Glasul Bucovinei, iunie 1920 (Anul 3, nr. 435-457)
1920-06-25 / nr. 453
4 Jurnul Al IA o 4 RS,TArom Numărul 50 bani sau 1 c< Cernăuți, Vineri 25 Iunie 1920 ,fím 3510 [ Blb- Universități} ani sm ziLUiGolați fiDOMw mot saiult fe mm 80 lei, pe *j» *n 40 lei, pe trei mai 20 lei, pentru ținuti silnic , pe an an 40 lei, pe fj, an 20 lei, ps troi ,vai 10 numai numarul de Ihminîcă pe un an 10 lei, pe an 5 lei, pe trei luni 2.50 lei. Un număr costă 50 bani sau 1 cor. «•daofia #i administrați« fSwraăafl* Sinida Florilor1 Me» 11 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) Se primase numai articole secăsite laiiniaturi[#i faelatitai s* salcălamă după tarif |I se primesc la admînistratî* STRADA FLONDOR No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se aral taxa cu 50*1, Telefan Nr. 61 ucovinei data p »iil Fondator: ttaxul tFns«® KM: 1, Nr 453 In slujba legalității și cinstei Chiar de a doua zi după numirea d-lui președinte al așa zisei comisiuni de lichidare părintele consilier consistorial Șandru a fost instituit președinte al comisiei interimare a orașului Cernăuți. De atunci Încoace Sfinția Sa conduce afacerile comunale ale Cernăuțului. Le conduce bine sau rău despre aceasta nu vom discuta acum, ci vom insista doar asupra faptului — de altfel atât de mult discutat In anume cercuri — dacă există compatibilitate intre serviciul de slujitor al altarului, mai ales Insă de consilier consistorial, și locoțiitor de primar sau președinte al unei comisii Interimare. Și cu atât mai mult vom aduce această chestiune In discuțiune publică cu cât, dat fiind precedenta părintelui consilier, a cam pornit a prinde obiceiul acestui dăunător cumul de slujbe, protivnic legilor bisericești și profane , căci l-am avvut până nu demult gerent comunal la Solca pe părintele [Niculcea, iar acum In urmă a fost un alt gerent comunal al orașului Storojineț părintele George Filievici. Și să admitem că s’ar putea tolera poate în anume localități izolate, cum sunt de pildă unele sate de pe la munte, ca in mod exepțional — dată fiind lipsa de oameni cu pregătirea necesară — să fie aplicați în serviciul de gerenți comunali și preoți ; desigur însă acest lucru e absolut inadmisibil în orașe ca Cernăuți, Storojinețul etc... unde nu lipsesc cărturarii și unde deci nici un motiv — pretext nu poate fi invocat pentru abateri dela dispozițiunile legale. Și fiindcă vorbim de dispozițiuni legale ,vom arăta pe scurt ce spun legile privitoare la problema în discuțiune. Legiuirea bisericească, a cărei respectare se impune mai ales autorităților bisericești, e categorică. Căci canonul al șaselea apostolesc zice : «. «Episcopul, presvaterul sau diaconul să nu primească asupra sa obligăminte lumești căci de altfel vor fi eliminați din cinul preoțesc». Canonul 81 apostolesc zice : «Am zis că nu se cade episcopului sau presviterului să se îndeletnicească cu funcțiuni civile (lumești) ci ei trebuie să se fie necontenit de trebile bisericești. Aceștia sau vor fi sfătuiți să nu mai facă astfel de lucru sau vor fi depuși. Pentru că nimeni nu poate sluji la doi domni : lui Dumnezeu și lui Mamona, cum ne invață Domnul Isus Hristos la Matei cap. VI vers 14 : » Nimenea nu poate servi la doi domni căci pe final va urî și pe altul va iubi, sau de unul se va alipi și pe altul va disprețui«. Canonul 3 al sinodului al IV-le ecumenic zice între altele : »...Sa adus la știrea sinodului că unii dintre clerici din cauza câștigului urât și din iubire de argint primesc asupra lor conducerea de treburi lumești și neglijează astfel serviciul lui Dumnezeu : "aceștia să fie eliminați din cinul preoțesc*. La fel ordonă canonul 7 al sinodului LV ecumenic : » Citricilor și monahilor am interzis primirea de servicii lumești ; dacă cutează cineva așa ceva șî nu se întoarce cu căință la serviciul dumnezeesc să se dea anatemei. Aceste dispozițiuni legale au rațiunea lor evidentă. Ele cuprind în chiar textul lor pe lângă dispoziția concretă care oprește clericului de a se ocupa cu slujbe lumești și, sancțiunea dar și o scurtă expunere de motive. Și e evident că un preot gerent comunal având a trata și chiar a hotărî asupra atâtor interese contradictorii fatal ajunge în situațiunea de a nemulțumi, atâta lume. Și doar asta e menirea și rolul preotului în societate. Legiuirile noastre profane, conformându-se acestui just punct de vedere, concordă întocmai cu principiile dispozițiunilor bisericești. Astfel legea comunală din 28 August 191Sf. leg. țării Nr. 42 zice lr § 14 cifra 3 că : Nu pot fi aleși în antistia comunală preoții tuturor confesiunilor. Această așa numită antistie comunală se alcătuește în sensul legii citate, din primar și doi locțiitori ai săi. § 19 cifrat 1 al aceleiași legi dă preoților tuturor confesiunilor dreptul de a refuza alegerea de membri sau membri substituți în comitetul comunal. La fel legea-statut a orașului Cernăuți din 8 Martie 1864 modificată prin legea din 15 Octombrie 1869 prevede iu § 42 alin 4 inadmisibilitatea la posturile de conducere ale primăriei a preoților tuturor confesiunilor. Iar §§ 105 și 106 stabilesc modalitățile de disolvare a consiliului comunal j și instituirea unei comisiuni interimare, dar numai dintre membri eligibili ai comunei pentru slujbele de conducere. Fără altă preocupare decât aceea de a ajuta prezenților guvernanți ai țării să se mențină la înălțimea ordinei, legalității și cinstei pe care cu emfază au afișat-o dăm aceste lămuriri și pentru dumla lor și pentru publicul cetitor. Atât prea venerabilul Consistor cât și vremelnica stăpânire lumească are cuvântul. Căci legalitate, chiar averescanâ, în afară de lege, credem că e o imposibilitate. Și găsim că nu mai e necesar să relevăm ce mare primejdie implică, mai ales In aceste timpuri, nesocotirea dispozițiunilor legale chiar de către aceia cari sunt chemați să vegheze la respectarea lor. Dr. Aurel Morariu. -------------------------------------------Un funcționar c. f. r. abuziv Revenim asupra cazului d-lui șef de gară din Adâncată (Hliboca) Stanislaus Winter, semnalat de noi în numărul 445 al ziarului nostru. Cum faptele arătate în articolul menționat sunt perfect adevărate și constituesc vădite abuzuri de putere din partea d-lui Winter, cerem cu toată insistența competentă să dea mai multă atenție acestui austriac șef de gară și deschizând cuvenită anchetă împotriva d-lui Winter să dea satisfacție dreptului violat prin purtarea acestui funcționar și opiniei publice indignate, că asemenea lucruri se pot petrece în România Mare. Ge vread. Krakalia La București este totul posibil. Astfel ziarul «Luptătorul» i-a oferit deputatului Ukrainean socialist Krakalia posibilitatea să spue ceea ce ceilalți socialiști bucovineni, cunoscând de mai înainte impresia nefavorabilă lor, ce ar fi făcut în parlamentul român o asemenea declarație, nui ar fi îngăduit să spne de la tribuna parlamentară. D. Krakalia, intervievat de un redactor de la ziarul amintit în chestiunea minorităților din Bucovina, a declarat următoarele : «Nu e adevărat că am avea de gând să aducem un protest contra alipirii Bucovinei la România. Voim numai să cerem pentruu Bucovin» de Mord, un plebiscit. Aceasta e părerea mea, tâtm eu însă lucrez în comun acord cu ceilalți tovarăși deputați, e probabil că la întrunirea care se va ține astă seară la club, între parlamentarii partidului socialist, vom lua o hotărîre și în această privință». Ziarul « Luptătorul» făcând mai întâi o introducere din care se desface un asemenea reproș la adresa d-lui Nistor că l-a numit pe «Tânărul simpatic» un vrăjmaș al Unirii, publică această declarație cu literă mascată, pentru a scoate și mai mult în relief nedreptatea ce i s’a făcut d lui Krakalia, când s'a spus că ar fi împotriva unirii, el, care nu cere decât «un plebiscit». Dar, onorate confrate bucureștean, nici Ungurii nu cer mai mult cu privire la Transilvania și nici Rușii în Basarabia. «Plebiscitul» d-lui Krakalia nu e decât un fel de a se rosti împotriva unirii Ceea ce am prevestit în gazeta noastră s’a întâmplat. Ce nu știe ..Allgemeine Zeitung" Ziarul „Onlg Zeitung“, publică cu prilejul numirii celor 3 doamne în comisia interimară a orașului Cernăuți, un entasiast articol. Entasiasmul acesta își are originea în greșeala ziarului de a fi crezut că a găsit un nou prilej de a-și manifesta grandomania moștenită dela fie ertata Austrie față de Țara Românească. Astfel după multe fraze fudule, afirmă „Alig, Zeitung“ că e întâiul caz când într’un stat balcanic au fost încredințate asemenea funțiuni sexului femenin, ceea ce cu alte cuvinte vrea să spue că este opera culturii cernăuțene. Iar ceva mai departe ziarul cernăuțean se rostește și mai precis: „Noi suntem aici campionii acestei idei... Mai încet cu entasiasmul, domnilor, înfăptuirea ideii n’a pornit dela culturalul Cernăuți ci deia „balcanicul Iași“ și a continuat în celelalte balcanice orașe ale balcanicei Românii înainte de a fi ajuns la noi. • CITITI * „GLASUL BUCOVINEI“ \