Glasul Bucovinei, iulie 1921 (Anul 4, nr. 739-762)
1921-07-22 / nr. 754
Anul IV ABONAMENTUL : Pe un an 120 lei, pe V, an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 60 lei, pe V an 30 lei, Pe trei luni 15 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 30 lei, pe Vi an 15 lei, pe trei luni 7 50 lei. numărul I Leu Cernăuţi Vineri 22 Iulie 1921 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURIŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie Strada Domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50 °,0. ..Gestul“ d-lui Arptoianu si Legea agrara pentru Bucovina Era prin luna Februarie 1919, când Consiliul Naţional al Bucovinei a ţinut acea ultimă şi memorabilă şedinţă mută, in care vicepreşedintele acelui Consiliu n’a dat voe să se vorbească nici un cuvânt, ci a aşteptat învoirea ministrului Fiondor pentru impunerea cu forţa a caul comitet, care avea să redacteze proectul de reformă agrară pentru Bucovina. Sosind după 4 ore de aşteptare penibilă răspunsul ministrului, acel comitet a’a ales pe sprânceană dintre cele mai credincioase slugi ale ciocoismului şi apoi Consiliul Naţional s’a închis pentru vecie în protestele vehemente ale noastre, celor grupaţi la jurul „Glasului Bucovinei“. După două luni ministrul Fiondor, care, pentru a scuti de expropriere mai largă proprietatea mare, hotărâse exproprierea la întregime a imaşurilor comunale, părăsia pentru totdeauna fotoliul ministerial devenind în burgul său de la Strojineţ captivul unor oameni fără de scrupule. Nouă al a rămas după d. Fiondor o moştenire foarte grea. Trebuia să liniştim spiritele agitate prin faptul că, după prăbuşirea Austriei, la cârma Bucovinei ajunseseră oameni, cari înţelegeau să cârmuiască tot după sistem austriac, trebuia să tămăduim ranele crâncenului războiu, rane produse In cea mal mare parte de călăul Fischer şi de prietenii lui, cari ne au mânat la moarte părinţii şi fraţii, ne-au schingiuit femeile şi copiii, ne-au aruncat la lanţuri, ni-au scuipat profesorii şi preoţii şi ni-au profanat biserica, trebuia să înfăptuim reforma agrară. Ca fii ieşiţi din popor eram datori şi înfăptuim aceste trei lucruri cari se cereau de la noi prin şoapta strămoşilor morţi in iobăgie şi a părinţilor noştri răpuşi de lanţurile robiei austro-maghiare. Am pornit la muncă, desbrăcaţi de orice sentiment de ură şi răzbunare şi conduşi numai de binele Patriei şi de prosperarea tuturor bunilor cetăţeni ai acestei de Dumnezeu binecuvântate ţări. O ştie ţara întreagă şi o ştiu mai ales ţăranii că noi am dat în arendă la ţărani toate pământurile boereşti şi cele ale fondului şi apoi după o muncă uriaşă am alcătuit cu asentimentul întregii ţăranimi proectul de reformă agrară. Dar pe când noi ne istoviam puterile pentru ca să restabilim dreptatea neamului nostru pe aceste plaiuri şi să scoatem neştirbit dreptul ţărănimii la bucata de pământ, ce i se cuvenea demult, unii reprezentanţi ai proprietăţii, mari şi câţiva preoţi protestau la Bucureşti contra reformei agrare, iar gazete susţinute cu banii d-lui Fiondor ne temeliau mereu şi agenţii d-sale In frunte cu d. Dori Popovici colaborau la răsturnarea de guverne prin uneltiri cu Ilie Moscovici. Aceste sunt cauzele că noi n’am ajuns să votăm legea agrară in Parlament, după ce aice pregătisem tot aparatul pentru înfăptuirea ei. Adversarii noştri, aduşi la putere de dl. general Averescu şi eşiţi la alegeri prin fraudă şi teroare, au luat mal lnt£i dela ţărani o parte din pământurile arendate şi au lăsat apoi reforma agrară printr’un an şi jumătate pe seama speculanţilor de pământuri şi a misiţilor de tot soiul pentru că aşa 11 venea mai bine la soco- teală marilor proprietari, iară lor li se păreau mai rentabile «lichidarea», «aprovizionarea», «organizaţia economică» şi «administrarea fon- dului» ca şi tovarăşilor lor dela Bucureşti »Reg [şiţa etc. etc. Abia acuma, treziţi din beţia afacerilor prin puternica sguduitură ce li o aplică opoziţia, care părăseşte parlamentul transformat prin injuriile unui ministru cu speluncă de ultima speţă, d lor işi aduc aminte de biata reformă agrară şi, neputincioşi şi slogarnici cum sunt, Îl însărcinezi pe boerul Lică Grlgorcea să ie. Iacă peste noapte un profit de reformă agrară. Acesta se achită cor,* ^toate copiind proectul nostru şi raodificându-I In favorul boerilor, adecă: pământ mal puţin şi mal scump pentru ţărani, hotărlrea asupra exproprierii şl împroprietăririi având a se face la Bucureşti, unde ţăranii vor ajunge atât de greu cu dorinţele lor. Acest proect se votează a doua zi cu chiote de bucurie In Cameră şi Senat In absenţa opoziţiei dar cu sprijinul celor câţiva deputaţi din majoritate, cam de dragul zâmbetului d-lul general Averescu se împacă ca şi Dorişul cu graţioasele Invitări ale d-lui Argetoianu. Aşa s’a făcut că s’a votat reforma agrară pentru Bucovina, nu de d-nii Uagunean şi Nistor «alesul celor trei nemţi şi un evreu» ci de aleşii tuturor nemţilor, evreilor şi duşmanilor ţărănimii din Bucovina. Dar e bine ci s’a votat odată şi aşa, căci numai acuma ţărănimea noastră şi cu ea totul ce e cinstit In ţara aceasta va putea judeca cine a contribuit la măsură mal largă şi mal dreaptă la înfăptuirea reformei agrare. De aceea domnii dein „Dreptatea*, cărora prezenţa d-lui Argetoianu li-i scumpă In ori şi ce împrejurări, s’o mai contenească cu „gestul d-lui Nistor“, căci nu e departe timpul când noi vom avea putinţa să modificăm şi reforma agrară alte „reforme averescane“, iară d lor vor rămâne vecinie cu «gestul d-lui Argetoianu.» F. Doboş. •------------------ Manopera averescane (Desfiinţarea secţiunii de farmacie de pe lângă Universitatea noastră) Ziarele din Bucureşti aduc ştirea că universitatea din Cernăuţi ar fi cerut şi că ministerul instrucţiunii ar fi hotărât desfiinţarea secţiunii de farmacie de pe lângă facultatea noastră filosofică. Măsura aceasta dacă a fost luată de fapt este potrivnică intereselor populaţiunii de aici, întrucât farmaciştii noştri ar trebui să plea de acum înainte la Iaşi, Bucureşti sau Cluj,ca să îi facă studiile, întrucât astfel s' ar împuţina elementele necesare bunului mers al serviciului farmaceutic în ţara întreagă. La decanatul facultăţii noastre filosofice şi la rectoratul universităţii noastre ne-a fost desminţită în mod categoric ştirea că universitatea ar fi făcut o asemenea propunere. Universitatea noastră conştientă de înălţa ei misiune înţelege să lărgească iar nu să reducă cadrele activităţii sale. Avem de a face astfel cu unul din cazurile tipice pentru sistemul averescan, căci Parlamentarii noştri averescani fie în special d. «ministru» al Bucovinei «fără de ştirea căruia nu se întâmplă nimic aici» —»căci unul este Dorin ţara întreabă — vor fi avut desigur ştire prealabilă de hotărlrea ministerului. Operăndu-se cu falsuri se abuzează de autoritatea universităţii, dându-se pentru motive pe cari nu le putem înţelege o gravă lovitură populaţiunii de aici. Ne mirăm numai că d. ministru Negulescu, oricât de averescan ar fi, s'a putut face complice unei astfel de manopere. Protestăm cu toată hotărârea în contra acestor procedee necinstite şi în contra măsurii luate de ministerul instrucţiunii publice, care va trebui revocată numaidecât. D.senator Nistor in audienţă la M. S. Regele D. Dr. I. Nistor, şeful partidului democrat al Unirii, a fost invitat pe ziua de Miercuri, 20 iulie, la Palat. Audienţa acordată d-lui Nistor de M. S. Regele a durat peste o oră. Asemenea au fost chemaţi în audienţă toţi şefii partidelor din opoziţie. Nr. 754 -------------------------------------- O numire cu tâlc Straşnici oameni Avereicanul. Nu e zi in care să nuim surprinşi de vre-o nouă şi odravmă ispravă. Cea mai recentă faptă, prin care se dă cauză de câştig imoralităţii şi se dă o nemaipomenită lovitură şcoalei din Bucovina, e vrednică de şeful avereacan din Bucovina, care la Bucureşti a grait tot atâţia tovarăşi de idei, cu ajutorul cărora poate martiriza această provincie. Părintele Zafaarie Perese, destul de cunoscut cetitorilor noştri, al cărui trecut cadrează atât de potrivit cacinstea“ Înscrisă pe frontispiciui partidului averescan, binemeritând la Averescanism a fost numit catehet la Şcoala Normală. Compătimim pe viitorii dascăli ai satelor, că averescanii n’au găsit să Ie dea un, alt educator sufletesc decât pe părintele Ziharie Percec, asupra trecutului căruia nu mai e necesar si Instalăm. Suntem curioşi cum va primi această numire cercul profesorilor secundari. ) ----------------------------------- CITITI „GLASUL BUCOVINEI"