Glasul Bucovinei, septembrie 1921 (Anul 4, nr. 787-810)

1921-09-01 / nr. 787

Ana! IV ABONAMENTUL » Pe un an 120 lei, pe V» an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru țărani zilnic, pe un an 60 lei, pe V« an 30 lei, pe trei luni 15 lei. Numai numărul de Duminică, pe un an 20 lei, pe Vn an 10 lei, pe trei luni 5 lei. Humorul 1 Le« Cernăuți Joi 1 Septembrie 1921 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNTÜHI Sy»I KKCLAMB­T se calculează după tarif și se primesc la administrație Strada Domnească No. 33 P­entru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50 °/5. Orașul nostru găzduește oaspeți scumpi sufletelor noastre. Pe lângă savantul francez, care de câteva luni cutreeră pământul românesc în lung și -n lat, pentru a-l cunoaște mai bine, trei din cei mai de seamă reprezentanți ai culturii anglo-saxone au venit să onoreze cu vizita și cu vorba lor tânăra Universi­tate românească din Cernăuți și să culeagă, bine înțeles, impresii și din acest colț de Moldovă, după ce și-au adunat cunoștințe de persoane și de stări de lucruri din di­ferite regiuni ale pământului românesc. Și dacă de d. De Martonne ne leagă sufletește și simțul de recunoștință, pe care trebue să-l aibă fiecare român față de omul de știință al Franței, care ca expert la Confe­rința de pace a apărat cu atâta sinceră căl­dură drepturile sfinte ale neamului româ­nesc asupra pământului ce i se cuvenia, vizita savanților englezi are o deosebită importanță pentru noi. Ei sunt cei dintâi soli ai culturii anglo-saxone pe pământul Bucovinei dezrobite. Fosta împărăție a Austriei a știut să îngrădească țărișoara aceasta, care a fost Bucovina, față de tot ce nu convenia îngus­tului ei raționament de stat. Bazele culturi­­lor mari din Apusul european nu străbateau, astfel, prin cordonul tras de ea, deoarece guvernele ei tremurau la gândul că aceste raze ar putea să producă și pe pământul ei germenul ideii de libertate a popoarelor. Și dacă și strâbăteau, ele erau frânte prin prisma unei falsificate culturi germane, cu care s’au îndopat atâtea generații ale popu­­lațiunii băștinașe de pe acest pământ. Dova­da acestor stări de lucruri din trecutul apro­piat ne o dă și astăzi încă aspectul ce-l oferă o­­rașul Cernăuți cu populația lui, care repre­zintă pe pionii acelei falsificate culturi germane. Vizita d-lui de Martonne și a învățaților englezi deschide un drum nou pentru "cul­tura românească, care trebue să se sălăș­­luească cu depline drepturi și în Bucovina, drumul pe care cultura noastră se va apro­pia tot mai mult de marile culturi ale Apu­sului sorbind din lumina lor raze de înviorare și de îmbogățire și deschizăndu-se reciproc atâ­­tea izvoare autentice de înavuțire a culturii mondiale, pe cari numai o cultură tânără le poate avea. De aceea sufletul nostru salută cu sin­ceră bucurie pe reprezentanții culturali ai acelor popoare, cu al căror sânge s’a ames­tecat și sângele românesc pentru dobândi­rea libertății neamurilor, în urma căreia se poate săvârși, fără nici o piedică, și apro­pierea atât de folositoare civilizației uma­ne dintre culturile ce le reprezintă domniile lor și cultura românească. Le urăm din tot sufletul ban sosit în orașul nostru. Glasul Bucovinei Logică averescană In pubicațiunea sa cu Nr. 3565­­­21 apărută în „Monitorul Bucovinei” fascicata 16 din 21 Iulie a. c. dl. Cr. Stefaneili, locțiitorul președintele­ comisienii de u­­nificare din Cernăuți, zice textual: „Potrivit dispozițisu­­nilor art. 10 din regulamentul de «legrre pentru con­gresul bisericesc ortodox român al arhidiecezei Bucovinei se implitește dieceza___la următoarele 10 districte electorale...* Adevărat că și „ministrul“ Dori Popovici vor­bește intr’o publication» a sa citto 1 Isse 1921 publi­­cată in acelaș număr al «Monitoratul Bucovinei» de congres arhidiecezan ți deci, dată Sub ignoranți „mi­nistrului“ ia materie de drept economic și de organi­­zațiane bisericească, de ce ne-am mira de ignoranța locțiitorului său? A pretinde corifeilor averescani să știe că con­gresul nostru bisericesc n’a fost niciodată arhidiecezan ci curst eparhial (diecezan), sau a presupune despre damia lor că Înainte de ce fac „alegeri“ pentru congres ar fi cetit asa cel puțin văzut r­­ulamentul austriac din 1871, ar însemna să ignorezi singurele și cele mai mari calități ale șefilor averescan emului nostru : su­perficialitatea și ignoranța in to*t:.­iu ,§ 18, 20, 22, 30, 31, 32, 49, 51 etc­ etc... reguiimentul din 1871 nu vorbește decât de episcop, de dieceză, de congres diecezan etc. Competența acestor congrese e limitată numai și cuprins și a ne­ dieceze, căci de nu sunt de­cât organe colegiale eparhiale, fapt pe care-l arată și atatotul organic al mitropolitului Șaguna (§§ 132— 141). Deci un fond acum lucrar e lămurit probabil și pentru „miniștrii“ și „lichidatorii“ la ființă. Dar logica textului citat al publicației d-lai Ste­­fapeili e într’adevăr noatimă. Trebue să fii averescan Ladea ca in aceeași frază să vorbești de congresul bi­sericesc al arhidiecezei Bucovinei și de împărțirea în 10 districte electorale a diecezei cu acelaș sume. Ar­­hidieceza a fost a Bucovinei și Dalmației, domnule director general delegat la intern«, Bucovina pentru sine nu a fost și nu este decât o dieceză ! Sapienți sat ! ------------------------»• —-------------------­Suveranii României în Franța și Italia Regele Ferdi­nand al României a fost Sâmbrtu trecută la Deauville (Pranța) însoțit de Principele Ni­­colae, de comisarul special francez, atașat la persoana S*, d. Poucet, și de câteva persoane din suiți. Regele s’a oprit la Caen unde a luat dejenul, apoi și-a continuat drumul is Deauville, und­­ a ocu­pat un apartament la principelui otel din acea lo­calitate. Ziarele franceze anunță că peste câteva zile su­­veranii României vor sosi la Paris, iar de acolo vor pleca la Roma spre a face o vizită perechei regale italiene și Pape). Principele Nicolae s’a dus la Paris de moc ca Simplonul a plecat in România. A. S. Regală a și f os­t in țară, prin Timișoara, unde i »’a făcut o pri­mire entuziastă. "1 ■ ■ ------------—- .1 Nr. 787 Cursuri de vară, la Sibiu și la Văleni Sub acest titlu la „Gazeta Transilvaniei” d-nul profesor Nicolae Iorga pubică următorul articol: In așteptarea Universității germane pe care o doresc și au cerut-o sașii din Ardeal au întemeiat la Sibiu corsari de vari, la care poftesc, pentru cunoaș­terea unei cartari atât de importante, și pe membrii celorlalte naționalități. Ele au inceput și par a se desvolta Intr’o caldă atmosferă de solidaritate națio­nală, ca profesori anume veniți din Germania. Deschiderea acestor cursuri, făcută ca solemni­­­tate, a trezit în toată presa germană din Ardeal en­­teres care a trecut peste toate celelalte chestii la ordinea zilei pentru a se ocupa Mamai de aceasta. Ziarele românești însăși au trebuit să fie seamă de acest fapt cartaral. Istă ce poate face o mână de oameni care crede in valoarea curtarii mai mari decât în orice realitate pe pământ. Cu câtva timp înainte s’au redeschis cartările de la Vălenii-de-Munte, ca program al complectării cu­noștințelor asupra realităților actuale. Afară de lumea locală și de vilegiaturi,!«! Ici și colo cita­ au Vikii ünzsidar Principele Moștenitor a onorat această și cetățenească prin prezența sa și i-a apreciat rostul trecut, chemarea actuală. Ia zădar profesori și Învă­țați străini au venit și vin pentru a căuta aici contact cu tineretul românesc din toate provinciile. Publicul are alt­ceva de făcut, iar oficialitatea n’a îngăduit măcar ca ascultătorii ungeri și ruși dele cursurile pedagogice din Ploești să se­ Împărtășească de lecțiile făcute la doi pași de dânșii. Principile a fost considerat da administrație ca an simplu par­ticular, fiindcă și Ingădai se a veni la o asemenea adunare, primăria locală aingsra și-a făcut datoria. S­chiul de-o parte. Vălenii de alta. Ca s’a făcut intr’on loc și ce nu s’a purtat face ia altoi, arată pe ce bază culturală șubredă stă România Mare. Și asta e un fapt atât de trist, incât și cei mai neițeligători ar putea găsi in el un subiect de me­ditații. , ■ ■ aa I. — —- ■■■■ Obrăznicia unui bufon Publicul din Suceava este distrat de reprezenta­țiile unui circ găzduit cu consimțământul autorităților, desigur. Lama din toate clasele sociale se duce la re­­prezentații, pentru a ieși din rasa obicinuită a vieții monotone. In aceste împrejurări rolul bufonilor piro­nește atenția celor de față,­­prin ghidușin­e ce se pre­zintă. Bufonii de la circul din Suceava, în practicarea profesiunii lor, nu țin cont de limitele bunei cuviințe, ba câteodată au de-a dreptul o conduită care scanda­lizează. Un comic din aceștia, într’una din seri, s’a apropiat pe arenă de o masă și clătinând-o a adresat part­­nerului său următoarele cuvinte: „Vezi cum se clatină masa aceasta ? Ei ne clatină in țara asta vezi totul chiar și tronur“. Carlos este faptul că in public nu a’a găsit nime care ii la de gater pe butonul obraznic pentru a-1 pune la locul lui. Știm doar că autoritățile orașului trebue si de­lege organe de ale sale la astfel de „reprezentații”. Sunt datoare să faci aceasta, pentru ordinea care tre­bie menținută intactă și împrejurările de astăzi. Dar când e vorba de ordine, apoi averescanii noștri nu cumpănesc mers mare. Husa­­in care se găsește țara probează eclatant că ei nu au cap de administratori. Fraude, delapidări, tarturi etc. Nu au energia necesară pentru a aplica sancțiunile cuvenite infracțiunilor el­an mai contenesc. Dacă an vis se atinge de ceea ce este cel mai scump al țării, tronul, și autoritățile stan di­­narmate in fața lui, cum si se vadă prestigiul ordinii respectat. Dar mai vise și alta. Avereecanii sunt pe ducă, și-au pierdut capul, sunt zăpăciți de un mai­asm­ capabili de nici o Inițiativă autoritară.— De aceea ,e vecie că au perdut cu desăvârșire și simțul răspânderi 1

Next