Glasul Bucovinei, octombrie 1919 (Anul 2, nr. 252-277)

1919-10-10 / nr. 260

? &g. 2. Compania lirică Avram Nicolai în Cernăuți. „Ciocârlia“ lui Fr. Lehar, operetă în trei acte, reprezentată în seara de 8 Octomvrie o., le a dat artiștilor români un nou prilej de a­și dovedi măestria. Dna M. Oinsky nea dat o Marghit zglobie, plină de viață și atât de naivă în scenele actului al doile, cum numai pe scenele teatrelor mari o­ poți vedea. A cântat și jucat cu cunoscuta­­ sale vervă atât de simpatică. Dl. Rabega, tenor liric de o caldă comu­nicativitate, a fost în rolul pictorului Sa­șa un vrednic partener al d­rei Stella Bowy (cântăreața Vilma), care atât ca voce cât și ca joc s’a prezentat foarte bine. Mult a p­lăcut și tenorul d-lui Bărcănescu (Vassia logodnicul Marghitei) Dl. N. P. Ciucurette ne-a dat în țăranul Moș Pali un tip, o creațiune a sa pe cât de originală, pe atât de reușită. Nu exa­gerăm dacă facem loc acestui distins artist alături de marele comic al teatrului vienez, care a fost Alex. Girardi. Asupra finețelor jocului d-lui Cheu­­rette credem că vom avea ocazie să mai revenim. Ansamblul, baletele, costumele românești foarte frumoase, au contribuit în mod efectiv la reușita splendidă a serii. Orchestra e — după cum am mai spus-o — perfect disciplinată și a avut pârtii de­ o gingășie desăvârșită. Astfel reprezentațiile companiei lirice Nicolau sânt așteptate cu nerăbdare. A. M. Drepturi istorice și drepturi firești în Bucovina. Una din foile germane din Bucovina, „Czer­­nowitzer Morgenblatt“, ocupându-se de părerile pe care le-am rostit în Bucovina, observa că nu e un argument pentru a nu sa recunoaște acestei provincii autonomia faptul că până la 1775 n’a avut-o. Recunoscând, cum am făcut-o, că la data anexării Bucovina s’a individualizat, trebuie să se ție samă de această „individuali­­zare“ și de urmările ei, ca interese și ca stare de Spirit, și deci — totuși să se dea autonomia. Un om cinstit trebuie să răspundă la orice obiecție ce se face părerilor sale. Intâiu, Austria n’a dat niciodată Bucovinei o adevărată autonomie. „Individualizarea“ s’a făcut față de obștea românească, din care Bu­covina făcea parte până atunci, iar nu față de generalitatea Statelor austriece. Să fi fost auto­nomă Bucovina, Românii și-ar fi păstrat situația de la 1775. Al doilea, dacă epoca austriacă ar fi creat aceleași interese și aceiași stare de spirit la toți locuitorii, am respecta-o. Ela a creat însă la deosebitele nații și clase interese și stări de spirit deosebite. Și, așa fiind, României care s’a întors la dreptul ei, îi e permis să plece de la, interesele și starea de spirit a țăranilor romîni, cari au fost și cei mai nedreptățiți și au cele mai multe reclamații de presintat. (Din „Neamul Românesc“.) N. Iorga, Ziarul bucureștean „Izbânda“ publică în nu­­­mărul de Miercuri această notiță: „Un candidat condamnat la pușcărie. Acum câteva zile Curtea Marțială din Cernăuți a con­damnat la șase luni de pjușcărie pe un candidat în deputăție din partidul liberal democrat al Unirii — care e partidul guvernamental. Știrea aceasta o reproducem din ziarul „Bucovina“.“ Reproducem fără comentar această notiță și rugăm să ni se comunice și nouă numele candidatului să­u știm și noi. Cronica bucureșteană:. Situația externă. — Starea de asediu și censura. — Abținerea opoziției de la alegeri.— Controlul cetățenesc și consiliul superior al meftenirei traiului. Gestul lui Gabriel D'Annunzio a produs o exce­lentă­ impresie în cercurile noastre politice, unde faptul se comentează ca un puternic îndemn în ce privește chestiunea rezolvirea pretențiilor drepte românești. D’Annunzio­­ este azi expresiunea întregului popor italian, iar guvernul nu poate privi cu ochi răi ttJLASUL BACOVIS ® această mișcare, chiar dacă diplomaticește ar fi îcn aparent conflict cu sufletul Italiei. Aceasta ne amintește faimoasa întrevedere între Devour și Garibaldi, cu mult înainte de realizarea unității italiene, când însă primul ministru de atunci al peninsulei a înfrânt cutezanța garibaldiană, dar s-a realizat visul mai târziu. Votul carierei italiene a fost dealtminteri destul de semnificativ. S’a recunoscut în unanimitate ori­gina italiană a orașului Fiume, — nume care cu­prinde astăzi energia, speranțele și dorința tuturor. # * * Un simptom al vremei sânt formidabilele greve din Anglia și Statele Unite. Procesul luptei de clasă, preconizat de Engels și Marx pare să și afirme tot mai mult tendința spre ținta finala. Acum se ridică adevăratul semn de întrebare pe care viitorul îl pune cu strășnicie între muncă și capital. Ce­ va fi, e greu să prejudecăm. De re­ținut e numai faptul că acuitatea luptei e evidentă. De oricare parte ar fi izbânda, neîndoios lucru este că ea va avea o repercusiune puternică asupra întregei economii mondiale. * * * In legătură foarte strânsă cu mișcările gre­viste de pretutindeni, trebuie să punem atitudinea înțelegerii față de bolșevici ruși și raporturile sim­patice dintre aceștia și germanii învinși. * * * Valuta nenorocită a fostei monarhii austro­­un­gare a orei­at Austriei o cala sigură spre faliment, cu rezerva însă ca împrejurări viitoare sau capacități financiare nebănuite, să înfăptuiască din vechea țară a Habsburgilor un fel de foenix al războiului mondial. In tot cazul, Austria întinde acolada Ger­maniei și nu știm dacă înțelegerea e­ra pază. £ * ❖ înăsprirea stărei excepționale a dat motiv opoziției, inclusiv socialiștilor, să se abțină de la alegeri. Aceasta nu însemnează însă după unele ver­­siuni o dezerțiune de la activitatea politică, ci o manifestare a unei acțiuni extraparlamentare, care ar putea fi păgubitoare rațiunei noastre de stat. * * * Campania electorală e însă în toiu, fără exclu­derea unor conciliabule speciale, cu caracter, pare-se subversiv în lagărul takisto-averescan. * * * * Pe lângă minister­ul de industrie și comerț se va înființa un consiliu Superior al excetarei traiului, din care, pe lângă reprezentanții oficialității, vor face parte delegați ai Ligei Consumatorilor. Acest consiliu își va da avizul în chestiuni de valută, import-export, distribuire de vagoane etc. Pentru prima oară se pune în discuție publică principiul controlului cetățenesc, de la care se așteaptă rezultate, mai ales în chestiunea arbitra­­­iului solicitat presei și ligei în privința prețului pânei de către agricultori și brutari. „Universul“ a pus problema net, arătând ne­cesitatea ca, pe baza rezultatelor acestui arbitraj, să se admită ca din sânul acestui consiliu superior să facă parte și reprezentanți ai presei, socotindu se proporția reprezentanților după tiraj, ceea­ ce ar duce la excluziunea presei care nu e de opinie publică, ci numai de partid. lotu. XDÜ.22» ‘TT’ieaa.©.. .Reproducem după ziarul vienez „Arbeiter­zeitung“ din 28 Septemvrie­­. următoarele părți dintr’o moțiune votată într’o adunare de sub pre­ședinția lui Friedrich Adler : „Anume elemente contrarevoluționare din Austria germană își fac iluzia că acum ar fi momentul potrivit pentru o ofensivă a reacțiunei. Pe lângă vechii galben-negri, de cu­loare creștin-so­ci­ala cari îndrăznețe — deși numai în mod ind­rept — să lucreze în favorul dinastiei Habsburgilor încărcate cu păcate și ocară, mai au îndrăzneala pangermani proști și obraznici să agite pentru „o puternică împărăție a Germaniei“, căreia vor să-i supuie și Austria germană. Ca motive po­trivite pentru propagandă contrarevoluționară ar vrea să întrebuințeze și unii și alții metodele vechi ale țarismului rusesc, care a încercat totdeauna prin mobilizarea „sutelor negre“ că se abată lupta pro­letariatului contra capitalismului și reacțiunei pe pe calea pogromurilor antisemite. Expulsarea străinilor, ordonanțată de guvernul țării din Austria de jos, motivată de intențiunea da a preveni oribila lipsă de locuințe în Viena, se în­ SchI. 1­00 trebuințează de elementele monarhiste ca au­ pretext binevenit pentru tertipurile lor. Dânșii vor să orga­nizeze goana în contra evreilor, nu pentru că au grija lipsei de locuințe de care sufere populațiunea, ci pentru că speră să-i procure pe calea aceasta iar unui­ monarh posibilitatea de a locui în Vienna.“ In continuare, moțiunea aceasta aprobă totuși fiară de orice reservă expulsarea tuturor existențelor parazitare, regretând numai că această ordonanță nu se poate aplica și paraziților indigeni.... * * * „Arbeiter-Zeitung“ din 28 Septemvrie o­ po­vestește că un grup numeros de cetățeni a distrus mai dăunăzi un monument al împăratului Iosif II în Ottakrin. După ce opera distrugerii a fost ter­minată, un bătrân din mulțime, care deabia ac­­ăra în două cârje, a exclamat: „Monumentele habsbur­gilor să fie distruse toate, căci familia aceasta prin devastarea fu­mei­ s’a eternizat îndeaj­uns în memoria oamenilor, încât nu va fi uitată niciodată“... La noi umbrele habsburgilor își au apărătorii lor, foarte agitați și indignați câteodată, dacă cineva e de părerea că monumentele lor nu mai au nici un rost aici. Căsătorie. Informații.­. Sociale» Dl. profesor Lumineanu și d-șoara Silvia Uiuț își vor sărba cununia Duminecă 12 Octomvrie în Fundul Moldovei. In loc de înștiințări dl. profesor Lumineanu a binevoit a dărui internatului din Câmpulung suma de 100 de coroana pentru care direcțiunea îi trans­mite mulțumiri publice. Din partea noastră sincere felicitări. Din presă.­­ Revindicările României și Italiei. Ziarele italiene spun: „Wilson, spre a justi­fica acceptarea sa la cedarea Santungului Japoniei, a spus că această cedare a fost condiția cu care Japonia a intrat în războiu. Dacă Statele Unite ar refuza să menție acest pact, ele ar provoca nu nu­mai dușmănia Japoniei, dar și pe cea a Franței și Angliei, care au angajamente față de Japonia“. Ziarele italiene se­ întreabă de ce Wilson n’a judecat la fel și pentru revindicările italiene și române. Dacă nu se teme să nemulțumească Italia și România, ce cugetă Franța și Anglia? Oare ele nu știu să stărui­as­că pentru Italia, așa cum stă­­ruiesc pentru Japonia ? (Din „Dacia“). Politice* Socialiști din Ardeal și alegerile. „Tribuna Socialistă“ organul partidului social­­democrat din Ardeal într’un articol „Partidul socia­list și alegerile“ cere ca actualii conducători ai țării să treacă mai curând la legalitate, ținând seama de nevoile actuale ale României Mari. Ziarul anunță că partidul socialist se va folosi de micile libertăți acordate de noul guvern și va lupta în alegeri ca în Constituantă să se audă și glasul socialiștilor. Extensi ©. Declarațiunile lui Maxim Gorki. Din Helsingfors : Câțiva finlandezi, sosiți din Rusia, spun că după declarațiunile făcute de Maxim Gorki, guvernul sovietist cu greu va mai putea de­ține puterea încă trei luni . Lenin nu are autori­tate, iar Trotzki este acum leaderul bolșeviștilor. Ratificarea tratatului de către Anglia. Ziarul „Izbânda“ anunță după „Le Temps“ că guvernul englez va notifica foarte curând celorlalte puteri ratificarea tratatului de la Versailles. Ratificarea a fost efectuată până acum în următoarele provincii engleze : Australia, Noua Ze­­landă, Canada, Țara Nouă, Uniunea sud Africană. Indiile vor ratifica și ele tratatul. Un apel al femeilor ucrainene. Uniunea femeilor ucrainene a adresat un apel către toate femeile din lumea largă, în care roagă ca acestea să intervină pe lângă guvernele lor, ca să li se trimită medicamente și articole sanitare. Uor­rina e țară bogată, se spune în acel apel, și cu­ grâne va plăti ce i se va da. Mult patriotism și naționalism se întrevede din acest strigăt după ajutor. ________

Next