vor avea loc în 20—24 iunie a. c. zilnic de la orele 11—12Î. de masă și de la 3—5 d. amiază. Se va prezenta actul de botez (naștere), și ultimul testimoniu școlar. Elevii cari au absolvit cu succes clasa a patra a unei școale secundare vor fi primiți fără să treacă un examen în clasa întâia. Toți ceilalți se vor supune unui examen care va avea loc în 24 Iunie la orele 2 d. m. pentru clasa întâia și în 25 iunie, de la orele 8 înainte pentru cursul pregătitor. Examenele de elevi pregătiți în particular pentru cursul pregătitor cât și pentru clasa întâia vor începe în 20 Iunie 1919. Admiterile și înscrierile in școala profesională pentru tâmplari și zidari se vor face dela 1—10 octombrie 1919. Liceul pri. or. „Ștefan cel Mare“ în Suceava. Probele în scris pentru examenul de maturitate (bacalaureat), în termenul de vară, încep Luni la 16 Iunie a. c. Examenele elevilor pregătiți în particular vor avea loc la 1 și 2 Iulie a. c., iar examenele de admitere în clasa I a se vor ținea în zilele de 3, 4, event. 5 Iulie, în condițiunile prevăzute de lege. Chemare ! Femeile din Gura Humorului și împrejurime sânt invitate să vie în număr cât se poate de mare la conferința despre „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române“, care se va ținea Duminică în 15 Iunie a. p. la orele 2 d. m. în școala primară română din Gura Humorului. A. Botezat. Publicațiune. La institutul pentru asigurarea muncitorilor contra accidentelor sânt de ocupat următoarele posturi : 1. Postul unui funcționar conducător. 2. Postul unui contabil. Condițiunile pentru primirea petiționarilor sânt : a) Capacitatea fizică ; b) Dovedirea asupra studiilor absolvate și a aplicării de până acuma ; c) Un trecut ireproșabil, și mai ales : 1. Pentru postul funcționarului conducător cunoștințele necesare unui tehnic de asigurare, eventual practica unui jurist cu experiență în serviciul administrativ ; 2) Pentru postul unui contabil capacitate deplină în ce privește contabilitatea în 4-► 4 -st