Glasul Bucovinei, ianuarie 1921 (Anul 4, nr. 602-621)
1921-01-01 / nr. 602
T SLASOL BufOVINE 1602 O declarație senzațională ! ! Deputatul socialist TOMA DRAGU arată îi plin parlament, care a fost acțiunea din opoziția a dlor Averescu, Argetsianu, P. P. Negulescu, Viiseanu, Fondor și alți fruntași ai Partidului Poporului . În ședința din 27 Dec. a Camere! d. deputat Toma Drage a citit ca prii jol discuției la adresa de răspuns la mess o sensaționail declarație in numele partdului socialist. Dăm după ziarele din B cerești o parte din acea declsiție, în care gemmanții de astăzi sunt arătați in adevărata lor lumină nu putea îtrăta i deckisdei d. Draga a arătat vexațiunile la care au fost sapati muncitorii da parTa actn«iuiagiv ra ivar in continuare d-sa a spus : „ineltirea geverrelui de a distruge partidel socialist dn România, se explt-1 nurrai prin regatsriie pe cari d mi Averesen in Argetoianu Ie-a a «vnt c partidul nostru încă de pe când sa asists în opozițe, setoși de putere. Lăsinda i popularitatea ia oraș» și dându-și seama că nu va putea guverna fără sprijinul singurului partid care organize masele la orașe d. Averescu a căutat în opozite să și aspire sprijinul nostru. Și cu acest acop, a început să trateze ca noi Obiectul tratativelor da dânsul stabilit a fost: Venirea dumnealor la putere Răspunzând unei întregi conferințe făcută de domnul Avereșca sustiect ce tărie de domnul Arg*to:*nc, parte i .socialist prin delegatul să i atractive lile Moscovici, n'a vot sa alunece pe acastfi paij’ă Am declarat prin glasul lui Mosovici in couafâtaiilie ce-au avut loc la restaurants si eseu și acasă ia dl. Neg alese o, .că Intregem si ne desfășurăm acțiunea politică in cadril acTali organizații soalate. in fi.a acestor d s'ă ouiri d. g'ne'ai pries în capcană vrea doezi. Să intrebe pe d. Argeiolinis cu ce epitete cinstra pe rege și regLă k a .site consfaturi ș dacă era republican. Să roage pe d ce erai Văiescu să-i rept* cuvintele ce a rostit intrând in consfătuire în casa d-lui Negulescu. „Skm bice, Să spue pe cuvintul de navare dacă n’a trimes Îs Palat pe d. Petre Ngelescu ca uMmstamei de a fi tieresit la putere: și dacă d. Petre Negulescu , întrebarea regelui „va fi zică mi declarați “ n’a replicat regelui : „da Sire, Să primească d. general Averescu să fie ascultat de către o comisiune parlamentară : d sa, d. Arg.Joianu Ngulescu, Văleanu, Sile Moscovici, Const. Popovici, Fiondor și senatorul socialist Grigorovici cari au luat parte la acea consfătuire dela d. P Negulescu ! Domnilor deputați, horârea pîrtidului socialist de-și desfășura actvitatea laie cadrul actualei orgaizați socisiena nea fost i rtata de d- ni Averean și Argetoana d!a clipa când au venit la putere firâ revolație și fără răsturnire. Touîî deși ne am despățit de dâns ! — întrucât d-ior vroiau imedic? (d. general Averesen) ca (d Argdo’ann care se drsigttase s fi președintele * banale raiațianl dintre psrndal so dalid și guvern s’au menținut Despre legaturi.e d-lui Averisov cu Rasovski d. Toma declară Eva, recunoașem stegarul mijloc ce mai rămâsese d-li prin ministra și ma's'ra de intern- ca sa dovede 8ă rigini, care era Informat, și op'inii publîce care începuse sâ bănuiască ceva câ d-lor n’an tr*tsi iod.a ă asemenea lucruri ca noi (socatiștii N R că d-or n’su amnrit venirea la putere prin proclamarea Dia sef.rschre încă pentru dâr șir adsväral poate răzbate și dit fandaioca?!, fad n au fost trimiși acsiși pe cari d-tîn Averency și Argetoianu ai vost aici dată să i aibă de complici. Din nefericire și martori trece ; tât d-lor mai îndepărtat pot să grăiască tot din fandalorii. „Pentru moment ca i «tem ști, r$rie cosi în cel cari au tratat cu d ni! Avresa și Argedson, dar exstă vreo corespoderii scrisă"« d-lui Arg« t*>l*pu ca ’ Bojor. Dar cunoaștem 6» fapt precis, care este mai mult decât o coresportd ••ții, tra".ty, personae. In vara acela! 1917, d. Argelmiano făcând pent-moițraftul și revoltat 1, a venit in Odesse. D-*a a făt să se șie că vre sa s ou in portal Odessa on zar, zdob de opoziți, și că înțelegea sa dacă cea mai crâncenâ iapă de răsturnare contra regimel liberal dela Iași. D. Argetolana a recurs la Intermediul cânt suncționar deia consulatul român din Odessa — al câroĭ nme îl puteai da cric srd — ca sà i tnlesnească, în legătura cu campania ce va a înceapă, o întâlire ca M G Bjor și dr. Racovki. Acastă întâlnire a și avut loc, înr’o era, la gri ma R yai, dr na mal td Bujor. D. Argiorasts a se.uitat cu scrisul lui Bujor și prin el a! lui Racovski și ai socialiștilor români din Odesa și de iași la lupta pănsrii. Pentru a căpăta acest concurs , sa nu numai că a făcut o perioioasa .criticii dictatorii liberale de atunci, dar a întins răspunderea dezastrelor și asupra lilor.D sa se declarase neted : petru alungarea liberaO singură condiție pasca atunci d. Argetoianu : (pe vremea aceea se susțisea deliberal că rușii voiau sa facă el revolsîie in țară). Când d. Argiocan a solicita această Întrevedere și o obține, șra că Bujor plecase la Iaș în felul știut, impreuna cu Rscovski. Numai atât, d*ar d ss îș exprima indignarea contra deținerii în stare de arest tânnit a lui Raconici tip de 8 luni și declarase ca și d. Taklones u deautM, că n’ avusese escoda de a ?s fapt până la plecarea lui Racovski din țară. Iată omul care astăzi face pe aici turul cedincios al aceluiași cuvântul n’a fost pronuțat de orator ä*r figurează în declarația depusă pr bírod Came.e) • iată »nt ! cocts listai de astăzi, care în 1917 alerga după sprijinul politic al soialiștilor dda lași și al „dezastrului“ dea Oressa, iată „omai ordinei“ care in 1917 era piatra sinul ales pentru peterea pe care pitea să i-o aducă replcta" D. Toma Draga arsîă apoi și rolul d-l ai Argioianu, cei ca poitica pumnalul în gură. Și acest membru m.rcant al partidului „cinstei și legalității“ a tratat ca Bucov k și bolșevscul B jor.“ Destăinuirile acete grave făcute în Parlament au avut un efect zdrobitor petru actual g vera. Toate grupărie politice cer convocarea unei au, Ițete, care să cerceteze temeinicia destăinuirilor făcute de deputatu socialist, avem earitmia fizici și sfirească a cântăreț I, care ca insăși își ducea scompadam-n’il la pun De atâtea ori repetat, și totuși nou rimace Porumbescu al nostru, nota S' de familiarizare rezidând în implicit tea și b'gata modica. De S’gusr corul bărbătesc „Altarul mănăstirii Putna”, cu igecoasa acompaniari de orchestra & a iat prof. A Koller, a fost foarte bineventa pentru a in spia zoocernii. S’a distirs și’ta corul acesta, ca kdot deaaoa, terorii di Sagh n și s’a remarcat ca o picioară a lotur nouă a „Armoniei“ di subloc. Georgesu (solo de bas) Not<t atât de favorabilă ca piesă de inaugurare a programei ne-a părut coral mixt „Cine știe“, «1 iui Cadciîa. Perdre remperea zăgazulu pintre acri â și pub î treb ia o piesă mai dota,it cr erdeste. Sopr.nuici pâ«d și gingaș al drei ir movnchi a suprmat doina dsa „C ■ [UNK] e știe* ca acea frăgezare și căldură care e stăt de proprie doinelor noastre. Deci , „Armonia“ a mai câștgat o victorie, li mațumim și ticlism pe acte*Iul ci președinte d. tr.r .torge n. Ștefan Scaat, cAri l-a redat curatei s»râi»c>ri de odinioară vrednd nostra «dar o, artă cara de „Armonia“. Iar .bravuor „Armoniști“ ie urâm să se baure cât de mnt, timp ce dirigeța artistică a e-lui prof. Amuliu Liteanu, «.are d spme un carnal de ce e mai maume parual necesare situației sale, dar ș de o râvnă de oțe, și de cel mai generos spirit de ju b...ega ție. Iehim ca o propunere : E neclar ca Legăturle pubicului românesc ca „Amonia“ să devină cât se poat de interne. Și rise iar ca’leg turlea este sa fie cit mai ds cu tivste, în mici sudții muzicale d. p . imprenoate cu șezători, în ara și srate dansante, cari, line ioțeies, ar rămânea în «sma asisi »3. dirig ut, dl.fi. d. A. Liteanu , cari si pn>ra sa urmeze tt la 2—3 săptămâni. Consolidarea viții, na numal artistice dar și societatea „A moaici“, impune o Inițiativă Oarecare de fe al acesta. Lesa. Mejiții României M’n impotriva nelegiuirilor guvenului j în zilele d'n CapHala d’m următorul prof sl :1 «Asociațiunea generală a medicilor din țară] a tolat o moțiune prin care protestează contra înlocuirii dlui dr. Gheorghian din postul de inspector sanitar al Bucovinei. Aviația protestează astfel și contra amestecului politicei în organizarea și în chestiunile sanitare». Se știe că guvernul actual, recunoscând calități e disturse ele prietenului nostru d. dr. Gheorghian I a numit inspector sanitar al Bucovinei. Pri numirea aceasta , dr. Gheorghan n’a înțles ca să abdice dela principiile sale. Dea ! marea supărare a guvernului, care după com am arătat și cu ată ocazie cum știe sa aprecieze adevăratele merte ale aeior ce-și servesc ca devotament ț*ra, stal aitia-i și aam adai la 00 ș tori înalte, ca apoi «a 1 h ocuiescu cât mai repede și fără nici un motiv. Ca d dr. Gheorghisn guvernat a pățit’o rău. inbrg corpul medical protestează împotriva necertirii gammaiul. Faptul acesa ne aple pe toți deburile și este și o rriplă bine m-ritat* 0^0 la d dr Gheorghian --------- ------------— jiul.isjchim Citiți „Glasul Bucovinei* Hars adunare Partidul democrat al unirii invită onor public la o mare adunare ce se va ține Duminică 2 Ianuarie 1921 în sala casei polone la orele 11 dim. " Dnii senator Nistor și deputat Ungurean vor face o dare de samă asupra situației politice și activității din Parlament Publicul e rugat să participe în număr cât mai mare. ■ . .. ] Cronica muzicală Concertul Armoniei. Ia concertul din 27 Dec. „Armona“ a fost la în ulțima repației sale din cele mai bune vrem!. Un or mix? d 200 voi ce-a da,î atât da puternice valuri de cântec, cam numai rar se aud la Cernăuți. (Desigur „Armo sa“ e chemată să ți à locul until intre toate coru»ile da Cirnâtul ) , când ia aceasă grandeță a corului s’a mai adostat și «puturiaea unei orele strejdrivul dferi't comb natr, atunci, ca d. p. în „Dumnezeu, creatorul lumii" de Schubert, de fapt ți s’a ditransi plejie « îe Înfiora de Înaltele dictisieni ale muzicii mari Cântecul propriu zis rimase de data ace«ca in seama eminentei Aca de Barbo. II» două arii de Pisccini și Verdi și la „Lăsați-mă sâ cânte în pace* de Camelia, d-so*la Barba și a relefat forța voicbitatea lnică. Ia două populare românșt», (latin „Pe sub fereastră curge un râu“ și Bredicean» „V ti bădiță, vregi ne *veni‘) d-sare-a surprins ca o putere de impresie și o seanță de irpretare sau genens d-ropa, ci stanzants ne cântecul popular într’o noua formă energică, extrană și râsoliță din amân uind vidualitiți d-nale. Unii dintre noi «1 ar fi dorit poste o intrpretare mai sâpânîtă, mai drg^sau de pasare, intr’o formă discretă și filigrană. Totouși in acest nou stil căruia i am zice „»raveatirea de concert a cântulu popular“, ama pu at gesta priveliști pitorești și accente puternice, — când in fața noastră -------- n« ——... . " Situația externă Marți la 28 Decembrie, primi miniștrii aliați * s'au întrunit din nou într’o Conferință, spre ei examina situația în Orient creată prin venirea lui Constantin. Guvernul grec a încercat însă o contra- lovitură, care are sorți de reușită. Aliații se sfiesc oarecum de a atinge tratatul de la Sevres, iar Diadochul George, care a plecat la Paris, a primit însărcinarea să lămureasă pe Aliați asupra intențiunilor guvernului grec, că politica lui Venizelos va fi continuaă, și să deie cele mai serioase garanții de rolul Greciei în liniștirea Orintulului. Pribema orientală de abia acuma se pune pe tapet și va fi definitiv, parțial sau integral, rezolvată. Până atunci s-a stabilit între Franța și Angia un acord relativ la frontiera între Siria și Palestina și între Siria și Msopotamia. Noua frontieră fixată pleacă dela Ras și Makkra înspre Mediterana, lăsând Palestinei valea Iordanului de lângă lacul liberiada. Traseul din nord la sud atribuie zonei franceze țărmul oriental, începând de la siliul localității Sarmuk spre Derm și la nord de fluviul Tigru. * Situația internă în Iugoslavia e tot așa de șubredă. Pasid a fost însărcinat cu alcătuirea noului guvern. Conflictul cu Bulgaria rus s’a aplanat, iar mișcarea separatistă din Croația s’a agravat . Germania anunță că și a redus armata la 100.000 de oameni conform aordului de la Spaa. * Aventura lui D’Annunzio a luat sfârșit. Legionarii și voluntarii lui s’ au predat trupelor regulate italiene. * La 18 Decembrie Statele Unite au reluat relațiunile comeriale cu Rusia sovietică suprinând orice ordonanță relativii la restriirea traficului comercial cu Sovietele. Noul președinte Harding s’a decis definitiv să nu recunoască nici tratatul di la Versailles, nici Liga Națiunilor. ”&ît ©~ 9#