Glasul Bucovinei, februarie 1920 (Anul 3, nr. 341-364)

1920-02-01 / nr. 341

Un proces interesant Când în Octombrie 1918 s’a constituit Consiliul nostru national in baza hotărîrilor sale, asupra lui n’au trecut numai toate atribuțiile fostului guvern austriac, ci și atribuțiile comitetului care funcționa până atunci ca mandatar al dietei țării sau mai bine zis ca un fel de garanție recunoscută de guvernul austriac, căci a­­legeri nouă pentru dieta țării n’au putut fi făcute la timp din cauza răsboiului. Consiliul național a fost ales și s’a constituit în ziua de 27 Octombrie 1918, n’a putut lua insă chiar dela inceput cârma țării din cauza rezistenței d-lor Erdorf și Fischer, ajutați mai ales de uneltirele d lor Aurel Onciul și Omelian Popovicz cari visau un fel de condominia ai lor, rom­âno-ucrain în Bucovina, pe care o ciopârțeau și o înpărțeau între ei. Spre a nu­ pierde cel puțin la caz că planul său n’ar reuși, în parte foloasele materiale pe care le aș­tepta dela acest condominiu, d-1 Onciul a stăruit în ședința Comitatului țării din 5 Noembrie 1918 ca să se institua o comisiune a acestui comitet, spre a li­chida ea afacerile țării, la caz că Austria s’ar pră­buși. Numai faptul că această ședință a fost ținută, a fost o sfidare a Consiliului național, o rușinoasă deso­­lidaritate față de națiunea noastră pentru unirea Bu­covinei, pornită cu stâta entuziasm. Din acea comisiune a Comitetului țării firește că avea să facă parte pe lângă d-nii Landwehr și One­­lian Popovicz și d. Aurel Onciul, insultătorul neamului, al dinastiei și al regatului liber de pe timpul austria­­cilor, trădătorul care acum nu mai știa cum să întâr­zie intrarea armatei noastre în Bucovina. Consiliul național n’a recunoscut se înțelege acea comisiune, ci a numit lichidatorul său propiu pe d-nul Nicu Flondor. In funcțiunea aceasta d. Nicu Flondor a fost urmat apoi d-nul Aurel Țurcan, iar actuallmente d-nul Consilier superior Ștefan Scalat are această însăr­cinare. Dl. Aurel Onciul la rândul său a susținut că in baza hotăririi comitetului țării din 5 Noembrie 1918 numai dânsul ar fi un drept să-l facă pe lichidatorul țării, căci în baza decretului-lege pentru administrarea Bucovinei, vechile legi austriace ar fi rămas în vi­goare, prin urmare și acea hotărîre a Consiliului țării și-ar fi păstrat valoarea. Astfel autonomia țării ar fi trebuit să continue de dragul d-lui Onciul, dar mai ales ar fi trebuit să i se plătească diurnele de lichidator. Prin urmare d. Aurel Onciul a cerut de la Admi­nistrație ca să i se plătească câteva zeci de mii de coroane, diurnele pe care le-a pierdut, pentru că n’a fost recunoscut lichidator, iar Administrația refuzând, dânsul a pornit acțiune in contra statului. Zilele acestea cauza a fost judecată de Conten­ciosul din București. D-nul consilier Dr. Vasile Bodnărescu, deputat și Secretar-Șef, a primit delegația din partea guver­nului să reprezinte în acest proces statul. D-nul Onciul n’a reușit să combată cu succes judicioasele expuneri ale d-lui Bodnărescu. Dl. Onciul care a incercat astfel să facă capital din urâtele sale păcate, a pierdut cauza. Și astfel s’a încheiat unul din cele mai triste ca­pitole ale vechiului nostru politicianism ahtiat de avan­taje materiale. A. P ---------------------—-------------------­ Din Câmpulung Teatru pentru popor. — Cabinetul de lectură „Deș­teptarea“ a aranjat în 19 ianuarie (de Bobotează) tra­diționala petrecere poporală a Câmpulungenilor cu teatru și recitări. S’au jucat mai multe piese scurte (Florin și Flo­rie», După bal mascat și altele) și s’a recitat, „Viața la țară“ de Depărățeanu, Peneș Curcanul ș. a. Ar­tiștii bucureșteni, d-na Teodora Papin și d-nii Aure­­lian Papiu și N. Niculcea, cari întrează cu un program bine ales orașele și satele Bucovinei, prestează prin aceasta o muncă de adevărați apostoli ai artei. Jocu­­impecabil, prin care știu să cucerească publicul, apoi nota hazlie, distractivă, care acopere cu un văl ușor o tendință, o învățătură, care nu lipsește în nici una din bucățile jucate, le-a pregătit pretutindeni, la Fun­dul Moldovei, la Sadova și la Câmpulung o cale de triumf. E cel mai bun teatru pentru popor ce s’a dat în părțile acestea. Foarte potrivită a fost și conferința d-lui Papiu despre valoarea morală a școalei, bisericii și a tea­trului. Păcat numai că din cauza orei prea înaintate, conferința a trebuit scurtată. Ce privește petrecerea poporală însăși e de re­marcat că multăruită aranjorilor, chiar Baian, Porcuțan, Lăcătuș și ceilalți, ea s’a distins mult de aranjările din anii trecuți. S’a observat o foarte bună rânduială cu toată mulțimea de popor, care nu mai avea loc în sala co­munală, și o modestie, care e de altfel caracteristică poporului nostru, dar care din pricina tonului dat de conducătorii de mai înainte nu se prea observa la astfel de ocazii. 1. 8. ---------------------•--------------------­ GLASUL BUCOVINEI Pa«*2» Parlamentul Ședința Cam­erei 28 Ianuarie Prezidează d. N. Iorga. D. Simionescu face o comunicare în privința si­tuației precare a personalului laboratoriilor. D. ministru Borcea, spune că se studiază reor­ganizarea învățământului universitar și cu acest prilej se va hotărâ și asupra personalului laboratoriilor. D. I. Burdea cere să i se pse la dispoziție mai multe dosare, cu privire la pregătirea războiului. D. Niculescu -Lung semnalează situația critică a țăranilor d­e obștii în urma expropierii din cauza taxelor și impozitelor la cari sânt supuși și cari urcă enorm costul pământului. D. A. D. C. Cuza cere să i se pue la dispoziție dosarul referitor la numirea d-lui Sanidevici, ca prof. universitar. D. N. Bălanescu interpelează în privința refacerii clădirilor, drumurilor și institu­­țunilor, cari au suferit în timpul războiului. Ședința Senatului din 28 ianuarie Ședința se deschide sub președinția d- ia­ P. Bu­.­jor. D. Aurel Scurtu, cere să se deie o gratificație și funcționarilor din provincie. . D. ministru Lupu, spune că va satisface aceste cereri după paterile bugetare. D. Armașu, cere să se ieie măsuri pentru repa­­triarea prizonierilor din Germania. D. Zamfir Arbore, arată știrea după o gazetă­ bol­­șevică„Pravda“, că numai la Moscova sunt 12.000 prizonieri, iar alții 10.000 se află în apropierea Si­beriei. D. ministru Lupu, răspunde că din Germania ultimele transporturi de prizonieri sosesc acum, iar chestia repatrierii prizonierilor din Rusia e mai grea dat fiindcă acolo situația încă nu e limpezită. D. Janu roagă guvernul, să se achite rechizițiile făcute la sate. D. Ing. Barbaren se splânge de lipsa de pâine din Capitală. D. Policrat cere ca guvenul să poarte cheltuelile judecătorești survenite din cauza grevei funcționarilor judecătorești. Episcopul Nipon cere amânarea discuției referi­toare la unificarea bisericii, până vor participa toți prelații --------------------«---------------------­Cronica externă pe luna ianuarie 192Q Bolșevicii au continuat operațiile militare pe toate fronturile și au avut succese. Armatele lui Denikin și Colceag au fost măturate de acelea ale lui Lenin. Colceag, învins definitiv, a fost prins și condamnat la moarte de tribunalul revoluționar din Irkuts­k; res­turile armatei lui cam de 60 000 de soldați au trecut la bolșevici. Denikin s-a oprit pe Don, unde încearcă să reziste. Vase de război­ aliate, mai ales unități engleze, domină Marea Neagră, spre a scăpa even­tual de la peste trupele denikiniste bătute. Multe unități denikmniste s’au refugiat pe teritoriul nostru și sunt concen­trate lângă Tulcea. Prin înaintarea trupelor roșii până la Nistru situația noastră a devenit mai serioasă. Vom păstra o defensivă armată , în caz de atac din partea lor ne vom apăra cu tenacitate.— Singurul front, care rezistă cu îndârjire, e cel polon. Vehementa atacuri date de bolșevicii la răsărit de lacul Dryssa, Ustacz, Dvinik și Lenei s’au prăbu­șit cu mari pierderi pentru bolșevici. S’a stabilit legă­tura directă între Polonia, Letonia și Estonia. Armata polonă și estonă operează victorios pe Dvina ; bolșe­vicii se retrag la nord de Dvina.­ Blocul Rusiei a fost spart , blocada a fost ridicată, relațiile comerciale reluate. Guvernul englez acordă un sprijin de 210 milioane de dolari spre a proteja pe comercianții en­glezi contra riscurilor comerciale cu Rusia. Guvernul sovetist de la Moscova, a declarat, că va scufunda toate vasele CEț alimente ale Aliaților, dacă ei nu vor intra mai întâi în relații directe cu Lenin și Troțkil, încheind în prealabil un armistițiu.­ După o statistică din Varșovia se constată, că Rusia a avut dela înce­putul războiului 35 milioane de morți, bolnavi și răniți.­­ Ukraina a prezentat sovietelor rusești următoa­rele condițiuni de pace : Recunoașterea independenței, neutralizarea Ukrainei, rechemarea guvernului Rakov­­ski de la Kiev și stabilirea în acest oraș al guvernu­lui Mazeppa, tolerarea partidului comunist cu condiția ca acest partid să nu dorească puterea.­­ La 10 ianuarie a fost pus în vigoare tratatul ddn Verssilies. La Berlin au avut loc mișcări sparta­kiste , s-a proclamat starea de asediu afară de Bava­ria, Latonia, Wi­rtemberg și Baden. ♦Guvernul olandez refuză extrădarea ex-impăra­­tului Wilhelm II-lea, dacă cererea de extrădare nu va fi făcută direct de către Germania. * Danemarca, Suedia și Spania au declarat, că aderă fără rezerve la Liga Națiunilor. * In Irlanda starea de spirit e destul de agitată; soldați englezi țin masele în frâu. Sim-Fdmern (parti­dul pentru Independența Irlandei catolice) are o mare trecere la popor; homeraliștii sunt priviți cu ochi răi. Nr. 341 * Sâmbătă la 17 ianuarie a fost ales Paul Des­­chanel președinte al Republicei franceze cu 734 voturi din 889 votanți ; s’a format un nou guvern Millerand,— Consiliul suprem și-a incetat activitatea, in locul lui n’a întrunit Conferința ambasadorilor, care­­ se va ocupa cu execuția tratatului dela Versailles Chestiile mari politice generale sunt rezervate conferinței șefilor de guverne.­­ Serbia refuză cedarea fâșiei de teren, care face legătura cu Istria, cere internaționalizarea pentru Fiume și obiectează, că mandatul acordat Italiei pentru Albania, e o nedreptate. Consiliul suprem a adresat Serbiei în chestia Fiume un ultimatum, prin care se cere­ ca să răspundă dacă primește compro­misul cu Italia ; în caz de refuz Aliații vor executa integral pactul de la Londra din 16 Aprilie 1915. Se pare că Sârbi vor accepta compromisul. * Ungariei i-s-au pus următoarele condițiuni de pace . Armata nu va fi mai mare de 36 000 de oa­meni și nu va avea nici un tun de calibru superior celui de 105 m. m. Părțile privitoare la Liga Națiuni­lor, la Interesele ungare afară de Europa, la prizo­nierii de război, la facțiimi, la protecția minorităților sunt redactate după modelul tratatului din Saint- Gemain. ♦Japonia a hotărât să nu mai sprijine lupta con­tra bolșevicilor. In consecință nu va mai trimite armată in Siberia. Americanii își retrag trupele lor din Sibe­ria. Japonia rămâne acolo singură. Ea și-a atuns scopul. Siberia va constitui probab­il un formidabil imperiu japonez cu resurse inepuizabile. * Din China vin vești despre mișcări bolșevice. * In Statele­ Unite se descoper mereu mișcări bolșevice și anarhiste, pe care poliția le reprimă ca energie. * Guvernul român a fost somat să-și retragă în Ardeal trupele pe linia Clemenceau Amistensi I­Nfo­RMATIUNI POLITICE Vacanțe parlamentare.— Parlamentul a luat va­canță până in 4 Februarie, din cauza plecării mem­brilor guvernului și a parlamentarilor la săurbările din Cluj. EXTERNE Starea de asediu la Berlin. — Din cauza tulbu­rărilor provocate de spartachiști, guvernul german a­­ proclamat starea de asediu asupra Berlinului. CULTURALE Serbările de inaugurare ale universității din Cluj.­ Toți miniștri plenipotențiari aliați și neutri din București vor lua parte la serbările de la Cluj. Italia va fi reprezentată prin d. Martin Fran­klin și general Ferigo, Franța prin Henry Cambon, Statele Unite prin d. Woplika, Anglia prin d. Rottin­­gham, Belgia prin baronul Foilon, Olanda prin d. Müler, Portugalia prin d. Bredoredo, Grecia prin d. Sofianos. Ministrul instrucției publice din Paris prin d-mi Fongeres, Caullery, Guiara și Clavet precum și Le Feo inspector de academie. Delegații francezi au părăsit Parisul și sunt aș­teptați la București azi. Universitățile italiene vor­ fi reprezentate prin pro­fesori Lorenzoni și Savorgnan. Universitățile italiene au trimis pe acești reprezintanți deoarece, prof. Lo­­renzonî e originar din Trentino, iar prof. Savorgnan din Trieste și reprezintă deci ținuturile italiene scă­pate de sub acelaș jug, ca și Ardealul. UNIVERSITARE Institute de educație fizică.­ Pe lângă toate U­­niversitățile din țară se­ vor înființa institute de edu­cație fizică care să pregătească pe viitorii profesori de gimnastică. dumiri.— D­i ministru-delegat a numit pe ziua de 1 Februarie 1920 pe d. dr. Aurel Tarnavschi, con­ferențiar la universitatea din Cernăuți membru exami­nator pentru dreptul penal și pentru procedura penală în comisiunea examinatoare pentru examenul judiciar de stat. STUDENȚEȘTI Dela soc. acad. „Dacia“ — Soc. acad. rom. „Dacia“ aranjează in Suceava. Miercuri la 11 Faur st. n. o serată ca dans în cala otelului central: începutul la orele 9 seara. Toaletă simplă. Portul național va fi bine-văzut , cel mai frumos costum va fi premiat. Intrarea 15 cor. Invitările se trimit numai în ju­dețul Sucevii. Prietenii noștri din alte județe precum și cei cari nu vor primi invitarea din cauza neregu­­­larităților la poștă, sunt invitați pe această cale. Deja soc. acad. „Junimea". — 1. Societatea noas­tră aranjează o mare serată care,­ anul acesta ținând locul balului tradițional al „Junimii“ va avea loc în 12 Faur 1920. Lojele pentru această serată se prenotează zilnic în localitățile societății între orele 5 și 7. Reclamațiile pentru Invitări se primesc în fiecare zi între orele sus indicate. 11. Duminică în 1 Faur a. c. va avea loc la orele T * * A-w

Next