Glasul Bucovinei, iunie 1919 (Anul 2, nr. 157-179)

1919-06-11 / nr. 163

Fa.c. S.GLASUL BUCOVINEI o concepție pe care o împărtășim noi și o alta, împărtășită de alții. Concepția noastră e ca să nu se facă nici o deosebire între copilul de țăran și cel de orășan. A doua concepție este contrarie acesteia: noi credem că este o concepție periculoasă pentru neamul și țara noastră. " Având în vedere acest lucru, noi am desființat școalele zise pregătitoare, care puneau barieră între școala satului și școala de la orașe.­a locul acestor școli și, conform concepției 3, vom preia gimnazii în marile centre sătești , gimnazii vor avea o durată de 3 ani. Ele identice cu cele dela orașe. C­anizarea liceelor. — Liceul unitar cu 7 clase. ■u privire la licee de asemenea am făcut un amănunțit și am ajuns la concluzia că — orga­­liceelor actuale, cu durata lor de 8 ani, și furoarea în cursul superior, nu a dat roadele g fi . v . — dispozițiune la care, de altfel, și în străi­­n se renunță la ea, — și atunci ne-am propus mim' la' liceul unitar și cu 7 clase. .. hotărîrea aceasta am fost conduși de' ideia, fte urmărită și în alte țări înaintate, cum Anglia, America, anume ca elevii să ter­mini ât mai repede liceul și universitatea, (bine fără ca cultura lor să sufere), pentru ca în rță a vieței lor fizice și intelectuale să intre în panerele alese, în viața publică, spre binele lor și al țărei noastre care are cu deosebire astăzi ne­voie de cât mai multe elemente pregătite și de cât mai multe energii. Un an pregătitor la facultate, în schimbul reducerii liceului, ca o garanție a direcțiunei alese, pentru viitorea lor carieră, anul întâiu la fiecare facultate va fi un an preparator, unde tânărul își va putea da seamă dacă are apti­tudini pentru direcțiunea aleasă. Reamintesc că cursul inferior al liceului, gim­naziul, are aceleași studii ca cele din gimnaziul sătesc, cu alte cuvinte dăm putință copiilor de ță­rani să urmeze aceeași filieră cu acei din orașe. Absolvenții acestor gimnazii vor putea trece mai departe, fie în cursul superior de liceu, fie în șco­lile normale cu 4 clase, fie în seminarele cu 4 clase. (Urmează:) Nr. 163. Reforma în justiție. Făcând acu Bucovina parte din România Mare, ni se impune datorința de a-i reda ca­racterul românesc, de care­ au despoiat-o străinii. Ținând cont de evenimentul fericit că s’a în­făptuit odată unitatea noastră politică, sântem obligați de a naționaliza în prima linie justi­ția, care e unul din cele mai de căpetenie instrumente publice de stat. Se înțelege de sine că o unificare a justiției recere necon­diționata introducere a limbei românești ca limbă oficială. Configurațiunea națională a țărei admite fără piedeci reforma aceasta. în Bu­covina avem două tribunale : cel al Sucevei și cel al Cernăuților. în cadrele tribunalului Su­ceava cade partea curat românească a țărei. în toate plasele acestui tribunal limba româ­nească e cunoscută. Introducerea ei ca limbă oficială nu va întimpina deci aici greutăți. Cât privește raionul tribunalului Cernăuți e notoriu că în plasele Siret, Storojineț și Cer­năuți dincoace de Prut și în ocolul Boian peste Prut o mare parte a populației e româ­nească , tot așa că cei mai mulți din neromânii acestor ținuturi posedă graiul nostru. Nici aici n’ar întimpina deci limba românească oarecari piedeci remarcabile. Rămând deci încă distric­tele cu populație în majoritate ucraineană peste Prut cât și ținuturile muntoase locuite de Huțani. Actualmente se întrebuințează pe acolo ca limbă oficială limba germană, străină și necunoscută populației de pe­ acolo, înlo­cuirea limbei germane prin cea română nu atacă deci nici un drept al lor, pentru că limba ruteană și așa nu era considerată la judecătorii. Populației din ținuturile amintite îi este cu mult mai convenabilă limba româ­nească, pentru­ că mulți din săteni au învă­­țat-o pe la armată sau și în contactul lor cu Românii. Traducerea legilor, ordonanțelor etc. nu ni se impune, pentrucă ele și așa sânt traduse îm limba românească în Monitorul oficial resp., editat parte pentru legile impe­riale, parte pentru cele provinciale. Basarabia și Transilvania, cari au introdus deja limba românească ca limbă oficială la judecătorii ne dau dovezi destul de vădite, pentru posibili­tatea introducerei acestei reforme, care la noi în Bucovina află un teren cu mult mai în­­demânos, decât în țările amintite. în astfel de împrejurări, introducerea limbei ro­mânești ca limbă oficială la jude­cătorie e neapărat de lipsă și nu mai poate întârzia. Dintre legile rămase moștenite de la au­­striaci vom avea de a înlocui codicele penal austriac prin cel român, neadmițând caracterul național român al statului nostru de a aplica mai departe o lege penală, care în prima linie a fost alcătuită pentru a încătușa popoarele negermane ale fostului imperiu. Pe de altă parte nici nu mai corespunde codicele penal austriac cerințelor moderne, el fiind produsul doctrinei aproape medievale din timpul Măriei Terezia. Codicele penal român e în pedepse cu mult mai ușor decât legea austriacă. Intro­ducerea lui ar ținea astfel cont și de unul din fundamentalele principii ale legii­­ ginților, de a lăsa în vigoare cu ocazia unei schimbări de stăpânire legea criminală a acelui stat, a căruia e mai umană. Legile penale, cu menirea lor principală de a menține ordinea și siguranța statului, sunt de caracter public și trebue deci să fie, în cuprinsul aceluiași stat unitar, de formă omogenă. Mai mult timp va recere reforma drep­tului civil, având a respecta un termen de tran­ziție până la introducerea normelor civile mult mai moderne și potrivite timpului de azi al codului Napoleon, care e în vigoare în Româ­nia veche. Termenul de tranziție s’ar putea fixa însă cât se poate de scurt și aceasta din ur­mătoarele motive : Războiul care bântue din toamna anului 1914 a întrerupt pe multă vreme activitatea judecătoriilor bucovinene. Deși în ultimul timp s’au deschis judecătoriile, ele până asăzi încă n’au putut să-și vie în fire și stau sub influența nefastă a timpului de tranziție, care domină în mare parte țara. Reluându-și ele acum din nou activitatea și având a respecta legile au­­striace existente, cari în decursul războiului au fost schimbate considerabil, ar avea de luptat aproape cu aceleași dificultăți, pe cari le-ar întimpina introducându-se o lege nouă. Din cauza aceasta credem că cel mai potrivit ar fi de a introduce după un scurt termen de tran­ziție codicele civil din regatul vechiu și de a efectua astfel o operă de unificare din cele mai folositoare. Spre a înlesni aplicarea noilor reforme e indispensabil, de a spori numărul până acu de tot nlic al advocaților români. Aceasta vom putea ajunge ușurând condițiunile pentru a ob­ține autorizația de advocat în conformitate cu normele din vechiul regatul concedând ca în biroul advocaților să se poată înscrie juriștii absolvați după ce au ajuns gradul de doctor în drept. De la judecătorii și advocații români, cari și până acu au dat destule probe de abnega­­țiune, așteptăm muncă fără preget și interes viu pentru noile reforme, cari numai cu con­cursul lor valoros și nu prin așa numitele co­­misiuni legislatoare, compuse în majoritate din străini, se vor putea introduce spre binele Ro­mâniei Mari. Dr. Orest Târnăveanu. Intervenția Aliaților în favorul nostru. Un cor im­provizat a cântat câteva cântece naționale. Dl. prefect A. Sbiera a mulțumit adunării pentru demna și patriotica manifestare. Din partea adunării s’a trimis o telegramă de omagiu și loialitate M. S. Regelui și una delegației române dela Paris. I. R. Pisi­cuitipâiiiiiiiii« Un bărbat, de care n'am auzit vorbindu-se decât numai de bine, un bun Român, cum numai rar întâlnim, afabil și cu dreptate față de om­ și cine, purtătorul unui nume bine cunoscut, comandantul militar al județului Câmpulung, dl. maior Al. Tell, a părăsit zilele acestea Câmpulungul, călăuzit de regretele sincere ale județului întreg, în semn de recunoștință, societatea câmpulungeană i-a aranjat Sâmbătă, la 31 Mai, o seară de adio.. Duminecă, la 1 Iunie, o grandioasă adunare din întreg ocolul Câmpulungului a protestat energic în contra aspirațiunilor sârbești asupra Banatului românesc. A vorbit profesorul D. Logigan, amintind despre suferințele grele ale Românilor din Ungaria până în ziua desrobirii, a vorbit vrednicul fruntaș din Fundul Moldovei, dl. Țăran, și tânărul Câm­­pulungean, G. Nisioiu, accentuând cu multă însu­flețire drepturile Românilor și cerând cu stăruință­ ­ unsforma fiulu­i. Numiri de profesori universitari. Domnul Dr. Maximilian Hacman a fost numit profesor universitar titular pentru dreptul comercial și cambial la facultatea de drept din Cernăuți, iar dr. Dr. E. Botezat profesor titular pentru zoologie la facultatea de litere și științe. Recrutările în Bucovina. Pentru recrutările din anul acesta s-au instituit patru comisiuni de recrutare. Comisiile 1-a și a 2-a vor începe a funcționa în 10 iunie a. c. în județul Cernăuți și Câmpulung, iar a 3-a și a 4-a în 16 iunie în județul Su­ceava și Vășcăuți. La recrutările din anul acesta se vor prezenta afară de cei născuți în anii 1896, 1897, 1898 și cei născuți în anul 1899. Pentru dl. secretar-șef delà instrucție. La bacalaureatul din ultimul termen al anului 1919 ținut la școala reală ort. dr. din Cernăuți dl. profesor Dr. Butz a ascultat încă din așa nu­mita „Vaterlandskunde“ , geografia și istoria Austriei. Dar oare pe la școalele din Austria germană s’o mai fi învățând și astăzi încă ceva despre Bucovina, Ardeal etc.? Și făcând ab­stracție de orice reciprocitate credem că din motive de demnitate națională ar trebui luate definitiv din mâna elevilor cărțile de propa­gandă patriotică austriacă. „Familia Luptătorilor“ pentru Bucovina. „Familia Luptătorilor“ a donat 100.000 lei pentru serviciul ocrotirii invalizilor și văduvelor de pe lângă Secre­tariatul de serviciu pentru industrie, comerț și în­grijirea socială. Petrecere poporale. Filiala „Societății Domnelor române din Bucovina“ din Mănâstiriște va aranja în ziua de 15 Iunie o­ o mare petrecere poporală împreunată cu teatru, concert și dans. Școala de stat pentru industrie și meserii în Cernăuți, înscrierile la școala de industrie pentru anul școlar 1919j20 vor avea loc în 20—24 iunie a. c. zilnic de la orele 11—12Î. de masă și de la 3—5 d. amiază. Se va prezenta actul de botez (naștere), și ultimul testimoniu școlar. Elevii cari au absolvit cu succes clasa a patra a unei școale secundare vor fi primiți fără să treacă un examen în clasa întâia. Toți ceilalți se vor supune unui examen care va avea loc în 24 Iunie la orele 2 d. m. pentru clasa întâia și în 25 iunie, de la orele 8 înainte pen­tru cursul pregătitor. Examenele de elevi pregătiți în particular pen­tru cursul pregătitor cât și pentru clasa întâia vor începe în 20 Iunie 1919. Admiterile și înscrierile in școala profesională pentru tâmplari și zidari se vor face dela 1—10 octombrie 1919. Liceul pri. or. „Ștefan cel Mare“ în Su­ceava. Probele în scris pentru examenul de maturitate (bacalaureat), în termenul de vară, încep Luni la 16 Iunie a. c. Examenele ele­vilor pregătiți în particular vor avea loc la 1 și 2 Iulie a. c., iar examenele de admitere în clasa I a se vor ținea în zilele de 3, 4, event. 5 Iulie, în condițiunile prevăzute de lege. Chemare ! Femeile din Gura Humorului și îm­prejurime sânt invitate să vie în număr cât se poate de mare la conferința despre „Asociația pen­tru emanciparea civilă și politică a femeilor române“, care se va ținea Duminică în 15 Iunie a. p. la orele 2 d. m. în școala primară română din Gura Humo­rului. A. Botezat. Publicațiune. La institutul pentru asigurarea muncitorilor contra accidentelor sânt de ocupat următoarele posturi : 1. Postul unui funcționar conducător. 2. Postul unui contabil. Condițiunile pentru primirea petiționarilor sânt : a) Capacitatea fizică ; b) Dovedirea asupra studiilor absolvate și a aplicării de până acuma ; c) Un trecut ireproșabil, și mai ales : 1. Pentru postul funcționarului conducător cunoștințele necesare unui tehnic de asigurare, even­tual practica unui jurist cu experiență în serviciul administrativ ; 2) Pentru postul unui contabil ca­pacitate deplină în ce privește contabilitatea în­­ 4-► 4 -st

Next