Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)

1920-11-02 / nr. 553

Nr. 663 felicitările noastre. — Printr'un sound a Corni- Mai fie miniștri s’a hotărât publicarea în „Monitorul Oficial“ a tuturor autorizațiilor de export și import eliberate de ministere­ Industriei și Comerțului. Toate acele autorizații cari până la data de 31 sectombrie n’au fost întrebuințat­, vor trebui înapoi­te Mini­sterulur de indast­re și Comerț centru a fi reinoite și pubicate­ în Monitor, astfel ele nu au nici o valoare. Masura aceasă lovește așa de mart interesele si ckta=­i „Ag^iola“, ai tarei președinte este d. Dr. Dori Popovici, n­ ât d. Dori Popovici este amenintat sa primească în cărând și titlul de președinte <n ii­­«hidare a societății „Agricola". Felicitările noastre anticipative la noul titlu î­n ranghelii. „Când e vtrbo^af „jbereh'z ia fe­ras»­­“, am «ta­ia iudoteia, tiaH^țarandro u­­ird­e etaiar mai liberal de­cât cei doriși“, scrie „Poporal*, dost **ând firel logic al acestei cugetări cu această consumie: „afară da cazuri de evidentă imoralitate în viața parti-olară, care in țâri civilizate ca o opinie pubitica bine formată e urmata da excluderea auto­­matica d n viața pubica a persoanei imorale, ci scufia In ziare trebue să se oprească la pragul casd omului“. Să meni de perfect acord. Numai câ d-niî Brân­eaou­ și Bratisna nu ne pot opri de a trece pragul biroului prezidial al d-lui Stemaoelll, oricât g’ar complice ia îolfli di­arbanuh­îi păzitori postați in așteptarea l­ui „Romeo și a Jan­etei* la ușa zeului care adăpostește a cest «fapt sverescan. Străluciire! „Vremea Nouă“ din 24jec. scrie: „Greva a avut o reușită străn­cită. Orațul a fost ca­ptufla. Nicăcri eu sa­ lacra, toate privaliiâœ, brtur­ie și carm­elete erau rochbe, muocitorimra dăn­d astfel diivscă acul foarte kalt sprint de solidaritate, demon­strând totodată tamil­imregi puterea muncii, a sin­­gur­ul factor productiv la economia omenească“. Tre­ble sâ ai ochtt ereor dela „Vremea Nouă“ ca să vezi ațâți, „ură lucire“ la past­etatea unui oraș.. Cât despre „singurul factor productiv in economie omenească“, m­etri mentalitatea teror de acolo, munca cravată, cea sutele,ta*­a, nu poate sa adaogă nimic in­ eco­nomi­a om maică. De aceea „Vremea Nouă“ * este foarte consecventă nevasând în inaugurarea festivă a univeraliați rom­â­nești decât un „joc fățarn lac înain­tea unei mulțimi oarbe «>l inconștienta ( ic !) iată“ Ea are prin­rm­are tot dreptul de a la­i a­matori» sa formeze un sind'cat socialis', câc doar a­ia ar fi adânci amb.­la de a fi muncitori imerecîu­­ți. O supără cile vre câteva mii de lei ch­ Ituiți, ca împodobirea urapirii pen­tru prra­rea regelui, dar n’o supără ze lie de m­­îtoaise ca cari a fost pîgubtă ca­litatea din cauza grevelor vezi bine, căci la angajarea au­veri­tății insa­­mna botezai khsi uog așezământ de Dană cultură vo­­ț raâasasca, iar greva „pasti tate străine ta“. Astfel „Vremea Nouă“ poate exlama : „Drepta­­tea sfântă a ușei. cauze ca a noastră ea peste muri ca to*íS criminalitatea usa5 gavera cloches ca de gra­ms celui ai d-rei Averes­­c I“ Dar ne reamintim că „Vremea Noa*“ li încass pe vremuri vro la ceva tc­­psesele d lei Averescu, int­emai ca și omonul saa de încredere de pe stand. d-mi Constantin B­ălteanu, el spre a cărui cărți și-a dat o par­te favoraofia hui dl. ser­gorovici însuși. De aceea dl. Traian Braileanu se­­ ocolește în „Poporul“ na­na! cu celalat socialist d. Filia gr.­ ­»© -INFORMATIUNI Universitatea și doliul M. S. Regina. Universitatea din Cernăuți a trimis M. S. Reginei, cu prilejul încetării din viață a mamei JR Sale, o A­legramă de condoleanțe. Augusta noastră Suverană a binevoit a transmite Univer­sității noastre foarte călduroase mulțumiri. EXTERNE Msarisa Regelui Greciei.­­ Printr’o radiogramă din Atena­ »,’a făcut cano*..ut legațiunei gre ce da Ca­pitală ! xmt mesagianii coosuilpsai de micișirî elen către poporul grec. TiXiul e următora! : Ca cea mai profaodi darers CoaâlHsI de mi* nifidl­isnantă poporului mnoc?i-a Majestăței Sale Re­­gilu­i Aexandre, sur«ecita azi la orele­ paris seara. . Ceea ce face durerea noastră m­ai crudă, nu­­ este sam și înncreța buninul suveran,­ ci și faptul, că nu a putut viețui pentru a domni în 'Grecia mare/ După ordinea'consu­luț'onală prințul Pasi, fra­tele prințului mai mare, Alexandru, este chemat la tron. Dar, in acelaș timp, in­orma abs­nței prințului și a divergenței de părer­i ce există întrs Ealasi și familia «X regulat Constantin, guversul *'* grăbi, «ă convoace parlam mat, conform Constlisței, pentru * numi provizori an regem până­ la sosirea nou­­lui rege. ! '' Pasfi în prisparea sarămăota înî de câtre rege, drepturile constituționale vor fi exersate conform ace­­luiaș articol al Constituției, de consiliu­ de mi­­niștri. GLASUL BUCOVINEI ! Italia raoHceaște alipirea Basarabiei. — Ziaretel­e italiene anooță efi guvernul din Roma a recun­oscut, '­­fără condițiani alipirea Basarabieî la România. Ratificarea trataiiilosi de pace româno-bulgar. — Comisariatul diploma­ic român din Sofia, a co­­j­municat oficial guvernatar bulgar, că tratstul de pace sj.­"Cheiat la M­ou­ly.* e'a ratin­at la Paris in zîua de­­ 4 Septem­brie, după care a fost promulgat și publicat "în „Mondóval Decial“ româi dat? 20 Octoeni­ri. 1« conseciíis, starea de pace între România și Bulgaria s’a restabilit. MILITARE Csatunicat.— Com­îndam­intul t ap?­or de Est ne­­ trimite un coaianicat p­in care se află că aproape toate reclimaț­unile pe­ b­a ma tratare, areatări ilegale­­ etc, din partea armații sun­t simple calomnii. Din acest comunicat extragem următorul pa­­­sa­gin : Populațiunea din Basarabia și Bacov na este ru­gată a contiinua să nimeaU com­n­damentaiat tru­­­­pelor de Est reclam­aț­inile ce au ne­făcut în contra Trupelor, insă nu măi vede ce con­țin fapte adevărate, f pentru reprimarea cărora..Comand­am­eorul va proceda­­ ca cea mai mare sever tate, în acelaș timp insă va­­ atrage rigorle legilor in contra acelora ce conștient­i vor calomnia. 1 . STUDENȚEȘTI fieîa SCO. acad „Dacia“. — Societatea acade­­­­mici­ româna „Dacia“ va ține adorm­irea generală­­ ordinară pentru seme 8trul adm­inistrativ de ian­ă ! 19­0 I 21. în z­ua de 6 Noembrie a. c. ia orele 3 dapa­­­roasa cu ordi­nea de zi obicinuită la adunarea generală i pis­s modifi­c«rr a eventual întregirea unor puncte din„ I­atatotul" societății." Toți membrii onoruri, emeritați, fondatori și activi­­ , din provincie sânt Invitați sâ participe. Duminică 7 Noimbrie va avea loc ,Com?rsaij festiv“ în sala „Casei poone“ la orele 8 ș­tim s«ra.1 La această serbare sânt invitați ți membrii spriji­­ aitori. MUZICALE 1­­ . ' .1 Oaia „Annonia“. Repetița proximă a societății , muzicele „Armania “e va ținea Marți, 2­­ Noembrie, 1 ora 6’sara. Se pas în stațiu piese ab»o­ut noi pen­­tru o viitoare mare aratare a societăț­i Astfel o^or , membri sâci m­aistea, rugați să ia part în camăr complect. . . Avântul asa aestra al țării noastra. — Redăm după confratele „Argus“ ur­­matoare de cifre care arată uriașul avânt comercial pe care țara noastră tinde s ’a-l ia dela întcheerea păcii încoace : Dela 1 laoasrie 19.9 s’au îoăfințit în copriosul României 128 de ao­ Jdiăți pe acțiuni repartizate astfel : ^ In timpul dela 1 Dnastie până în 30 Octombrie*­­ 1920, s’au fost înființat u­n număr de 168 so­ietați, t pt acuiand, repartizate după foial Iov și dupa capitalul I su­bscr­i precum urmează : " 21 bănci . . . . . . Lei 178 829 550 168 T . 1,640 206 900TM” ! Samele da mai sas sta cuprind sporadic de ca­­i pit*! cari fe’au făcut de către vechile­ societăți în­ acelaș interval, și care represinta cifre impor­tante. CURIOSITAȚI . în era fuzionărilor. — Editorul ziarului bUiacvist „A forma“ și toi­torni z arului traicivit „Dimocraîul“ ia o panta de primi­st Cafeneaua Grand, căzând de­ acord asupra tuturor marilor­­ probleme europe­ni au [ hotărât fuzionarea ziarelor lor, ș „Mariie nu­măr de cititori“ a­ acestor ziare e ca­­­rios sâ știe ca ce prilej solemn se va hotărî confuzia­] tv­a, öestinarea sau, Doara se ferește, dispariția z­a­­­­relor fezionate. Domn ca și în redacția acestor ziare fuzionate * să se arete­­ oî mai des momente de la>pînsi­e, ca cel care a adus fericita f«7­03*rs. PREOȚEȘTI Saci statia preoților ortodocși reneni din jude­­­țul Râdâați v* ținea la 5 Noembre 1920, la îl ore] a. m. în sala Primăriei comunale din Rodăuțî o adu­­nare generica ordinară cu ordinea zilei: 1) Darea de­­ seamă a com­itetului; 2) Darea absolutorului ; 3) Ale­­­­­gerea Rodar comitet ; 4) Propuneri eventuale. 1 ECONOMICE 26 bănci cn....................Lei 242 610.450 41 sec. Industriale ... „ 146 877 000 60 soc. comerciale ... „ 105 587 850 1 soc djjpss gorsre . . „ 4 000.01.0 128 ~ ' Total. . . 499 105 300 ; 83 soc. ifidss'riale ea ua capital ce . . . •. „ 1,237.620 000 62 soc. comerciale cu un ■ • .. capital de .... „ 215 197.350 2 soc, ds asigarare .ca un I capisal de ... . „ 8 560.000 ț Pag. 3 Misiunea Universitară Franceza Profesorii francezi, tu­re­ți, descris^ ca începere dda 3 Noembrie a. c. Un curs de limba franceză cu trei grade și Un curs de­­ limba engleză cu două c­ade. înscrierile pentru un curs de 2 ore este fixat la 30 iei pe lunii înscrie­rile se vori .de la școala B­­aiu­su­ ■­periorà, et.joi ï Joi 28 Vineri 29, Sâm­băte 30 O­tombrie de la 6—7 d. m. și Damineca 31, i. c. dela 10—12 a. ra. DIVERSE Hărela Incendiu­ de lângă Caransebeș — Din Caransebeș se anun­ă că un foc a isbuca­t in pădu­re­a Mâral de Ungă Caransebeș. Focul a isbucnit de acum doua săptămâni și el continuă est d­e Tog, to­tal din calea lui. acum au căzut pradă focului peste 3000 jaghere pădure de brad. Pe public trec peste 2 miliarde. b’a deschis o anchetă pentru a si stabili asupra cai cade raspunderea. Severalul Wrange! despra pericolul bolșavist. Generalul Wrangel t.’a exprimat astfel despre period­ul •bolșevic : „Imensei pericol mondial «1 bolșevisi îin sat constă na­ia propria sa pa­rte, ei în slabiclanca Îu­mii civilizate de *șî apăra drepturile ei și ds «.­1 tăi*, dmmal“. Producțiunea de zahăr din Cehei Stovasia. — Im cursul anei vitruairi a U­lunei fabric­lor de zahăr ale statuiui s’a tmas un ciui­ascat­­ oficial depa care pro­ducția de zaharului brut din ca­noan­a anulai acestuia este evaluata a 7 milioana 800.000 chin’ale pe când anul trecut a fost numai 4 tili­oane 800.000 din care 6 milioana noua sute de mii revin ii.herniei, Moraviei și S­lîKiel și 580.GOO Sovadiei.­­ Comen­tul mii ster­ar va fixa in curând prețul ză­hărelul, care după informațiU s. lui Naroîny Lis­y va fi pentru comandere pen­tru, vagoane de 750 — 800 coroana chidtilai și 900 coroane pentru comerțut în dem­­. I­I, i­i.i­li­­ Î.­m. — —U. L SPECTacolic Répertoria! tsatraL — Marți 2 Noembrie a. c. șe va reprezenta „Flosrea Stambalcial“. la rokl prin­cipal tí-soara Aca de Barbu. Pentru abonați : Seria albastru. Miercuri, 3 „Doctorul Stigiei“, pen­ra sbonați : Seria verde, joi, 4 opera „Ex agest neu“ Vineri 5 se va reprezenta plena „Rosa Berndl“ de Gerhard H­apt­­maim. Simbata 6 se va da în matinén o academie mu­zica­l perora elevi. Vor da concarsal d-sojra Asa de Barba, d soarele Kastner, Eloî, Brissi, S­ bji>er, precum și d-nii G­rum­aa, Frnck și Stadler. La aceasta re­­prezentație sânt prețuri repsiae. “ i­..g) fc — TELEGRAME Circulația trenurilor București, 31 Octombrie. — (Damian). Circulația tuturor treBurior a eleve­it norma­l ex­­clozând sliiilc București—Sibila și București—Galați și acceleratele. Porta aeriană a fost întreruptă din caza tîm­­pu­lui nefavorabil. Unificarea salariilor funcționarilor din A­daai București, 31 Octombie. — (Damian). Unifi­area salariilor îmb­roa­rilor din Ardeal se va face după normele din vechiul regat. Peentru aplanarea gravelor. București, 31 (Damian). — La ministers­ de in­terne cun­t­iua tratativele i­ore d. Argetoiana și Dr. G­leh­ter pentru­­ salvarea revendicantor economica ale foancu­nilor. Se vor opori salar­­e, si vor organiza economatoie, aprovizionarea maccn­oiilor c. f. r., regie etc. Regele Constantin nu abdică? Lyon, 30. — A­gela Constistia al Grecei nu pare dispus sa abdice și aici nu va­ face ca­,­oscate in­tențiile sale, așteptând un dem­­rs oficial al autorităților din Atena.

Next