Glasul Bucovinei, noiembrie 1919 (Anul 2, nr. 278-301)
1919-11-25 / nr. 296
Adus II Cernăuți, Marți 25 Noembrie 1919. Nr. 296* A A Organul partidului democrat al unirii HPHHE ZILNIC. Telelei. Nr. 6?. Fondator: #sini Pușcipis. Jifovnani«titul> fi sat »a 60 lei, pe 1 js an 30 lei, pe trei luni 15 lei, pentru trei filij silnic: pe wn an 80 lei, pe ’/s an 15 lei, pe trei 1«! 7.SQ ; «sumar numimil de Duminici pe un an 10 lei, pe *5 an 5 lei, pe trei luni 2.60 lei. Un număr costă 25 barai, Redacția și administrația SemSorfi* Strada Flondor H ©* 33 (FOSTA DOMNEASCA) Se primesc articole mimai iscălite it ss «mlus* i și reclamei i se parisideaza după tarif și se primesc la administrație STRADA FLONDOR No. 33 Pentru inserare in interiorul aiarului se urci» taxa cu 50 u„. mmmmmmswpmmmmmgmmmmmmmmmmmmmmm M Mesajul Tronului Mesajul tronului rostit de M. S. Regele la deschiderea unei sesiuni a Corpurilor legiuitoare, e de obiceiu o indicație a programei de activitate pentru sesiunea deschisă. De aceea i se și dă acestei cuvântări de deschidere o atențiune deosebită. Cât privește caracterizarea generală a celui dintâiu mesaj cu regesc citit la deschiderea Corpurilor legiuitoare ale României întregite, trebuie să spunem că oglindește caracterul fundamental al poporului românesc. Românul nu-și pierde cumpătul niciodată. Chiar când cea mai mare fericire și cel mai neașteptat noroc dă peste el, rămâne modest, cuminte și deosebit de înțelept în apreciarea factorilor ce au contribuit la sporirea fericirii și norocului său, fără însă de a ascunde cu totul și partea sa de merit și destoinicie. Astfel și mesajul actual e lipsit de orice isbucniri de bucurie și fală, și pricină e doară acuma de ajuns pentru astfel de manifestări. Totuși gândul M. S. Regelui și cu al Său și cel al întregului popor românesc, îndată după salutul „Bine ați venit“, adresat reprezentanților tuturor țărilor românești, se îndreaptă către cei ce și- au jerfit viața sau puterile de muncă pentru înfăptuirea unirii tuturor Românilor. Și una din cele dintâi fapte și datorii ale acestui parlament va fi să înlesnească statului mijloacele trebuincioase spre a putea îngriji după cuviința de acești eroi, precum și de urmașii lor. Prin jertfa acestora și prin orânduirea armatei s'a realizat întregirea neamului, prin munca reprezentanților aleși va trebui pus așezământul viitor al patriei pe temelii solide. Ca munca aceasta să ajungă la rezultate depline „prin deslegarea problemelor interne care ne stau în față“, se cere unirea sfântă a tuturor Românilor iubitori de țară. Datoria Corpurilor legiuitoare va fi să desăvârșească organizația constituțională care trebuie să se întindă peste tot cuprinsul României întregite, ținând suma de însemnate cerințe, menite să asigure viitorul poporului român și marele sau rol în aceste părți ale Europei, și această problemă grea o vor deslega-o ce bine și pe deplin reprezentanții aleși numai prin unire și înțelepciune, punând interesele patriei mai presus de partide și păreri deosebite. Pe lângă aceste lucrări de ordin intern, adecă îngrijirea de invalizi și orfanii de räzboiö și alcătuirea și fixarea constituției pentru România întregită, actualele Corpuri legiuitoare vor avea de deslegat înainte de toate o problemă gingașă și grea, de ordin extern, adecă atitudinea României față de consiliul suprem al Conferinței de pace. Pentru deslegarea acestei lucrări Mesajul regal stabilește margini bine hotârâte. România întregită, orice s’ar întâpla, e nestrămutată în hotărîrea sa de a sta nedespărțită de Aliații ei din războiul cel mare, cu cari împreună a sângerat pentru triumful dreptății în lume și în acest scop va face totul spre a-i convinge că interesele sale vitale sunt în acord cu marile interese ale propășirii pașnice în Orientul Europei. Deslegarea acestei vajnice probleme cade exclusiv în sarcina noului parlament, ne füis d încă deloc prejudecate nici într’o privință. Nu putem încheia aceste reflexieni asupra Mesajului, fără să stăm în asupra mărturisirii făcute in el de Maiestatea Sa Regele, anume că nestrămutată i-a ost credința că virtuțile poporului și ostașului român își vor găsi răsplata în înfăptuirea idealului național și că această credință nu l-a părăsit niciodată, nici în momentele de restriște, nici pe vremea încercărilor sufletești celor mai grele. Aceasta e o mărturisire, care ni-L arată pe Regele nostru în toată măreția Sa. , , Vasile Grecu,,. | -----—— ------*•—------------— ■ Cuvântările de deschidere ale președinților de vârstă ai corpurilor legiuitoare Discursul I. P. $. S. Mitropolitului Repta Mulțumesc din toată inima pentru simpatia pe care mi-o arătați cu această ocazie. Deschizând aceste ședințe trebue să ne spunem : Cu noi este Dumnezeu. Războiul prin care am trecut ne-a dovedit aceasta. Sunt multe popoare care au pierit în acest râsboiu. Noi am scăpat și am isbândit totodată și în visul cel mare al neamului. Cu același noroc am eșit și din luptele interne , așa numite ale claselor, fără nici o tulburare, cuminte, am isbutit să ne prefacem pentru vremurile noi ce ne așteaptă, închei cuvântarea aceasta cu gândul de mulțumire către armata care ne-a făurit patria cea mare. Să strigăm cu toții: Trăiască Maestatea Sa Regele și toată familia regală în care ne punem azi mândria. Discursul dui V. Stroescu Domnilor deputați. Astăzi pentru prima dată s’au adunat aici delegați din toate părțile locuite de Români din vechile lor hotare dintre Dunăre și Nistru. (Aplauze entusiaste) Aceea ce nici în vis n’am putut vedea s’a înfiptei in realitate, adecă : uniunea tuturor provinciilor românești într’un singur stat, uniunea tuturor Românilor într’o singură naționalitate.(Aplauze îndelung prelungite. Trăiască România Mare) Toate acestea s’au făcut prin conlucrarea mai multor factori pe care trebue să-i pomenim, să-i recunoaștem în ziua de ani și să ne arătăm mulțumirea și recunoștința din partea poporului românesc. Cel dintâi factor care a lucrat la unirea Românilor a fost însuși poporul românesc. (Aplauze). In lupta lui pentru neam și țară,, a arătat cea mai mare bravură — dupa aprecierea chiar a străinilor — a suferit cele mai mari, chiar supraumane, suferinți, în lipsurile ce le-a îndurat în tot timpul răsboiului : rău îmbrăcați și mai rău hrăniți, rau înarmați. Românii au căutat să fie piept unui dușman îndestulat chiar cu prisosință de toate și înarmat cu armele și uneltele războinice cele mai perfecționate. Ei bine, c-lar în lupta cu acești dușmani, soldații noștri goi și flămânzi, au mirat toată lumea cu vitejia și îndurarea lor. (Aplauze Trăiască !). Soldatului și țăranului român îi datoram numele bun pe care-L avem în lumea asta. (Apl ). Slavă celor vii și veșnică porneare și recunoștință la toți cei ce au luptat în valea Jiului, la Mărășești, i» valea Oituzului și în alte localități pe unde a curs sânge românesc in grea și neegală luptă cu dușmanii țarei noastre. (Apl). Slavă celor vii și veșnică pomenire și mulțumită celor morți. (Sala în picioare salută memoria martirilor național). Părintele Lucaci repetă : „Veșnică să le fie pomenirea“). Cu toate suferințele și strădaniile poporului, soarta și de data asta a fost vitregă pentru noi. Trădați de unii, nestuiurați de alții, bieți Români au pierdut cauza lor. Au fost nevoiți să încheie o pace rușinoasă, prin care se nimicea și țara și neamul nostru. Dar gemetele și suspinele poporului au ajuns până la înaltul cerului. Românii strigau către ceriu : Doamne, nu, ne da pe cât putem îndura ) Și bunul Dumnezeu a văzut că ceea ce a dat peste Români, a trecut de astă dată peste orice putere omenească,— și a salvat țara și neamul nostru prin biruința dăruită aliațiior noștri. Apoi d. Stroescu aduce elogii aliaților noștri și ia deosebi Franței și sfârșește astfel frora o atât*»a cuvântare . Vine de-acuma timpul ca sa oe așezări îrebiie înăuntrul țării. După obiceni, care a devenit a doua natură, ne uităm împrejur, că cine ne-ar ajuta, ca noi de-agata să gustăm roadele, fructele muncii altora. Nu, d-Jor, așa nu mai merge. Trebue să muncim și să ne îngrijim singuri de binele nostru. Este o vorbă că, cu mână străină e bine numai foc să iei. Poate că bine, dar nu e creștinește, nici om linește. In viața noastră, în lucrările noastre trebue s’avem inimă și gânduri și mâni curate. (Apl. îndelung prelungite și zgomotoase). In incinta locașului acestuia trebue să intrăm ca’n biserică în fața sfintei cuminecături. (Apl. Bravo 1) Toate patimile, gândurile egoiste, urâte, să le lăsăm la pragul intrării și să intrăm cu gândul numai la binele și poftarea neamului și țării noastre. Să zicem cu toții : așa o voim așa Dumnezeu s’o ajute ! (Mari urale, aplause, ovațiuni). ----------------------------------------« Zfsuira,a Bucovinei Mare festival în teatru. — Balul garnizoanei. — Oboiul Bucovinei pentru Mărăști Vineri, 28 Noembrie, cu ocazia aniversării unirii Bucovinei cu patria- mamă, se va celebra, în fața autorităților militare și civile, unde-Demn în Catedrala din Cernăuți. In toate școalete se vor aranja serbări școlare, la cari li se va expune elevilor însemnătatea acestei zile. Seara va avea loc în Teatrul Orășenesc un mare festival, aranjat cu concursul societății « Armonia» și a tuturor forțelor artistice, de cari dispune țărișoara noastră. Programul festivalului se va publica la timp. Sâmbătă seara comandamentul diviziei și ofițerii din garnizoană vor aranja în Sala Germană un bal cu tombolă Venitul festivalului și al balului sunt destinate Societății militare «Mărăști», care condusă de d. general Mărgineanu, are de scop reclădirea satului Mărăști, distrus în iulie 1917 cu ocazia vijelioasei înaintări a armatei 1I-a române la flancul drept al ofensivei românești, precum și restaurarea celorlalte sate din jurul Mărăștilor, stricate în aceeași retragere a dușmanului. Pentru ca obolul Bucovinei pentru scopul acesta să fie deplit, s’a făcut intervenție pe lângă conducerea celor două cinematografe din Cernăuți să dea și ele venitul lor din aceste două zile pentru Societatea e. Mărăști». Biletele pentru festival se găsesc la librăria «Ostașul Român», Str. Templului No. 2 —-------------------»—|----------------