Glasul Bucovinei, iulie 1920 (Anul 3, nr. 458-482)

1920-07-01 / nr. 458

Nr. 458 care se știa că a fost pe la împăratul, apoi cu Cloșca și Crișan, populația s’a răs­ulat împotriva lor arzân­­du-se castelele. Așa s’au pierdut 133 de nemeși unguri. Nemeșii dintr'un județ din nordul Ungariei au tri­mis o plângere împăratului, în care l-au calificat pe Románi ca pe niște sălbateci cari nu știu carte și nu se țin de preceptele Scripturii că trebue să existe ne­meși și servitori, iar deasupra lor un rege. Și dacă Românii i-au ucis pe nemeși, se poate întâmpla să proceadă la fel și cu împăratul Acesta n’a luat tocmai în serios plângerile ne­meșilor, ci dimpotrivă a dat ordin ca să facă câteva școale pentru Români ca să se lumineze și să se aleagă jurați prin sate, cari să supravegheze pe Români. in schimb a dat ordin armatei să intervină și sa înăbușe răscoala ce-s ținut un an incheiat. Capii răscoalei au fost tradați Ungurilor pentru suma de 300.000 de galbeni. Doi d­u ei au fost trași pe roată, după ce li s’au frânt oasele pe’ câte patru locuri ; unul și-a făcut sima singur, de groaza acestor chinuri. Această mișcare cu caracter pur economic n’a dat rezultate imediate decât doar el prin ea »’a ac­centuat o prăpastie între Români și nemeșii unguri și o apropiere a Românilor de curtea din Viena. Revo­luția de la 1848 a izbucnit tot în munții apuseni, în re­giunea Moților. Roade imediate au adus însă celelalte curente, bi­­sericesc și cultural economic: înaintarea către împăratul a acelui supplex libel­lar Valahorum, în care erau stipulate pretențianiie de drepturi pentru Români precum și marea acțiune cul­tural națională a celor trei mari apostoli ardeleni Craiu, Maior și Șincai au fost acțiuni de conștiință națională, care mai pe urmă s’a desvoltat lățindu-se peste întreg pământul locuit pe Români. Și, acestei mișcări trebuie să-i atribuim noi vecrea noastră de azi. D. Consfătuirea de la clubul basarabean Duminică seara s’a ținut la clubul basarabean întrunirea parlamentarilor federației. întrunirea a f­ost deschisă de d. I. Inculeț, care a arătat scopul intrunirei. Au luat cuvântul [d-nfi St. C. Pop, dr. I. NUtor Incuieț, dr. N. Lupu, Paul Bajor, I. Pelivan și alții, și au arătat necesitatea ca opoziția să fie cât mai unită. D. St. C. Pop a vorbit justificând întreaga atitudine dinainte și din timpul războiului. GLAS­UL BUCOVINEI Pag. 3 see la INFORMAȚI­UNI O n­enta tarei. r POLITICE remaniare ministerială. Iată ce scrie a credem intr’o demisiune a democraților gur și am anunțat incă de multă vreme, că D. "­■ âuanc va demisiona. Cu această ocazie ’ o schimbare și in ce privește reprezen­­e: în gu­cru a noilor provincii. Apd­oni și Stighe­i­ță vor eși din cabinet, ar fi înlocuiți numai­decât cu oameni din asarabia, fiindcă d. Averescu nu mai vre­­*•*’ !!­; în cabinetul d știe simpli reprezentanți­­ noi alipite ci oameni de specialitate,­­­­ cci ar fi ei­ca chiar să se desființeze posturile de mi­­t, reprezentanți ai unei provincii »sau alta , f­­ . a scopul de-a se grăbi cât mai mult uni­ EXTERNE decis la conferința din Boulogne. Toate date de mareșalul de Foch asupra dezarmărei <lun ui «uit a «a fost aprobate. Acordul între aliați în chestiunea despăgubirilor, nu va fi divulgat înainte de conferința de la Spa. Chestiunea repartiții­ despăgubirilor, va fi stu­diată la Paris și reglementată la Bruxelles la 2 iulie. Importante victorii grecești. Operațiunile armatei grecești în Asia mică împotriva naționaliștilor lui Kemal Pașa au început. Trupele grecești au atacat de front și din flanc trupele dușmane care se retrag în dezordine spre Ak- Hissar, ocupat la 22 seara. La 23 iunie a început ofensiva punctelor Salihil și Atab­ehr. Salihil a fost ocupat după o ine­­­zistență a dușmanului. Numeroși prizonieri, trei tunuri de ran­bru mare și un abanden­t material, au căzut în v­ânele grecești. Orașele Keres și Odemiach au fost de ase­menea ocupate, inamicul fuge in debandadă aruncând armete. Semnarea Tratatului de pace cu Turcia. După ziarele Pariziene delegația de pace turcă a primit or­dinul, să nu iscălească condițiunile de pace in cas că acestea ar avea ca urmare împărțirea Turciei (Damian.) Participarea Poloniei la conferința din Boulogne. Ziarele din Varșovia anunță că ministrul externelor a fost invitat oficial ca Polonia să participe la confe­rința din Boulogne. (Damian) Italienii ocupă Insbruck . Presa germană dis­cutând neașteptata ocupare a localităților Landeck și Insbruck de trupele italiene, exprimă părerea că a­­ceastă măsură n’a fost îndreptată împotriva ti­rolezilor, dar a fost luată din motive politice, voind să prevină ocuparea lor de către trupele fran­ceze în momentul când va sosi comisia de reparație. SOCIALE De la „Societatea Doamnelor Române“.— Dumi­nica trecută „Societatea Doamnelor Române“ din Bu­covina și-a ți­nut obișnuita adunare generală. Aduna­rea a fost introdusă de un omagiu adus de doamnele române d-nei Popo­vici-Logothetti cu prilejul decorărei d sale de cătră M. S. Regina. D-na Popovici-Logo­­thetti conduce de 30 de ani această societate, îndru­mând activitatea ei atât de rodnică și bine­făcătoare. Secretara Societatei a cetit o prea­ frumoasă adresă care a fost predată președintei. S’a luat act de ges­tiunea comitetului in anul din urmă dându-i-se cu­venita descărcare. Apoi comitetul a fost complectat realegându-se pentru cinci locuri vacante trei membri și intrând in comitet ca membri noul d-neie Teofila Luța și Maria Niculița. Adunarea generală a procla­mat membru de onoare pe d-na contesă Vasilco, Viea Procopovici și Finuța Hacm­an. Vom reveni asupra activității societăței din timpul din urmă. Pentru I. P. S. S. Mitropolitul.— Suntem infor­mați că la reședința mitropolitană sânt o mulțime de odăi, in care sânt puse la adăpost mobile de-ale unor funcționari austriac­­ce­ au părăsit Bucovina în timpul războiului. Întrucât criza de locuințe e extremă, persoane din public ce nu se pot adăposti nicăieri, apelează la simțul de caritate publică a I. P. S. S. să pună la dispoziția câtorva familii odăile respective. Mobilele din ele s’ar putea îngrămădi într’o odaie sau două trecându-se într'un inventar în prezența autoritarei administrative. Tot așa mai sânt 14 odăi la mănăstirea de maite, unde în total nu locuesc mai mult decât 3 persoane. Credem că I. P. S. S. nu va trece cu vederea suferințele locuitorilor. Pentru clădirea unei case naționale în Cloca­cica , Românii din Clocucica întruniți în ziua de 16 Februarie 1920 au încheiat un proces verbal hotărînd clădirea unei Case Naționale în Clocucica. Pentru realizarea acestui plan au ales un comitet, care să aranjeze petreceri poporale și venitul dela aceste să formeze fondul pentru clădire. Venitul de la petrecerile poporale aranjate în Clocucica și numele suprasol­­venților a fost publicat in ziarul nostru. După corespondența ce a avut-o comitetul casei naționale din Clocucica cu Centrala Caselor Naționale din București rezultă că la Cernăuți va lua ființă o secție a Centralei caselor naționale din București. CULTURALE Pentru propaganda națională în nord. Moldovei între­gite — Mișcarea noastră de propagandă națională a­­rlă din ce in ce mai mult sprijin. Zilele trecute a pri­mit președintele nostru mai multe sute de cărți și hărți din partea următoarelor instituții culturale din București : a) Academia Română, b) Cassa școalelor din București, c) Societatea caselor naționale, condusă de d. colonel Manolescu, d) Organizarea bibliotecilor poporale, condusă de d. N. Iorga. Tuturor acestor instituții se aduce din partea societății noastre cele mai calde mulțumite. Mulțumim și Ministerului de lucrările publice pentru deosebita bunăvoință ce ni-a arătat-o, dându-ui transport liber pe căile ferate. Un interes deosebit a arătat acestei mișcări cul­turale d. colonel Manolescu, organizatorul caselor na­ționale, cu care vom cutreera dela 1 Septembrie în­cepând, satele ținuturilor de nord ale Bucovinei și Basarabiei. (Societatea Acad. „Junimea“). CURIOSITAȚI Greva cerșitorilor — In Franța există o criză a... cerșetorilor . S’au rărit. Fapt explicabil. Pomenele erau insuficiente față de scumperia vieții , și atunci s’au pus in grevă... plecând la manej. Criza de oameni au făcut pe cer­șetori să câștige mai mult cu lucrul. Aproape că nu se mai văd cerșetori pe străzile Parisului. Numai la noi cerșitorii și-au mărit taxele. O nouă formă opera din Paris, luă un de bacșișuri — O artistă de la automobil ca să se ducă a­­casă. La poartă întinse șoferului un bacșiș princiar, dar acesta ii refuză cu demnitate. — Cum găsești că eu ți-am dat de ajuns ? — Nu pentru asta vă refuz. Prefer să-mi cântați o bucată din repertoriul d-voastră re­plică șoferul închinându-se. Ora fiind înaintată, artista oferi șoferului 2 locuri onorabile la apropiata reprezentație de operă Concert prin telegrafia fă­u fir . Concertul prin telefonia fără fir organizat de „Daily Mail“ a avut loc. D-ra Melba, o renumită cântăreață a dat un concert la Chelmsford. Aparate receptoare instalate la Paris, Londra, Madrid, Roma, Cristiania și Berlin au permis să se audă și vocea artistei și a­­companiamentul pianului. DI­VERSE Sălbătăcii maghiare.— Refugiații români din Ungaria, aduc vești îngrozitoare asupra tratamentului la care ungurii supun populația românească din acele ținuturi. Astfel se afirmă că temnițele din Bichigiula și Bichșidabe sunt pline de români care primesc zilnic 18 grame de pâine, un pahar de apă și 25 lovituri pe tălpile picioarelor cu bastoane de fier. Acelaș tratament îl îndură și preoții slovaci. Circulația oprită — Din cauza unei defectări la podul de peste Prut de pe șoseaua Dabăuți — H­inița în urma ultimelor inundațiuni, circulația pe acest pod e oprită pentru vre-o câteva zile. POSTA ADMINISTRAȚIE! D-lui Petica lui Găvril Drob. Am primit abonamentul de 40 cor. BIBLIOGRAFIE A apărut : „Junimea Moldovii de Nord“ Nr. 23 și 24 cu ur­mătorul sumar : Al. Macedonschi : Noaptea de mai, Tib. Cruda : De pe la noi ce-a fost odată (cimilitari), Emil Diaconescu, N. N. Răutu : Morminte proaspete (A. D. Xenopol, C. Gherea Dobrogeana), D. Iov : Cărți poștale (versuri), C. Iordăchescu , George Voe­­videa, V. Mihăileasu : O scrisoare, C. 1. Note. Redeschidere — Cofetăria Willibald Kramelin, Cernăuți str. Română 2, s’a redeschis după completi renovare. Capa Codrului. Cursul bursei Cernăuți din 30 Iunie 1820 bei Basca Națională . . . . Basca Generali.......................... Rable (Romsacv) de 500. . . «, . Rable , mirants . . . Rable (Dama)....................... Dolari Union 20/100 ................ Canada 20/100 . . • fcfcat . 348 351 , 347 350 , 250 255 . 315 320 . 70 74 . 137 142 . î 15 120 I 5’a în­Hatit societatea j [.ORIENT* I pentru comerț, export, import, comision cu sediul in Cornâu si Strada Francisc 13 Toți comercianții și industriașii sunt rugați a se adresa acestei societăți pentru orice informa­­țiuni comerciale etc. —a—aam BMM Mini Michiuni Certificate școlare pentru Școale Primare ~~ cu stema României H se află de vânzare la Institutul de arte grafice și editura „GLASUL BUCOVINEI“ Strada Domnescă Nr. 33 Medicul dentist Dr. N. GOLDSTEIN își reia consultațiile medico-dentare Cernăuți, Piața Unirii IL

Next