Glasul Bucovinei, septembrie 1920 (Anul 3, nr. 506-527)

1920-09-19 / nr. 521

Par. 2 Nectara de Flondor I ___ I ■ . Acest nu­r­e ne esta scump. El ne aduce aminte de acele vremuri când ta­lentul și activitatea neuitatului Tudor Flondor făcea să mai uităm din greutățle vieții noastre de sub au­striac­. " Timp de vre-o douăzeci și cinci de ani (1880 până la 1908), începând cu un modest cor de elevi de liceu și sfârșind ca mari reprezentații de operete, el a stat în mij­ocul nostru ca un vrednic luptător pentru înaintarea culturii românești din Bucovina. Iată că acum, când o generație nouă are ferici­rea să trăească într’aceea ceea ce generația trecută a vîsat numai, iată că apare în mijlocul nostru iarăși Tudor Flondor prin fiică-sa. Aceeași dragoste­ de artă, același entuziasm, stă­ruință pe calea spinoasă, aceeași ochi negri pierduți­­ într’o lume de basme. Bine a făcut că și-a păstrat numele și după că­sătorie, căci apărând cu alt nume ca greu ne-am fi deprins , ni s’ar fi părut că e străină. > Culmile se ajung cu greu. Artista noastră are în urma sa un juir de ani de studii, petrecuți între străini numai cu mângâierile ce i le oferia visul că odată și odată va fi o artistă mare. La începutul anului 1916 românii cari petreceau, refugiați sau confiniți, in Viena, întristați de vremurile de atunci, păziți și suspicionați, au tresărit de bucurie, când s’a anunțat apariția d-șoarei Flondor pe scena de la „Volks­oper“. Era una din maitele dovezi că suntem un popor cu viitor. Impmia bună de la început a rămas d-na Flondor a trecut dintr'un succes in altul.­­ Toți criticii mari și mici de la ziarele din Viena au recunoscut cu mari elogii talentul și pregătirea. In timp de patru ani și-a făcut artista un nume stimat de toți specialiștii și admirat de public. Peste treizeci de roluri principale din repertoriul clasic al operei și cinci creațiuni in lucrări noni, cântate cu suc­ces strălucit, formează într’un timp atât de scurt o activitate cu care numai puțin se pot mândri. Din lipsă de spațiu înșirăm aici numai câteva roluri pentru informație. Cele mai frumoase au fost : Violetta în „Traviata“, Gilda în „Rigoletto“, amin­­t două de G. Verdi, apoi Rozina în „Bărbierul din Se­­­vila de Rossini, Suzana in „Nunta lui Figaro“ de Mozart, Regina în „Hughenoth“ de Meyerbeer, Phi­­line în „Mignon“ de A Thomas, Margareta in „Faust“ de Gh. Gounod, Neida în „Pagliacci“ (Balazzo) de Leoncaval­o ș. m. a. Atât în rolurile celebre cât și în operele noui a dovedit d-na Fiondor cele mai inalte calități atât cu­­ privire la voce și interpretare, cât și jocul scenic. Pe lângă toate aceste a dat și un șir de con­certe în cântece de autori moderni și cu cântece po­pulare, interpretându-se cu o pricepere neobișnuită și mărind astfel valoarea prestațiunii muzicale. Sperăm că concertele din 23 și 27 Septembrie a. c. vor fi adevărate serbări ale artei. M. S. Înființarea Cooperativii de aprovizionare și consum a societății meseriașilor, industriașilor și comercianților români din Bucovina.. Toți meseriașii, comercianții și industriașii ro­mâni au îndatorirea să vie la această a­dunare. Toți bunii Români sânt invitați e­i ia parte efectivă la întemeierea unui așezământ menit să intăriască rân­durile noastre. » -------------------••------------------­ O Cooperativă a meseriașilor, și comercianților români Recâștgarea terenului național­ românesc întâm­pină și astazi in Bucovina destule greutăți. Atâtea pradtici, cari își au rădăcinile in ioto­miri și fapte ră­mase de la stăpânirea străină de până mai ieri, stau în calea noastră. Robia pot­tică la care ne ținea Aus­­tria mergea mâna în mână cu robia noastră econo­mică. Nici prea sărac nu trebuie să fie Româna!, pen­­tru că atunci poate n’ar fi avut cine plăti dări și n’ar fi fost destul de rentabilă stoarcerea cu prilejul retri­­zlrilor și Împrumutărilor de războia, dar ,nici unu­m era îngăduit Românévi­ să se ridice prea sus, să ajungă stăpân pe soarta sa, având organizațiuni financiare și economice bine întemeiate și bine conduse. Astfel s’a întâmplat in fosta Austrie că orice în­ceput de emancipare economică a Românilor întâm­pina toate piedicile și prin diferite tertipuri administra­tive ca și prin serviciile de coadă de topor a unor Români, tot ce era numai încercare de organizațiune în acest domeniu trebuie să săvârș­ască ca faliment și dezastru. Astăzi situațiunea e schimbată. Idee­a morală pe a cărei temelie e clădit statul român ingădue oricui viață slobodă. Și noi românii bucovineni avem deci dreptul să ne organizăm economicește. Clasa de mij­loc, meseriașii, comercianții și industriașii români, din Bucovina treime să se adune cu toții în jurul unei organizațiuni economice a lor care să le poată ușura traiul fără să le impue nici o robie politică. Duminecă in 19 Septembrie ora 3 după masă se ține In sala Internatului meseriași­or români di­n Cernăuți adunarea generală extraordinară a Societăți Meseriașilor Români din Cernăuți și suburbii. La or­dinea de zi este intre altele: GLASUL BUCOVINEI Un glas de bun învățător Primim o prea frumoasă scrisoare de la unul dintre harnicii noștri învățători. Corespondentul nostru îi îndeamnă pe colegii săi de a nu uita, acum când încep un nou an de muncă, de intimele legaturi ce trebuie să existe între școală și publicul mare de­ sate și orașe, legături cari trebuie promovate intre altele și prin cursuri de analfabeți, sărbări școlare de tot felul, expoz­ții ca ceea a d-lui învățător Ionel din Candi­eni etc. Scrisoarea cuprinde și un apel foarte motivat, adresat învățătorimii noastre, de a griji ca școalele noastre secundare să nu rămâne fără de un număr corespunzător de elevi români, avându-se în vedere în același timp și școalele de agricultură, comerciale și profesionale și atâtea alte instituțiuni de felul acesta, menite de a ne crea o clasă de harnici mun­citori și de a îmbogăți viața satelor noastre. Liceul românesc din Șirete, zice prietenul nostru, a avut în anul trecut numai 23 de elevi români, cu toate că județul Șirete numără 43 școli primare. Dintre școlile acesta până mal cr­ 17 n’au fost ro­mânești. Dar dacă măcar fiecare dintre învățătorii celorlalte 26 de școli ar fi pregătit numai câte 2 elevi pentru liceu, clasa I­ a liceului din Șirete ar trebui să aibă acum cel puțin 100 de elevi români. Prietenul nostru are desigur dreptate, arătând că vrednicia în­vățătorilor trebuie judecată și după râvna elevilor lor de a rămânea la carte. Dintre învățătorii cari merită toată lauda pentru munca depusă de ei în sensul acesta, corespondentul nostru ii amintește pe d nil Ștefan Totoescu ,și I. V. Viorescu. Cel dintăiu a pregătit și dus din satul Mi­tocul Dragomirnei la liceul din Suceava în anul trecut 13 devi, iar în *nul acesta 17 cit­vi, și cu toții ,a trecut examenul de admitere. La fel d. Viorescu a dat dintr’un cătun răzășesc ca Mușen­ța, care n’are decât 40—50 de case și a suferit foarte mult pe urma războiului, 5 elevi liceulul din Sirete și a înscris 5 fete la școala pentru econo­mia casnică. Corespondentul nostru mai speră că în anul acesta anumite școli nu vor fi deschise numai cum are întârziere, spre a fi închise apoi în repetite rânduri din cauza unor epidemii și sunt diferite alte pretexte. De la consiliul școlar și secretariatul instrucțiunii ei așteaptă îndemnuri folositoare, care nu vor fi arun­cate în coș sau înregistrate numai de conducătorii școlilor, ci și discutate și armate. Pe de altă parte goana după secrets de laudă, dacă mai există pe alocarea, trebue înlocuită prin goana după satisfacția faptelor săvârșite in interesul școalei, al învățătorimii și al binelui obștesc, I-am dat cuvântul, și credem că va fi ascultat de cine are nevoie de aceste sfaturi. V .I. Faceți daruri internatelor noastre ! Situația externă S'au dat publicității hotărîite de la Aix leS­­Bains. Miller­and și Giolitti au convenit­­ cu pri­vire la chestiunea Adriaticei ca Italia să se înțeleagă cu Iugoslavia direct, mântul anticipativ al Franței la având consimță­viitorul acord. Față de Rusia își păstrează fiecare țară liber­tatea de acțiune ; toți doresc o cât mai grabnica refacere a Rusiei pentru a se putea relua legă­turile economice. Despre prietenia între Franța și Italia s ău redactat cuvinte foarte frumoase de metafizică politică. Polonii au repurtat iarăși succese locale, ocupând orașul Nogansk. Răscoala din Rusia, de Sud continuă , răsculații au ocupat Nico­­laiev și Novocercavsk. Și de la armata lui I­­rangel se semnalează succese. Pe de altă parte o radiogramă din Mos­cova interceptată de fosturile noastre de telegra­fie fără fir aduce știrea că lângă Moscova trei comisari au fost am­uați de mulțimea furioasă. Anumiți patrioți de ai noștri se vede că așteaptă în zădar bolșevicii. Nu vin, au prea multe „ne­plăceri” acasă . In 18 l. c. vor începe tratativele de la Riga. In numele Rusiei este vorba să meargă chiar Cic er nr. «, Hrotzki amenință cu o­ mare ofensivă la iarnă. Sârbii înaintează în Albania spre tirana. Propunerea d-lui Hache Ionescu relativ la sediul comisiei dunărene (sediul să fie pe rând la Viena, Vratilava, Pesta, Belgrad, Galați) s'ar fi primit. Convențiunea militară franco-belgiană a in­trat la i. l. c. în vigoare. Increstari Portretul părintelui Sanstru. Sala festivă a pri­măriei a fost impodobită cu portretele originale, fă­cute in ul­ia de un pictor bucureștean, are M. S. Regele și Regina. Idei* să fi pornit de la președintele comisiei in­terimare, părintele Șandru. Nu avem nimic de zis la a­­cest gest patriotic al capului primăriei Lumea însă e numai nedumerită cum de a­m pă­rut de-odată ca portretele M. L., și portretul părin­telui Șandru, tot în uleia și lucrat de acelaș pictor, chiar cu mai multă îngrijire, spre a-i scoate mai lă­murit la iveală trăsăturile caracteristice ale feței și ale caracterului. Toate portretele să fi costat la vreo douăzeci de mii de lei. Ar fi interesant de știut socoteala specifi­cată, cât a costat fiecare portret în parte, căci dacă cheltuiala pentru portretele M. S. se impunea să fie făcută de cătră primărie, credem că spesele făcute cu un portret în aleiu al președintelui comisiei interimare e un lux astăzi, când finanțele primăriei noastre au a­­juns într’o situație desnădăjduită. Dacă era nu­mai­decât, la nevoie era de ajuns și o fotografie, care oricum e mai ieftină. Înțeleptul Solon a spus de altfel: Noma ante mortem beatus și noi încă credem că mult mai durabile sunt chipurile ce ți­ le ridică posteritatea recunoscătoare de­cât prezentai nesta­tornic. — ...... mm Nr. 521 Pentru nenorociții din iud. Storojineț ln coloanele ziarului nostru am scris despre nenorocirea, ce i-a lovit pe locuitorii din comu­nele Pătrăuți pe Sirete, Cujbca, Suceveni și Bli­t­a. Reînoim apelul nostru cătră toți Românii de bine să contribue cu cât pot, pentru ajutorarea fraților lor ajunși în nevoie Sumele colectate se vor publica în ziar. S’au subscris până acuma Suma din urmă Sgj8 cor. și 565 lei. D. Ing. Procopovici Traian 30 ., ,, Dr. Ieofil Lupu 200 ,, D-na A. N. 40 ,, Total S’]18 cor. și Ggg lei Școala de Comerț și Cooperație „Spiru Haret" Târgu-Jiu Școala de Comerț și Cooperație „Spiru Haret" din Târgu-Jiu, autorizată de Min­sterul instrucțiunei publice pregătește cu succes (reușită) vădit de 10 ani elevi pentru viața comercială și pentru cooperații. Durata­­ cursurilor e de 3 ani. Programa analitică a acestei școli se împarte în 2 părți. Partea primă cuprinde în­treaga materie a școalelor elementare de comerț pen­­tru a forma elevilor o cultură generală asupra co­merțului și industriei, iar partea a doua cuprinde ma­terii de specializare cooperatistă ș. a. noțiuni de le­­­­gislație cooperativă noțiuni de economie politică, curs­e de cooperație, birou de practică cooperativă etc. Ab­solvenții acestei școale vor depune la sfârșitul­­ fiecă­rui an examene de stat și se vor bucura de redu­cerea termenului în armată la un an.­­ Condițiunile de admitere sânt : O cerere din partea părintelui sau tutoratul ele­vului la care se vor alătura următoarele acte: 1) Ex­tras de naștere cu vârsta de cel puțin 13 ani, vârsta maximă este nelimitată; 2) Certificat de abso­vire al cla­­selor primare ; 3) Certificat de bună purtare, eliberat de școală sau primărie; 4) Buletin de vaccină. Elevii plătesc o taxă de studii de 500 lei în 3 rate. Prima rată de 200 lei la înscriere, a doua de 150 lei la 8 ianuarie și a treia rată de 150 lei după vacanța Paștelor. , . înscrierile se primesc la secretariatul școlii până la 1 Octombrie a. c. Cursurile încep la 10 Octombrie a. c„ Fiind total vacante numai 40 de locuri, doritorii se vor grăbi cu înscrierile Școala aceasta dispune $1 de un internat de băieții. Condiț­unile de primire in internat simt următoarele : 1 Elevul să fie înscris la școala de comerț și lv cooperație. ;

Next