Glasul Bucovinei, iulie 1919 (Anul 2, nr. 180-205)

1919-07-01 / nr. 180

so.­ ­ în contrazicere cu principiul pus în ziarului nostru. Studinea noastră, judecată astăzi atât de de unii, va putea fi văzută în lumina arată deabia atuncia, când uniți cu do­­i Ardeleni și Basarabeni vom putea da politice, pe care unii în zadar le așteaptă aerul reacționar Iancu Flondor, pe care-l ară aproape numai oameni de concep­­trale ale politicianilor din vechiul Regat, că atunci mergem pe calea apucată, în convingere că pe ea ne întâlnim cu neamului românesc întreg. .că și D-ta ai, în activitatea D-tale, ace­­la ca și noi ne vom întâlni cu siguranță, imește etc. Cernăuți, 22 iunie 1919. D. M­­armeliuc, fost răspuns al d-lui D. Marmeliuc n’a blicat împreună cu celelalte documente mascare“ ale ziarului nostru din motive, cetitorii noștri se cunosc tot atât de i, și noi. GLASUL BCOCVIN.fcr Fag* S, I­nformațiun i.­ deu de mulțumire pentru semnarea tra­de pace. Duminică în 29 i. c. s’a oficiat dram­ din Cernăuți un iedeu de mulțu-­i prilejul semnării tratatului de pace în­rătre Aliați și Germani. Primul pas spre­­ unei păci drepte a fost sărbătorit cu tote și în mod demn. Au asistat la : 1. ministru, Dr. I. Nistor, d-nii generali și Vâitoianu, însoțiți de d-nii ofițeri din mă­și de delegați și reprezentanți ai civile locale. După slujba bisericească , parada militară. Ținuta admirabilă a ■ române, foarte bine echipate, a impus­­e tuturor, umplând de mândrie sufletele lor. psesie școlară. Secretarul-șef de la in­­dl. George T­o­f­a­n a fost zilele tre­­inspecție la școlile din Mănăstiriște și apoi la următoarele școli din d­i­s­t­r­i­c­­ă Rău­ților: Școala primară din Vi­­i-jos, Putna, Carlsberg, Bilca (2 școli), I. Marginea, Horodnicul-de-sus, școala de fete de 6 clase din Rădăuți, școala R­ăuțul-vechi, din Voitinel și școala­­ de 6 clase din Rădăuți. Rezultatul unui este în general mulțumitor, în unele parte mulțumitor, cauîă învățători. Secretariatul acțiunii publice caută învăță­­torii cursurile de limba română din Za- Vășcăuți și Vijnița. Cei cari sunt dispuși , aceste posturi sânt invitați să se anunțe mță, oral sau în scris, la acest secretariat.­­ Direcția de finanțe. S’a constatat că mulți vii nu prezintă bancnotele lor spre stampi­­probabil că mulți nu stampilează notele, nu știu, ce urmări va avea între lăsarea •­ii, iar mulți amână ștampilarea pe ultimele semenului fixat, fără să ia în considerare, e pentru ștampilare nu vor fi în stare a cantități mai mari de note în ultimele zile anului, aceste zile fiind rezervate pentru ea suplementară a notelor acelor persoane, constrânse a primi în termenul de stampi­­lote ne^ampilate, sur­sul zilelor acestora nu se vor ștampila i singur prezentator mai mult decât o sută ațt1 bancnote și se vor reține notele, cari­ntitatea aceasta (conform ordonanței din 1919): ’el fiind populația e invitată, să nu amâne ea pe ultimile zile, ci să se prezinte în zi­­lme la locurile de ștampilare, aceasta ma­i mult cu cât o prelungire a termenului clare nu este luată în vedere, toarea școlară din Mănăstiriște. Duminică­­ —ni, la orele 4 d. n. a avut loc o sărbare tră în Mănăstiriște. Au asistat ca oaspeți păr, seu, o mulțime de domni învățători și grupuri de uiți din Dacia, Arboroasa, Junimea și Bucovina. Dl. Popescu, dirigintele școalei­­ deschide săl­­iajutând pe oaspeți. Cetește apoi o scrisoare artea d-lui inspector școlar, care-și exprimă iul că nu poate participa, mulțumind, totodată lui didactic pentru munca ce o depune în în­­t șeoalei. Apoi dl. Popescu face un exuozeu arințelor din timpul stăpânirii austriace indi­­­otivele mescchine și viclene de care s’au fo­losit stăpânii noștri de ieri pentru distrugerea ființei noastre naționale. Părintele Popescu, luând cuvântul arată că această suburbie a fost cea mai periclitată, căci străinii cari au venit încoace ne-au impus cu sila limba lor, în loc să le-o fi impus noi pe a noastră. Și lucrul acesta s’a întâmplat din vina noastră. E timpul să ne deșteptăm și să recâștigăm terenul pierdut. Amintește că în trecut nime ni s’a interesat de această suburbie afară de societatea Dacia, care a izbutit prin munca ei culturală să mai mențină aprinsă flacăra, conștiinții naționale. Felul cum au declamat micuții școlari și au executat diferite cântece naționale este meritul d-lui diriginte Popescu și a d-nei Ștefaniuc, cari prin munca lor neobosită au dovedit că sânt adevărați dascăli români, chemați a deștepta simțul național în această suburbie uitată. Școlarii au primit ca răsplată cărticele din partea Daciei și a Centrului studențesc. Toți cei de față s’au întors dela această sărbare cu o plăcută impresie. — Șt. Moldovan. Pentru viitorii medici veterinari. Suntem informați că absolvenții școalei superioare de medicină veterinară din Viena, cari doresc să treacă examenele de diplomă la școala supe­rioară de medicină veterinară din București, vor găsi acolo tot sprijinul și toate înlesnirile. Pentru informațiuni a se adresa medicului veterinar Marcianu, str. Dr. Reiss Nr. 10. De la societatea „Junimea“. Societatea academică „­Junimea“ roagă cu insistență pe toate acele persoane, cari au împrumutat cărți din biblioteca ei, să le restituie în timpul cel mai scurt, !n atenția învățatorimei române din jude­țul Storojinețu­ Su­i. Asociația­ română a înv. și învățătoarelor din județul Storojinețului invită pe toți membrii la o adunare generală extraordinară, care se va ținea în 6 iulie a. c. la orele 10 dim. în școala din Ciudeiu cu următoarea ordine de zi : 1. Alcătuirea noilor statute și 2. Even­tuale. Pentru comitet : Bordian, președinte, Ze­­grea, secretar. Șezătoare pentru copii. Secția social-culturală­ a centrului stud. univ. „Arboroasa“ aranjată Miercuri la 2 Iulie a. c. în sala Armoniei (Palatul național) la orele 3 la P­­m. o șezătoare pentru copii cu pre­țiosul concurs al P. C. S. păr. Petrea Popescul și­­ al d-lui C. Jeînna. Asistând publicul la această șezătoare, ar da curaj copiilor la încercările lor în această direcție. Intrarea de persoană 2 ocl., pentru copii liberă. Pelerinajul La Putna. Asociația „Frăția Moldovei Unite“ proed­ează pentru ziua de 2 Iulie st. V. comemorarea aniversării de 415 ani a morții Voevodului Ștefan cel Mare, organizând o mare sărbare la Iași. In același timp delegații din toate centrele românești vor face un pelerinaj la Putna la mormântul marelui Voevod. In acest scop au început a se face toate pregătirile. Declarațiile d-lui Jache lonescu. Intr'un interview acordat unui redactor al ziarului „îndrep­tarea“ dl. Jache lonescu a făcut următoarele de­clarații relativ la mersul lucrărilor de pace: Când am plecat din Paris eram sigur că Ger­mania va semna pacea, mai ales că, după părerea mea, condițiunile cari i s’au pus, sânt foarte blânde. Odată cu semnarea păcii de către Germania cele­lalte lucrări ale Conferinței vor merge cu mare repeziciune. Ceilalți­ învinși nici nu vor mai cerca să tărăgănească lucrurile. Probabil că Austriei i se vor face oarecari­ concesii de ordine economică. In cu­rând vor fi chemați și Bulgarii cari și ei începuse să amenințe, dar cari, acum când Germania s’a supus, se vor supune fără ezitare. Cu Turcii nu e încă hotărîtă soarta Constantinopolului, căci Ame­rica pare a nu voi să primească mandatul pentru Constantinopol. Dacă America refuză, se va căuta o altă soluție care va implica rămânerea Sultanu­lui în Constantinopol. Dară, cât știu, Grecia va lua Tracia inclusiv Adrianopole și o porțiune însemnată din Asia­ Mică. Serbia va căpăta Strumița și o mică rectifi­care de frontieră fără însemnătate. Astfel Bulgaria va rămâne un Stat de vre-o 4 milioane de locuitori­. România cumpără locomotive în Austria germani. Guvernul Austriac s-a oferit să vândă un însemnat număr de vagoane de marfă și locomotive. Printre cei cari tratează actualmente la Viena cumpărarea acestor materiale sânt delegați români sârbi, ucrainieni și polonezi. Polone­­zi au oferit să dea Austriei drept com­­pensațiune cartofi, delegația română a oferit drept com­pensație produse petrolifere, iar Sârbii și Ucrainenii au făcut propuneri guvernului austriac să plătească materialul rulant în numerar. Socialiștii Bulgari cer o apropiere cu Italia și Ro­mânia. De câtva timp se semnalează în cercurile conducătoare bulgărești tendințe bine lămurite de a da politicei externe a Bulgariei un curs care sa ducă la încheiarea unor raporturi de prietenie între țara aceasta și Italia și România. Tendințele acestea au găsit un ecou puternic și în opinia publică bul­gărească. Astfel vedem că și la congresul socia­liștilor ținut de curând la Sofia ministrul. Sacazov a declarat că este de absoltă nevoe o apropiere între Italia, România și Bulgaria. Au început în sfârșit a recunoaște și Bulgarii greșelile comise de ei în po­litica trecutului. Heia e&nfei»infa «Se pa©©® * Din causa lipsei de spațiu din numărul tre­cut publicăm abia astăzi, cu întârziere, știrile de mai jos relative la mersul conferinței de pace. Dl. von Kaniel a primit Luni seara de la gu­vernul să ordinul să anunțe guvernele aliate, că gu­vernul republicii germane este dispus să semneze tratatul de pace așa cum i-a fost prezentat. Nota oficială germană, remisă la orele 5 misiunei mili­tare franceze de la Versailles are cuprinsul urmă­­­tor : „Guvernul republicei germane, cedând forței superioare, declară că e gata să accepte și să sem­neze condițiunile de pace propuse de guvernele aliate și asociate“. * După aceasta comunicare oficială s’au tras salve de artilerie din palatul Invalizilor. S’au tras clopotele tuturor bisericilor. Numeroase manife­­stațiuni au avut loc la Paris in tot cursul serii. * Dl. Clemenceau a fost înștiințat la orale 5 în cabinetul său, prin telefon, despre acceptarea de către Germani a tratatului de pace. Președintele de consiliu a strâns atunci mâna miniștrilor și co­laboratorilor săi, cari se aflau în paietul din strada Saint-Dominique, s­unându-le : „D-lor, sânt ^ ruzeoi și nouă de ani de când aștept momentul acesta“. Dl. Clemenceau s’a dus apoi la palatul inva­lizilor, unde a asistat la tragerea primei lovituri de tun în onoarea semnării tratatului de pace. La re­întoarcerea sa la ministrul de războiu a fost acla­mat de mulțime. * Guvernul german a fost invitat să comunica numele plenipotențiarilor săi. Delegații germani cari se aflau la Versailles au răspuns că Vineri sau Sâmbătă dim. vor sosi d-nii Hermann Müller, ministrul afacerilor străine al guvernului german și președinte al delegețiunei dl. Giesberts, ministrul poștelor și probabil dl. Leinert, președintele Adunării Prusiene, în consecință Aliații au hotărît semnarea tra­tatului pentru Sâmbătă 28 iunie orele 3 d. a.; împuternicirile delegaților germani avea să fie verificate Sâmbătă dimineața. Cancelarul de stat austriac dr. Renner a remis președintelui Conferinței o notă prin care se plânge de tratamentul mai rău la care e supusă Austria germană. Nota se termină cu rugămintea ca Austria să fie primită odată cu încheierea păcei în liga națiunilor ca membru egal îndreptățit. Știri diverse. Ofițerii noștri de legătură de pe lângă coman­damentul militar al republicei poloneze au descope­rit în gara Cașovia patru mașini de cale ferată sistem „Pacific“, și un­ mare număr de vagoane ro­mânești. S’au făcut intervențiile necesare pentru ca acest material de cale ferată să ne fie restituit. * M. S. Regina a dăruit pentru fondul jert­felor liniei de demarcație, prin d. Dr. M. Popovici, consilierul Transilvaniei, pe lângă min. de interne, suma de 10 000 lei

Next