Glasul Bucovinei, mai 1920 (Anul 3, nr. 416-434)

1920-05-06 / nr. 416

y À­­ A Nr. 416 -------------­■ ■ ■ [UNK] ■ ■7 Á. O scrisoare de la sora lui Ciprian Porumbescu Câmpina 26 Aprilie 1920. D-na Marioara Rațiu născută Porumbescu sora compozitorul­ui, ne trimete spre publicare următoarea scrisoare : Onorată redacție, Rog să bine voiți a primi în prețiosul D-voastră ziar următoarea plângere cătră profesorii și conducă­tori musicei vocale. Vin ca «ora regretatului compozitor Ciprian Po­­rimbescu cu plângere și mâhnire, văzând că de un timp îndelungat nu ne mai cântă nimic de Ciprian, ce este cauza ? Văd cu durere că toate concertele Armoniei și seratele muzicale din orașele mici ale Bucovinei nu cu­prind nimic din compozițiile lui Ciprian. Sărmanul frate ! Cât a muncit el pentru muzică , fiecare ton, fiecare ideie muzicală —, imaginației— a fost scrisa cu atâta simț sufletesc, dară și cu drumul spre mormânt ! De ce atâta ignoranță din partea iubiților lui com­patrioți ? Am donat partea­­ cea mai mare a compozițiilor sale societății C. Porumbescu din Suceava, numai cu scopul ca sa se eternizeze numele lui­­ Stau sute și mii de exemplare la școala Română din Suceava—ne­vândute ! Nu cer monumente, nu cer festivale îndoliate în memoria lui Ciprian, cer, rog și implor să cânte mic și mare, tânăr și bătrân cântecele lui frumoase, melo­dioase și duioase. Faceți un păcat stimaților domni profesori și conducători de muzică, căci cămașa trebue să fie mai apropiată ca haina depărtată. Cu stimă și considerație M­arioara Raita Porumbescu. ---------------------•--------------------­M­C^ Eclipsa de lună In noaptea de Duminică 2 spre­­ 3 Mai a fost o eclipsă totală de lună, un fenomen de o rară fru­musețe. Ea a început la orele 12 jam, când luna a in­trat in preumbra aruncată de pământ. Marginea de răsărit a Lunei se întuneca treptat luând o colorație ușor cafenie. Intrarea în umbră s’a făcut la ora 1 și 45 minute­­rație Partea lunei care intrase în umbră luă o colo­cafenie­ roșiatică, încet, încet craterii și toate configuraț­ile de seamă de pe suprafața lunei, dispă­reau m umbră. Luna se întuneca tot mai mult cu cât umbra înainta spre apus. La orele 3 a început totalitatea e­­clipsei care a ținut un ceas și 12 minute. La orele 3 și 35 minute a fost maximum de întunecime, adică mijlocul eclipsei totale. Cu toate acestea luna nu a fost cu desăvârșire întunecată, din pricina atmosferii noastre și a fost văzută chiar în vremea totalității, deși era cu desă­vârșire acoperită de umbră. Luna a fost in vremea eclipsei în apropierea stelei Antares din constelația „Scorpionului“ o stea de mărimea întâia, roșie și de o frumusețe uimi­toare. In vremea eclipsei, pe la orele 6 s’au băgat de seamă o mulțime de stele căzătoare venind din apro­pierea stelei K­a din „Vărsătorul“. --------------------- ---------------------­a cărui ideal, care îl preface pe om latr’o bestie crudă. Cine n’a trecut cu evlavie prin mărețul templu al anticității acela cu greu va pricepe drăgălășenii­e lumii acesteia. Trebuie deci să considerăm și mai departe stadiile clasice ca baza culturii umane; stadiul scrierilor clasice n’ar trebui insă să se facă cum se face acuma in școli, în mod pedant, sec și cu totul medieval; uotul se reduce la noțiuni de gramatică și ceva filo­logie, nu se consideră aproape de joc viața antică și notele ei estetice. Un alt element în educație ar fi muzica, care ar trebui predată ca la cei antici. Muzi­ca ne atinge blajin simțirea și are o covârșitoare în­râurire asupra obiceiurilor; ea ne îndeamnă la visare prin care ne apropiem de zei. Numai o educație aleasă poate să ofere cuiva titlul de „nobil". Filosoful. Epictet spune într’un loc, că „dintre toate făp­turile nici una nu e mai frumoasă decât un om îm­podobit cu cultură“, iar în altă parte zice, că „edu­cația ca și aurar își păstrează pretutindeni valoarea sa reală“. — Să ne bucurăm și noi de ce avem și să facem ca Agorippinos, care de câte­ ori ii lauda cineva pentru meritele sale, roșia; tot el, dacă cumva ii­ se întâmpla vre-un necaz, atunci imediat îi deda o dă­tecazului, pentru­ ca cimerise tocmai la dânsul. Vive et salve. Cernăuți, Mai 1920. Ac­tiu A­L Bacănețti, GLAS­UL BUCOVINEI Pag. 3 INFORMAȚIUNI POLITICE Ședința comitetului executiv al partidului democrat al Unirii.— Eri Marți la orele 6 p. m. a avut loc o ședință a comitetului executiv al partidului democrat al Unirii. D-l I. Nistor, președintele partidului, luând în această calitate cel dintâiu cuvântul, a făcut o luminoasă expu­nere asupra situației politice din toată România Mare cum și asupra raporturilor partidului nostru față de partidele din vechiul regat și pro­vinciile alipite. Expunerile d-lui I. Nistor, cari n au lăsat neluminată nici o chestiune la ordinea zilei, au fost primite cu unanimă și însuflețită aprobare. S’a discutat apoi tactica partidului în alegerile ce bat la ușă, constatăndu se la finea discuțiilor cea mai strânsă unitate de vederi, la care a contri­buit mult și lămurirea hotărâtă dată de d-l Nis­tor, Andronicescu fost senator, cu privire la pre­zența numelui său pe lista unde a figurat fără știrea și „ Voinței Poporului”, asentimentul său. Sub regimul averescan.— In timpul întru­nirii Federației la Craiova, ținută ieri, Duminecă 2 Malu, a. c. o bandă de bătăuși averescani a pătruns în localul întrunirei, provocând zgo­­mot și scandal. Neapărat au fost dați afară din sală. Cu acest prilej, d. N. Iorga, președintele Federației a adresat Regelui următoarea tele­gramă : M. S. Regelui Ferdinand I, București Craiova.— In urma scenelor sălbatice pro­­vocate de bandele patronate de Guvern, aduc res­pectuos la cunoștința Maiestății Voastre că prezi­cerile mele în ce privește viitorul pe care l pre­gătește țării acest regim se adeveresc. (Neamul Românesc) N. IORGA SOCIALE A cincea șezătoare a Clubului pulung.— Sâmbătă sara în ziua de Rărău din Gam- 1 Mai Clubul Rărău a aranjat a cincea șezătoare in pavilonul din parcul orășenesc, unde s’a mutat sediul societății.„D-l George­ Rotar, profesor la liceul Dragoș-Vodă, a ținut o conferință cu titlul : Originea Cercetășiei. Expunerea d-lui Rotariu a dovedit celor prezenți că d-sa se ocupă intensiv de chestiunea cercetâșiei care e așa de actuală și la noi. Au urmat ca la toate convențrile Clubului un concert, (cor bărbătesc) sub conducerea d-lui A. Su­por. D. in­giner hotarnic Hreșcu a executat câteva piese la vioară fiind acompaniat de d-ra Agapi, care dând concursul și ia toate șezătorile clubului și a câș­tigat simpatii generale prin modestia ei clasică ce­ o caracterizează. După partea oficială a urmat ca’n alte seri ve­­sele ale clubului, dansul ținând până spre ziuă. Aceste șezători plăcute își împlinesc rostul. Ele apropie tot mai mult pe intelectualii câmpulungeni, până nu de mult lipsiți cu totul de orientare în viața socială locală. REDACȚIONALE Din cauza sărbătorii de mâne, numărul viitor al ziarului nostru va apare Vineri, în 7 Mani a. c. LITERARE D. Marmeliuc, Pe Drumul idealului. — Am primit la redacție cartea d-loi d. Marmeliuc din Bu­covina „Pe drumul Idealului“. Volumul e foarte inte­resant el cuprinzând gânduri și fapte din vremurile sbuciumate ale războiului nostru. Sânt articole publicate în timpul pribegiei auto­rului, în Regatul vechiu prin diferite ziare. Încrederea in puterea de vitalitate a neamului românesc se evidențiază în aceste pagini scrise cu dibăcie. D. Marmeliuc e de altfel cunoscut in Regat. Mărturiile și impresiile — cum „caracterizează el în­suși aceste articole — vor fi desigur un punct pre­țios în alcătuirea istoriei acestui război”. Căci pe lângă izbânda militară, pe lângă marile fapte de arme pe care poporul românesc a știut să le facă pentru întregirea neamului, istoria acestui războia va trebui neapărat să aibă acel mare capitol al sufle­tului națiunei întregi, care a suferit, a plâns, a răb­dat și a nădăjduit chiar în clipele când cerul tuturor nădăjdilor noastre părea pe veci închis. Și d. Marmeliuc, cu acest volum aduce o con­tribuție interesantă și prețioasă. „România Nouă“. Alfred Moșoiu. EXTERNE Tratatul cu Ungaria — Conferința ambasadori­lor s’a întrunit toi sub președinția d-lui Jules Cambon; ea a asculttat pe Sir Reginald Tower asupra sancțio­­nărei comisienei însărcinate să administreze statul au­tonom Dantzig. Conferința a terminat apoi răspunsul către Ungaria privitor la tratatul de pace. Guvernul maghiar va trebui­ să comunice în curând dacă acceptă sau nu tratatul. „Echo de Paris“ crede că semnarea va avea loc la începutul săptămânei viitoare. TELEGRAME Delegația turcească în Versailles Paris, 5 Main, (Damian) — Delegația turceas­că a sosit la Versailles. Desmințirile Guvernului iugo­slav Belgrad, 5 Main, (Damian) — Guvernul iugo­­slav desminte oficial afirmațiunile guvernului maghiar, că trupe iugo­slave ar fi atacat la Maria Theresiopol trupele maghiare. Guvernul iugo­slav mai declară că tocmai Maghiarii sunt aceia cari caută pe întreg frontul de demarcație să introducă bolșevismul în rân­durile trupelor iugo­slave. O asemenea desmințire s-a trimis și Aliaților. Raportul lui Trucabici Belgrad, 5 Maiu (Damiau) — Trambici, pri­mit in audiență de regentul Alexandra a raportat a­­supra consfătuirii sale de la Nizza cu Schlesa. El a declarat regentului că probabil se va ajunge la o în­țelegere intre Iugo-Slavia și Italia în chestiunea A­­­­driei. Expunerile lui Venizelos. Atena, 5 Mai (Damlau) Venizelos sosind în Ate­na a expus resultarile sale de la conferința din San­ Remo. La 10 Mai se va deschide camera elinâ. Cursul bursei Cernăuți] din 5 Maiu 1920 »»■«1 Marsa Les Basc* Națională ...... 309. 312 Banc* Generali ....... 30S 311 Rable (Romanov) de 500.................... 250 255 Rable „ mărunte . . . 240 245 Robie (Duma) ........ 75 80 Dolari Union 20/100 . .................... 185 195 Canada 20/100 . . . U2­_147 A IX-a adunare generala ordinara a societății anonime pentru industria lemnului „Bucovina“ In ziua de 4 Mai ora 11 a. m. a avut loc l a societății anonime pentru industria lemnului „Bu­covina“ sub președinția președintelui Dr. Alexandru Baron Hormuzacki și în prezența comisarului regal a d-lui consilier al guvernului Kossin și a notarului public Ștefan cav. de M­i­k­u­l­i. Prezenți erau 19 acționari cu 43620 acții și 4860 de voturi. S’au luat următoarele hotârîri : să se plă­tească acționarilor din câștigul net, care va fi distri­buit, o devidendă de 12 jum. ° 10, adecă 25 cor. de fiecare acțiune. Cuponul No. 9 să fie achitat In ziua de 6 Maiui. Funcționarii și muncitorii întreprinderii participa in anul 1919 la câștigul net cu 192.567.40 cor. Fondul religionar greco- oriental din Bucovina participa chiar de la anul de raport la câștigul net cu o parte procentuala cuvenita lui conform contrac­tului, prin care fapt prețul lemnului In picioare s’a ridicat simțitor. S’au luat la cunoștința următoarele subvenițiuni acordate In anul de raport institutelor culturale și de binefacere jos numite . Ca și în anul 1919­ 20­5 burse pentru abiturienii din Bucovina la­­ școala pentru înalte studii de comerț din București" Prin acordarea­ acestei subvențîuni se dă la 5 abiturienți bucovineni posibilitatea, să-și urmeze stu­diile în această școală, intreținându-i în internatul școalei. Bursele aceste se ridică la 12.500 lei anual. Societății pentru­­ ocrotirea orfanilor din războiu din Suceava s-a dat un vagon cu lemne tăiate în mod gratuit și un alt vagon cu prețul costului. Afară de asta s’au mai acordat următoarele sume: 1. Casei de infirmi Cernăuți . . . . . . 5.000 c. 2. Orfelinatelor român, evreesc, catolic, rutean și evangelic .... câte 1000 cor. 5.000 . 3. Internatului român de fete și băeți 1000 » 2.000 » 4. Ospătariei populare din Cernăuți.... 2­000 » 5. In­stitutului de orbi „Regina Maria“ 2.000 6. Societății de muzică din Cernăuți . . 2.000 , 7. Societății „Armonia“........................ 2.000 . 8. Șc­oalei de meserii din Cernăuți . . 4.000 9. Internatului pentru copii funcționa­rilor forestieri din Rădăuți ... 10.000 „ 10. Societății pentru ocrotirea orfanilor din războiu din Cernăuți .... 1.500 „ Consilierii de administrație demisionați con­form modului de succesiune au fost realeși pentru un timp de 3 ani. A IX-a adunare generală ordinară L

Next