Glasul Bucovinei, august 1919 (Anul 2, nr. 206-229)

1919-08-01 / nr. 206

Anul II. &$»&re æuue. fê %mmeim « k>8«a ä s ,J?® »ia «a 88 lai (84 cor.), p ® *­* se 80 lai (43 cor.), p ® feeî îiasi & kt (S3, cor.), gsitra țârasi, silnic: p* na an 30 lai ($k ma­), f* Vi an ÏS lai (21 cor.), p ® teca Inni T50 M rnt.% *mst schKpiI d» Baadaioá p ® un an 10 lei (18 cor.) V« Vi «n S­i«i (8 cor.), p © trai Iuni 2*50 ,isî (4 cor.). «*­­•**«**$»• ««SA 4 © •%iS»S. n­eflSami!» și a«i8mit»iirei“8i$i ® * Owr^iiAXțt* fStra,d.a D Bâ­acii l­STr­­a. <l»­­®»Satul fi ®»at ® S bánei S* siriiKwæa«'. xs«im ® f ® a*88o ® î ® " Socatit** s ® s­­ c­­afeclame" după tarif și se primesc la admi­nistrație : Strada Băracei Nr. 1* Pentru înserare in interiorul Mărului se urcă taxa cu 60%. Cernăuți, Vineri 1 August 1919 lașul Bucovinei sm *US ^­­*1 «a­an M, S 3 ' , *«SS­­ Oxgrsűi' Æ©xr^ecxa/fclc »1 '\xsxirll.. 4 ^^sS^'^àtëètQr : ß$fkfi4 Pmqgmwíu* Telefon Nr. 8! Politica din vechiul Regat și nouăle țări românești desrobite. ii­. Am mai scris în ziarul acesta și o repe­tăm că toți Românii desrobiți și dimpreună cu dânșii și Românii din Bucovina au motive foarte importante de a se ținea cu totul străini de partidele și grupările­ politice din vechiul Regat, precum și de luptele lor dintreolaltă. Și sânt cem încredințați pe deplin că de această dorință sinceră sânt însuflețiți toți Românii bucovineni, afară doară de vechii politicieni încă de pe timpul stăpânirii austriace din această țărișoară și de oamenii veniți din ve­chiul Regat cu toate păcatele lor politice de acolo. De aici lupta exasperată a unui cotidian românesc din localitate care cu o cinică în­­drăsneală se subintitulează organ al Românilor bucovineni, împotriva partidului care astăzi e la cârma țării, dar mai ales împotriva d-lui I. I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri. Acestei lupte i se dau proporții atât de grozave și i se substitue o­­ însemnătate atât de mare, încât, nefiind ceva mai bine inițiat în tactica luptelor politice din vechiul Regat și citind asaltele desperate din pretinsul organ al Românilor bucovineni, îți vine a crede că s’a terminat cu viitorul României întregite. Unirea întregului neam românesc s’a în­făptuit în sfârșit, cum s’a înfăptuit, dar dacă, în puține zile, nu pleacă dela guvern d-l I. I. C. Brătianu și nu-i vine în loc d-l Tache Ionescu și d-1 general Averescu sau în sfârșit altul cineva pe care-l va găsi vrednic belicosul cotidian, poate chiar d-l I. Flond­or, patronul său, atunci păcat de toată, suferința plină de jertfe și de toată destoinicia bietului nostru neam românesc. O introducere mai fățișă și mai nechib­zuită și, față de asigurările date, și insolentă, a politicianismului din vechiul Regat în țările românești de curând desrobite, nici că se mai poate. Date fiind principiile nedemocratice și metoda nedreaptă de care se conduce con­­ferența de pace în lucrările ei, cu deosebire statele mici au ajuns într’o situație grea. Li s’au impus condiții grele din punct de vedere economic, jignitoare din punct de vedere politic și toate sânt nemulțumite de felul cum s’a încercat stabilirea noilor hotare, în aceeași situație, se află România, Polonia, Ceho-Slovacia și Iugo-Slavia. Impotrivindu-se acestea cu tot dreptul, hotărîri definitive nu s’au putut lua încă. Noile hotare de pildă ale României față de Sârbia și de Polonia nu s’au stabilit încă definitiv. Oricare ar fi fost reprezentanții români la conferența de pace, ar fi întimpinat a­­celeași mari greutăți întru apărarea intereselor țării și întru împlinirea completă a aspirațiilor ei. Aceasta e totul. Dar oricum, aceste îm­prejurări oferă partidelor și grupărilor politice adversare arme bune de lovit în partidul contrar care e la putere. Precum liberalii au dus o vehementă campanie politică internă împotriva d-lui Tache Ionescu pe tema că ar fi cedat Banatul, de ce să nu răspundă și a­­derenții d-sale cu aceleași lovituri vehemente d-lui I. I. C. Brătianu pe tem­a că ar fi pierdut Banatul. Iar marele public cititor rămâne zăpăcit sau, precum spune adânca în­­­­țelepciune a poporului nostru, îmbătat cu apă rece, de nu mai știe ce să creadă : pierdut-a ; d-1 Brăteanu Banatul sau vândutu-l-a d-1 Tache I Ionescu? Una însă o știm cu siguranță că, gene­­ralizându-se felul vechiu și destrăbălat al­­ luptelor politice, nu se va stârpi nici politi­­­­cianismul cel atât de hulit pe față de toată lumea și nici îndreptarea și purificarea cea atât de mult dorită a vieții politice nu se va îndruma astfel, dar mi­te încă să fie dusă la capăt cu succes. Și totuși această îndreptare și purificare trebuie să se facă și se va face. Nu o va­­ face însă nici partidul liberal, nici cel con­­­­servator cu subdiviziunile de democrat și pro­gresist și nici Liga poporului alcătuită din membrii acelorași partide, ci o va face vredni­­­­cia și bunul simț al poporului românesc. El, chemat în valuri largi la împlinirea datoriei cu arma în mână, a înfăptuit unirea politică­­ a­­ întregului neam românesc, și tot el, chemat­­ în mase largi la împlinirea datoriei sale politice cetățenești, va curăți și viața politică de toate vechile ei păcate. Vasile Grecu­. Luptele împotriva bolșevismului unguresc. Aliații făcuseră o mare greșeală, când îi­­ opriră pe Români de a înainta, după biruințele­­ de la Tisa, spre Budapesta. Acum s’au recules­­ Ungurii și s’au năpustit asupra Românilor. Cu­­ toate pierderile dela început, armata română, luând ea ofensiva, i-a aruncat pe Unguri peste Tisa și-i urmărește de aproape. Situația e gravă, însă mai mult pentru ceilalți decât pentru Ro­mâni. Presa întreagă a Aliaților cere să fie ajutată armata română pentru a înăbuși cu desăvârșire bolșevismul unguresc. Cehoslovacii vad și ei primejdia și le pare foarte bine de vitejia Românilor , până și Iugoslavii au cam pierdut, ferbințelile din cauza Banatului și văd că și ei vor trebui să meargă alături de Ro­mâni. Am ajuns la ora hotărîrilor. Aliații vor trebui să se miște și toate trupele aliate să înainteze sub conducere românească spre Budapesta. R. D. Convocarea marelui Sfat național al Ardealului. Marți la 29 iulie 1919 a fost convocat la Sibiiu marele Sfat al Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurene unite cu vechiul regat pentru a discuta și lua hotărîri asupra proble­melor mari de la ordinea zilei : reforma agrară și cea electorală. Dacă și acest parlament al Românilor din Ardeal nu a ieșit din alegeri formale, el totuși a fost ales prin aclamare de adunarea de la Alba Iulia din 1 Decemvrie 1918 și prin ur­mare se poate considera ca expresiunea voinței naționale a Românilor de peste Carpați, fiind compus din totalitatea fruntașilor luptelor na­ționale din trecut. I Nr 206 Aceste fapte, pe lângă unirea votată de el anul trecut, îi dau prestigiul necesar pentru a substitui voința națională, ce ar fi trebuit să iasă din alegeri formale, cari în curând se vor face. Marele Sfat numără 250 de membri. De­­oare­ce un număr însemnat din ei sânt în funcțiuni publice administrative, în locul lor se vor coopta noi membri. Dorin Marelui Sfat spor la muncă pentru consolidarea Ro­mâniei întregite. A. B. Legea electorală în Ardeal. Reproducem aceste interesante lămuriri asupra legei electorale din Ardeal, fiind această chestiune actuală și la noi. Consiliul dirigent a publicat proectul de lege electorală pentru Transilvania, Banat și ținuturile ro­mânești din Ungaria. Proectul care va fi prezentat Marelui Sfat cu­prinde 8 capitole. Dispozițiile mai însemnate sânt: Se va alege un număr de deputați proporțional cu populația prin vot obștesc, egal, direct, secret și cu votarea pe comune. Vor alege toți cetățenii de 21 de ani împliniți, născuți în teritoriile alipite definitiv la Ro­mânia, sau cari la 1 ianuarie 1914 au fost recunos­cuți cetățeni cu forme legale în una din comunele acestor teritorii, sau la 1 Ianuarie 1914 au avut do­miciliul real în una din comunele acestor teritorii și pănă la fixarea listelor electorale au optat pentru cetățenia română sau sunt români născuți în alte teritorii și optează pentru cetățenia română. Alegerea se va face pe circumscripții electorale. Toți cetățenii care au drept electoral și au împlinit 40 de ani, vor alege și senatori. Vor fi aleși 175 deputați și 74 senatori. In­­ afară de aceasta profesorii universitari din Cluj vor­­ alege din sânul lor un senator. Membrii de drept ai Senatului vor fi : Mitropoliții și episcopii confesiu­­­­nilor românești și acei episcopi de confesiune­ catoli­­că, luterană și reformată, care au făcut jurământ de fidelitate și au avut drept de membri ai casei ma­gnaților din fostul regat ungar. Pentru a fi ales de­­­­putat se cere vârsta de 25 ani împliniți, iar pentru a fi ales senator 40 ani. Sunt incompatibile cu mandatul de deputat sau se­nator funcțiile de membru­ din Consiliul dirigent, șef de resort, secretar la consiliul dirigent sau ministru în guvernul regal ; celelalte funcțiuni de Stat, sau care depind de Stat sânt compatibile. Declarațiunea de candidatură trebue să fie făcută de cel puțin 50 de alegători pentru Cameră și de cel puțin 25 alegători pentru senat. Votul e secret. Ale­gătorul votează cu buletin de vot pus în plic închis. Acest proect va fi discutat de Marele Stat și apoi prezentat M. S. Regelui cu modificările făcute spre a fi promulgat prin decret lege. (După „Universul“) Proectul de reformă agrară din Ardeal. Proectul de reformă din Ardeal are în vedere : 1. De a spori, complecta și integra economi­­cește proprietățile rurale țărănești . 2. De a promova intensificarea economiei ru­rale, lăsându-­se ori creindu-se după împrejurări pro­prietăți mijlocii și ferme model. 1. De a înlesni desvoltarea industriei naționale, oprindu-se unele terenuri pe seama existenței ori viitoarei industrii, ale căror circumstanțe geogra­fice, topografice și geologice indică incontestabil această calitate a lor. 4. De a ușura viața orășenescă și cea din cen­trele miniere și industriale, rezervându-se terenurile acomodate, spre a se avea mici gospodării pe seama muncitorilor și altor locuitori cu mijloace modeste de traiu. Proectul de reformă va fi pus în discuția ma­relui sfat național, ce s’a deschis Marți la Sibiu. fk

Next