Glasul Bucovinei, iulie 1919 (Anul 2, nr. 180-205)
1919-07-01 / nr. 180
so. în contrazicere cu principiul pus în ziarului nostru. Studinea noastră, judecată astăzi atât de de unii, va putea fi văzută în lumina arată deabia atuncia, când uniți cu doi Ardeleni și Basarabeni vom putea da politice, pe care unii în zadar le așteaptă aerul reacționar Iancu Flondor, pe care-l ară aproape numai oameni de conceptrale ale politicianilor din vechiul Regat, că atunci mergem pe calea apucată, în convingere că pe ea ne întâlnim cu neamului românesc întreg. .că și D-ta ai, în activitatea D-tale, acela ca și noi ne vom întâlni cu siguranță, imește etc. Cernăuți, 22 iunie 1919. D. Marmeliuc, fost răspuns al d-lui D. Marmeliuc n’a blicat împreună cu celelalte documente mascare“ ale ziarului nostru din motive, cetitorii noștri se cunosc tot atât de i, și noi. GLASUL BCOCVIN.fcr Fag* S, Informațiun i. deu de mulțumire pentru semnarea trade pace. Duminică în 29 i. c. s’a oficiat dram din Cernăuți un iedeu de mulțu-i prilejul semnării tratatului de pace înrătre Aliați și Germani. Primul pas spre unei păci drepte a fost sărbătorit cu tote și în mod demn. Au asistat la : 1. ministru, Dr. I. Nistor, d-nii generali și Vâitoianu, însoțiți de d-nii ofițeri din măși de delegați și reprezentanți ai civile locale. După slujba bisericească , parada militară. Ținuta admirabilă a ■ române, foarte bine echipate, a impuse tuturor, umplând de mândrie sufletele lor. psesie școlară. Secretarul-șef de la indl. George Tofan a fost zilele treinspecție la școlile din Mănăstiriște și apoi la următoarele școli din districă Răuților: Școala primară din Vii-jos, Putna, Carlsberg, Bilca (2 școli), I. Marginea, Horodnicul-de-sus, școala de fete de 6 clase din Rădăuți, școala Răuțul-vechi, din Voitinel și școala de 6 clase din Rădăuți. Rezultatul unui este în general mulțumitor, în unele parte mulțumitor, cauîă învățători. Secretariatul acțiunii publice caută învățătorii cursurile de limba română din Za- Vășcăuți și Vijnița. Cei cari sunt dispuși , aceste posturi sânt invitați să se anunțe mță, oral sau în scris, la acest secretariat. Direcția de finanțe. S’a constatat că mulți vii nu prezintă bancnotele lor spre stampiprobabil că mulți nu stampilează notele, nu știu, ce urmări va avea între lăsarea •ii, iar mulți amână ștampilarea pe ultimele semenului fixat, fără să ia în considerare, e pentru ștampilare nu vor fi în stare a cantități mai mari de note în ultimele zile anului, aceste zile fiind rezervate pentru ea suplementară a notelor acelor persoane, constrânse a primi în termenul de stampilote ne^ampilate, sursul zilelor acestora nu se vor ștampila i singur prezentator mai mult decât o sută ațt1 bancnote și se vor reține notele, carintitatea aceasta (conform ordonanței din 1919): ’el fiind populația e invitată, să nu amâne ea pe ultimile zile, ci să se prezinte în zilme la locurile de ștampilare, aceasta mai mult cu cât o prelungire a termenului clare nu este luată în vedere, toarea școlară din Mănăstiriște. Duminică —ni, la orele 4 d. n. a avut loc o sărbare tră în Mănăstiriște. Au asistat ca oaspeți păr, seu, o mulțime de domni învățători și grupuri de uiți din Dacia, Arboroasa, Junimea și Bucovina. Dl. Popescu, dirigintele școalei deschide săliajutând pe oaspeți. Cetește apoi o scrisoare artea d-lui inspector școlar, care-și exprimă iul că nu poate participa, mulțumind, totodată lui didactic pentru munca ce o depune în înt șeoalei. Apoi dl. Popescu face un exuozeu arințelor din timpul stăpânirii austriace indiotivele mescchine și viclene de care s’au folosit stăpânii noștri de ieri pentru distrugerea ființei noastre naționale. Părintele Popescu, luând cuvântul arată că această suburbie a fost cea mai periclitată, căci străinii cari au venit încoace ne-au impus cu sila limba lor, în loc să le-o fi impus noi pe a noastră. Și lucrul acesta s’a întâmplat din vina noastră. E timpul să ne deșteptăm și să recâștigăm terenul pierdut. Amintește că în trecut nime ni s’a interesat de această suburbie afară de societatea Dacia, care a izbutit prin munca ei culturală să mai mențină aprinsă flacăra, conștiinții naționale. Felul cum au declamat micuții școlari și au executat diferite cântece naționale este meritul d-lui diriginte Popescu și a d-nei Ștefaniuc, cari prin munca lor neobosită au dovedit că sânt adevărați dascăli români, chemați a deștepta simțul național în această suburbie uitată. Școlarii au primit ca răsplată cărticele din partea Daciei și a Centrului studențesc. Toți cei de față s’au întors dela această sărbare cu o plăcută impresie. — Șt. Moldovan. Pentru viitorii medici veterinari. Suntem informați că absolvenții școalei superioare de medicină veterinară din Viena, cari doresc să treacă examenele de diplomă la școala superioară de medicină veterinară din București, vor găsi acolo tot sprijinul și toate înlesnirile. Pentru informațiuni a se adresa medicului veterinar Marcianu, str. Dr. Reiss Nr. 10. De la societatea „Junimea“. Societatea academică „Junimea“ roagă cu insistență pe toate acele persoane, cari au împrumutat cărți din biblioteca ei, să le restituie în timpul cel mai scurt, !n atenția învățatorimei române din județul Storojinețu Sui. Asociația română a înv. și învățătoarelor din județul Storojinețului invită pe toți membrii la o adunare generală extraordinară, care se va ținea în 6 iulie a. c. la orele 10 dim. în școala din Ciudeiu cu următoarea ordine de zi : 1. Alcătuirea noilor statute și 2. Eventuale. Pentru comitet : Bordian, președinte, Zegrea, secretar. Șezătoare pentru copii. Secția social-culturală a centrului stud. univ. „Arboroasa“ aranjată Miercuri la 2 Iulie a. c. în sala Armoniei (Palatul național) la orele 3 la Pm. o șezătoare pentru copii cu prețiosul concurs al P. C. S. păr. Petrea Popescul și al d-lui C. Jeînna. Asistând publicul la această șezătoare, ar da curaj copiilor la încercările lor în această direcție. Intrarea de persoană 2 ocl., pentru copii liberă. Pelerinajul La Putna. Asociația „Frăția Moldovei Unite“ proedează pentru ziua de 2 Iulie st. V. comemorarea aniversării de 415 ani a morții Voevodului Ștefan cel Mare, organizând o mare sărbare la Iași. In același timp delegații din toate centrele românești vor face un pelerinaj la Putna la mormântul marelui Voevod. In acest scop au început a se face toate pregătirile. Declarațiile d-lui Jache lonescu. Intr'un interview acordat unui redactor al ziarului „îndreptarea“ dl. Jache lonescu a făcut următoarele declarații relativ la mersul lucrărilor de pace: Când am plecat din Paris eram sigur că Germania va semna pacea, mai ales că, după părerea mea, condițiunile cari i s’au pus, sânt foarte blânde. Odată cu semnarea păcii de către Germania celelalte lucrări ale Conferinței vor merge cu mare repeziciune. Ceilalți învinși nici nu vor mai cerca să tărăgănească lucrurile. Probabil că Austriei i se vor face oarecari concesii de ordine economică. In curând vor fi chemați și Bulgarii cari și ei începuse să amenințe, dar cari, acum când Germania s’a supus, se vor supune fără ezitare. Cu Turcii nu e încă hotărîtă soarta Constantinopolului, căci America pare a nu voi să primească mandatul pentru Constantinopol. Dacă America refuză, se va căuta o altă soluție care va implica rămânerea Sultanului în Constantinopol. Dară, cât știu, Grecia va lua Tracia inclusiv Adrianopole și o porțiune însemnată din Asia Mică. Serbia va căpăta Strumița și o mică rectificare de frontieră fără însemnătate. Astfel Bulgaria va rămâne un Stat de vre-o 4 milioane de locuitori. România cumpără locomotive în Austria germani. Guvernul Austriac s-a oferit să vândă un însemnat număr de vagoane de marfă și locomotive. Printre cei cari tratează actualmente la Viena cumpărarea acestor materiale sânt delegați români sârbi, ucrainieni și polonezi. Polonezi au oferit să dea Austriei drept compensațiune cartofi, delegația română a oferit drept compensație produse petrolifere, iar Sârbii și Ucrainenii au făcut propuneri guvernului austriac să plătească materialul rulant în numerar. Socialiștii Bulgari cer o apropiere cu Italia și România. De câtva timp se semnalează în cercurile conducătoare bulgărești tendințe bine lămurite de a da politicei externe a Bulgariei un curs care sa ducă la încheiarea unor raporturi de prietenie între țara aceasta și Italia și România. Tendințele acestea au găsit un ecou puternic și în opinia publică bulgărească. Astfel vedem că și la congresul socialiștilor ținut de curând la Sofia ministrul. Sacazov a declarat că este de absoltă nevoe o apropiere între Italia, România și Bulgaria. Au început în sfârșit a recunoaște și Bulgarii greșelile comise de ei în politica trecutului. Heia e&nfei»infa «Se pa©©® * Din causa lipsei de spațiu din numărul trecut publicăm abia astăzi, cu întârziere, știrile de mai jos relative la mersul conferinței de pace. Dl. von Kaniel a primit Luni seara de la guvernul să ordinul să anunțe guvernele aliate, că guvernul republicii germane este dispus să semneze tratatul de pace așa cum i-a fost prezentat. Nota oficială germană, remisă la orele 5 misiunei militare franceze de la Versailles are cuprinsul următor : „Guvernul republicei germane, cedând forței superioare, declară că e gata să accepte și să semneze condițiunile de pace propuse de guvernele aliate și asociate“. * După aceasta comunicare oficială s’au tras salve de artilerie din palatul Invalizilor. S’au tras clopotele tuturor bisericilor. Numeroase manifestațiuni au avut loc la Paris in tot cursul serii. * Dl. Clemenceau a fost înștiințat la orale 5 în cabinetul său, prin telefon, despre acceptarea de către Germani a tratatului de pace. Președintele de consiliu a strâns atunci mâna miniștrilor și colaboratorilor săi, cari se aflau în paietul din strada Saint-Dominique, sunându-le : „D-lor, sânt ^ ruzeoi și nouă de ani de când aștept momentul acesta“. Dl. Clemenceau s’a dus apoi la palatul invalizilor, unde a asistat la tragerea primei lovituri de tun în onoarea semnării tratatului de pace. La reîntoarcerea sa la ministrul de războiu a fost aclamat de mulțime. * Guvernul german a fost invitat să comunica numele plenipotențiarilor săi. Delegații germani cari se aflau la Versailles au răspuns că Vineri sau Sâmbătă dim. vor sosi d-nii Hermann Müller, ministrul afacerilor străine al guvernului german și președinte al delegețiunei dl. Giesberts, ministrul poștelor și probabil dl. Leinert, președintele Adunării Prusiene, în consecință Aliații au hotărît semnarea tratatului pentru Sâmbătă 28 iunie orele 3 d. a.; împuternicirile delegaților germani avea să fie verificate Sâmbătă dimineața. Cancelarul de stat austriac dr. Renner a remis președintelui Conferinței o notă prin care se plânge de tratamentul mai rău la care e supusă Austria germană. Nota se termină cu rugămintea ca Austria să fie primită odată cu încheierea păcei în liga națiunilor ca membru egal îndreptățit. Știri diverse. Ofițerii noștri de legătură de pe lângă comandamentul militar al republicei poloneze au descoperit în gara Cașovia patru mașini de cale ferată sistem „Pacific“, și un mare număr de vagoane românești. S’au făcut intervențiile necesare pentru ca acest material de cale ferată să ne fie restituit. * M. S. Regina a dăruit pentru fondul jertfelor liniei de demarcație, prin d. Dr. M. Popovici, consilierul Transilvaniei, pe lângă min. de interne, suma de 10 000 lei