Glasul Bucovinei, iulie 1921 (Anul 4, nr. 739-762)

1921-07-02 / nr. 739

No. 739 înfiinţarea Casei pentru cultura poporului Alteţa Sa Regala Principele Moştenitor, care va fi odată Regele nostru, văzând că nime nu se interesează de luminarea poporului şi ştiind că nu va domni odată aşa cum ar dori, dacă poporul nostru va fi tot aşa de lipsit de lumină ca şi astăzi, s’a ho­­târit să înfiinţeze o casă pentru cultura poporului. Alteţa Sa va fi în această societate preşedinte de onoare, pe când conducerea vor avea-o numai oa­meni de ispravă cari Ii vor da nădejde că vor munci pentru luminarea poporului. Casa aceasta pentru cultura poporului va avea menirea ca să înfiinţeze în fiecare sat, ori­cât de mic ar fi Case de stat pentru săteni, unde aceştia vor avea la îndemână ziare bune, reviste, cărţi fo­lositoare şi altele pentru luminare. Casa ce-o înfiin­ţează Alteţa Sa va avea grijă ca fiecare sat să-şi aibă şi Casa sa naţională, unde sătenii vor putea avea prilej să se adune, după cum sunt până acum prin unele din satele noastre. Credem că toată suflarea românească nu va întârzia şi va urma Prinţului nostru Moştenitor aju­­tându l în munca ce o va cheltui nu pentru Sine ci pentru binele obştesc. Suntem siguri că sub înalta oblăduire a Alteţei Sale Casele culturale săteşti vor înflori mai mult decât acelea pe cari le-au avut sau le avem prin părţile noastre, căci, după cum vedem interesele politice ale câtorva oameni se vâră până şi în aceste Case învrăjbind pe săteni întreolaltâ în loc să-i unească, Alteţa Sa Regală, stând de­asupra tuturor partidelor, nu va îngădui vrajba ci numai lucruri de folos obştesc, cari îi vor ridica pe sătenii noştri acolo unde doreşte. Pe mâna cum a ajuns ţara Averescanii noştri ghiftuiţi de afaceri o duc într’o beţie. Pe toţi însă­ se pare că-i întrece­ Trâie­­nică, studentul vecinic, nepotul lui Dori Popovici şi ficiorul Sfinţiei Sale părintelui din Fundul Mol­dovei. Pentru că n’a învăţat nimica şi deci nu-i bun nici de o slujbă, drăguţul de uncheş, pentru că-i seamănă până şi la laureţi, l-a fâcut cenzor peste gazete, adecă aşa un domnişor care pândeşte când se tipăresc gazetele şi vine şi şterge ce nu-i vine la socoteală. Atâta noroc mai avem că de-o bucată de vre­me o duce într’o beţie şi gazetele scapă ne­şterse. Pe ce bea atâta ? Se vede câ averescanii, ca să le facă hatâr pe lângă uncheşu-so îi dau ici o fliuşcă, colo un sângiap, ori o criglâ de bere şi-un palier de vin şi el bea de toate şi cruceşte-n gla­­siştii „ficiori de ţăran“. Când vine pe la Cernăuţi fostul prefectul Băr­­gâuan de la Suceava, dat afară pentru hărnicia cu care ... . îşi umplea punga, bea şi cântă prin cârşme ca la iarmaroc şi apoi s­­pun şi scriu la „Dreptatea“ că ei fericesc ţara asta. Săraca ţară ajunsă pe mâna beţivilor. Scrisori da la ţărani Din Frasini Domnule redactor, înaintea alegerilor comunale din satul nostru din iarna trecuta Sfinţia Sa părintele Spânu a cutree­­rat prin toate bordeiele agitând pentru reuşita d-lui Arsenie Hoiniuc, respective a lui Ilak. Părintele fă­găduia alegatorilor că primarul care va fi ales pe placul averescanilor va face slujba de primar de­geaba, fără nici o leafă. Şi nu­­ ştiu cum s’a întâm­plat că până la urmă compania de agitaţie a fost compusă din Sf. Sa pâr, Spânu, Moise Siber, Herşcu şi ruteanul Danciu. Ca să aibă doi anni mai bună ga­­ranţa de reuşită, Sf. Sa părintele Spânu a pregătit pe ziua de alegeri o cercetare gospodarului Ga­văl Drelciuc, pentru care înadins au fost puşi martori toţi gospodarii mai de samă din Frasini şi cu toţii au fost citaţi (chemaţi) la postul de jandarmi şi ţi­nuţi pe loc cu procese verbale (protocoale) până ce au trecut alegerile. Sf. Sa părintele Spânu s’a păcălit însă. Căci fiind la alegere numai lucrătorii lui Moise Schieber, au reuşit să fie aleşi numai asemenea oameni. Au fost aleşi 6 bereznici şi 2 jidani, iar restul ţapinari interesaţi de-ai jidanului. Dintre aceşti lucrători s’a ales şi primarul Artemie Tanul în locul lui Arsenie Hoiniuc, dorit de Sf. Sa. Acesta în loc să servească gratis după cum juruise părintele alegătorilor, pri­meşte o lefuşoara de 600 lei, şi tot nu-i mulţumit. Ba spre recunoştinţa, ia câte 20 de lei de cap de vită pentru toloacă. Şi doar pentru toloacă nu s’a plătit niciodată nimică. Dar de unde să aibă d. pri­mar 600 de iei în fiecare lună, dacă nu din punga alegătorilor ? Și nu-i destul cu atâta ! El mai strân­ GLASUL BUCOVINEI ge din sat taxe pentru servitori în sumă de 1200 lei pe lună şi plăteşte numai pe un ţigan cu 300 de lei, iar de rest nu se ştie nimică. Tot din acest soiu sunt şi cei doi viceprimari. Şi nu ştim garanta-va Moise Siber pentru năzdrăvă­niile slugilor d-sale, căci aceştia nu prea au cu ce răspunde. , La 6 Iunie, primarul, vezi Doamne, ca să arete ce poate i-a fâcut o perchiziţie văduvei Sima Pechi şi i s’a pierdut femeii o oală cu 6 chilograme de untură de gâscă şi o lacatâ totul în preţ de 600 de lei. întrebăm pe d-nul primar de ce-a mai luat pe frate-său la perchiziţie, dacă n’a dat sama măcar să nu se piardă oala jidancei ? Apoi încă ceva, domnule Redactor. Părintele Spânu a stat în ziua de Constantin şi Elena de-a vândut târâţe şi biserici a ţinut-o încuiată. Aşteptăm să-şi ieie răsplata, dar cine sâ-l pedepsească ? Părin­tele Şandru din Cernăuţi, care şi el se ţine numai de afaceri, măcar că e membru în Consistoriu ? Lucruri de acestea se petrec la noi în Fras­in şi nu ştim, domnule Redactor, când vom scăpa de atâtea uneltiri şi vom putea avea în fruntea comu­nei oameni vrednici şi cinstiţi, departe de interesele speculanţilor. Cu sănătate şi voie bună. Mai mulți gospodari din Frasini. ­tat- INFORMAŢIUNI Când se va închide Parlamentul In şedinţa din urmă a Camerei d. general Ave­­rescu a cetit decretul prin care şedinţele Parlamen­tului se prelungesc până în 20 iulie a. c. De la societatea M­eseriaşilor români din Cernăuţi Comitetul societăţii Meseriaşilor români din Cernăuţi şi suburbii invită pe toţi membrii şi prietenii săi la o consfătuire care se va ţinea Duminecă la 1 Iulie a. c. orele 4 după masă in sala festivă a internatului meseriaşilor din Cer­năuţi (strada Veteranilor). Se va discuta şi hotărî in această adunare asupra înfiinţării unei bănci cooperative a mese­riaşilor şi comercianţilor români. Iata membrii societăţii şi prietenii ei sunt insistent rugaţi să participe un număr complect. Despre viermi­ le vin mereu ştiri de prin sate mai ales din judeţul Storojineţului că viermii prăpădesc câmpu­rile. Bieţii oameni nu ştiu ce să mai înceapă şi ad­ministraţia averescană stă cu mânile în şolduri şi nu recomanda nici un mijloc de stârpire. Caz de moarte. Din Udeşti ne vine vestea că Miercuri în 29 i. e. a repausat fruntaşul Ioan a lui Lazar Rotar, fratele poetului şi prietenului nostru G. Rotica, în­mormântarea s’a făcut Vineri 1 Iulie a. c. Fie-i ţarina uşoară ! Războiu între Rusia şi Japonia? Telegrame din mai multe părţi anunţă că Rusia bolşevică se găseşte în stare de războiu cu Japonia. Casa cea nai mare de nanofactura si nătasari mini = BuenaESTi = Furnisori^ Gisrtel Regale deschide sucursala ei VlftEN­i, 1 IULIE 1921 =E in Cernăuţi =E Str. Regina Maria M (Rathaustrasse) No. (Otisa Bek) Pag. 3 Luptele dintre Turci şi Greci Intre Turci şi Greci se dau lupte îndârjite. Nici unii, nici alţii nu vor să pună capăt vărsării de sânge. Aliaţii voind să mijlocească pacea între aceste două popoare le au trimis un ultimatum, adecă scri­soare cu vedea, prin care li se spunea să înceteze luptele şi să înceapă tratativele de pace. Grecii sa­tui de războiu au răspuns că se supun şi au decla­rat că vor părăsi locurile cerute de Aliaţi, cari sunt rugaţi să le ocupe cu trupele lor. Pe de altă parte Turcii, cari se pare că primesc ajutoare din partea bolşevicilor, se arată foarte dârzi şi nu se gândesc deocamdată la pace. Din pricina aceasta luptele se dau înainte. Din Jadova. In Jadova s’a sărbătorit amintirea de o sută de ani dela naşterea lui Vasile Alexandri printr’o fru­moasă sârbare şcolară. Deşi şcoala românească e în­fiinţată în acest sat abit acum de câteva luni, copi­laşii au spus poezii frumoase din Alecsandri, dove­dind că învăţătorul român Cuparencu înţelege să-şi facă datoria. Pentru d. primar Şandru. Un ţăran scrie : Domnule primar, eşti creştin, nu ţi-e milă de noi ? Ne laşi să fim înşelaţi de un venetic ? Am fost mai dounâzi pe strada romană, unde se spunea că vom vedea o minune de pâingân care vorbeşte şi mănâncă ca oamenii, având cap de om. Şi când am văzut că-i şarlatanie şi am dat 3 lei de pomană şi am vrut sâ-i arătăm veneticului câ-i înşelăciune cu nişte oglinzi, ne-a spus că ea are autorizaţie de la d-ta Dacă se îngăduie şi înşelăciuni de felul­ ecesta, nu ştiu ce să mai credem d-le primari ~——————————— s --------------------­ ■ sa­ SPECTACOLE in trecerea în spre Viena, doctorul în ştiinţele psihice King Fakir Indian s-a oprit în Cernăuţi şi va face în 2 şi 3 Iulie şedinţe în Sala filamornicâ. Venitul e menit pentru societatea Mârăşci. Pu­blicul care are interes pentru astfel de şedinţe nu va pierde ocazia să-l vadă şi pe dr. King. Biletele se găsesc de vânzare la Berta Klein- Bindermann, strada Regina Maria. -#»­ PO­STA R15DACȚIEI D-lor S. M și R. M. Satul Mare. — N’am ti­părit scrisoarea d-voastră, căci n’ar fi avut nici­­un rost. /."41 Membrii onorari despre care ne scrieţi au fost numiți de comitetul comunal, care răspunde pentru faptele sale. Să auzim de bine. 3^ Unui gospodar din Burla. — Dacă ne veți tri­mite numele d-voastră v’am putea publica scrisoarea ce ne-o trimiteţi, altfel nu, căci nu ştim cine răs­punde pentru cele scrise despre nerânduiala din sat. Maşini şi unelte agricole ca preţ conve­nabil se găsesc orişicând la „Munca“ Str. Dr. Reis Nr. 15 în faţa secretariatului pen­­tru agricultură şi domenii. „ Tot acolo ,se iau în entrepriză executări de instalaţiuni nori de mori şi cherestaie. Dr. Alexandru PopaVIoi fost vice-preşedinte al Tribunalului Cernăuţi conferenţiar universitar l s-a disdtis Birsa­ de J Voatară la CERNĂUŢI, Str. Romană (f. Rusească) 21 IInstitutul Cosmetic! I ÎNGRIJIREA FEŢII |-|-| MANICURE ELEC. | I COLORAREA Şl DECOLORAREA PARULUI 1 ONDULAŢIUNE La Institut se pot procura cele mai bune articole pentru colorarea părului Cernăuţi.—Piaţa Unirii No. 4­1 -------m ETAJUL XI­X

Next