Glasul Bucovinei, septembrie 1921 (Anul 4, nr. 787-810)

1921-09-01 / nr. 787

Pag 2 GLASUL BUCOVINEI Tăria noastră ca partid Numai »cele organizații politice, «a căror credea, a pătruns adânc in sufletele partizanilor lor, pot să aibă pretenția de « figur» în rândul partide­lor serioase. Așa stând lucrurile e de sine Înțeles, că prima con­diție pentru crearea unei organizații politice, este miș­carea cu taral­ietelectuată, care prin ideile noi conve­nabile timpului și împrejurărilor, pe care le propagi susținătorii ei, e in stare să găsească adepți, spre a se putea mai târziu păși la realizarea acestor idei, prin formarea unui partid de propovăduitorii noii cre­­dințe. Bărbații de stat, Cavour și B­smark n’ar fi putut niciodată și realizeze unirea politici a Ital­ei sau a Germaniei fără acea pregătire sufletească, datorită oamenilor de litere și ambelor țări la începutul vea­cului trecut, și fără de acea ceată destul de nume­roasă a „dezertorilor“ și refugiaților, fără de care, ne învață istoria, cu s’a realizat până azi nici o ideie mare și sfântă. Dar marele nostru Ioss Brăteanu ar fi unit esre principatele românești fără entuziasta acțiune, premergătoare evenimentelor din 1859, a anul Alexandrescu, Alecsandri, Siera etc.A Hotărît că nu! Aceste câteva exemple cred ci slang spra a convinge pe orișicine de adevărul aserțiunlor de mai sus. Cred că aceste cuvinte introductive sunt nece­sare, înainte de a se trece la Bucovina noastră. A­­junse prin fraudă, vicleșug și omor sub stăpânirea monarhiei austriac; cele trei județe apusene a­i Mol­dovei pierd legătura politici cu țara lor mamă, iar peste câțiva a­i se rup și legăturile culturale intre Moldova rămasă liberă și cea robită. Dar prin aceasta stăpâni­torii noi, ai celui mai cladic priviât româ­ns, nu erau in stare să înăbușe cu totul sufletul noatru. Ca dovadă frumoasele încercări ale slurmuzăcheștilor și ale altora de a restabili unitatea culturală, prin măreața acțiune a acestora din mijlocul veacului tre­cut. Dară această mișcare cultural-politică lipsită fiind de acel spirit democratic indispensabil unei acțiuni cu pretenția de a răscoli aur­ore, unei națiuni întregi a rămas numai un epizod frumos al vieții noastre na­țional culturale. La sfârșitul veacului trecut porcesc câțiva tineri inimoși din nou o mișcare promițătoare, dar împreju­rările de atunci erau cât se poate de nefavorabile pentru succesul ei. Deosebirea de mentalitate a cop­­­sor acestei acțiuni naționa­e, demagogismul câtorva oameni venali, de alănțilt la ordinul gavernului aus­triac "“pre a­ paraleliza curentul sănătos, precum și ne­pregătita sufletesca a țărănimii noastre au fost fac­tori destul de puternici,­spre a face din espai locului, iluzorie reușita acestei lupte naționale, fără îndoială și ea o pagină frumoasă a istoriei noastre buco­­vinene. Pe vremea aceasta tristă și plină de zbuciumări Cernăuții adăposteau un număr mai mare de tineri români, veniți din satele frumoase ale celor mai vechi și românești julețe ale Moldovei noastre. Sunt acei tineri trimiși de prin bordeiele lor țărănești la învăță­tură, cari aduceau cu sine la înstrăinata „capitală“ modestia curată și plini de vrednicie a vieții țără­nești, curățenia gându­­i, curajul luptei fățișe precum și puterea neistovită de muncă, înzestrați cu calitățile acestea românești ei au prins cu mintea lor ageră situația, găsind acel adevăr sfânt, că numai o pregătire sufletească și culturală serioasă, serial cultura națională e prima condiție pentru renașterea unui popor căzut in robie. Scântei venite peste stâlpii de graniță din Burdujeni, desprinse din flacăra aprinsă de uriașul iorg, la București, ajută să pornească și aici focul sacru al naționalismului. La 1904 apare primul număr al „Junimei Litera­re”, glasul cel mai autorizat al Românismului rodit dar conștient de chemarea sa. Tinerii grupați in jurul aces­tei reviste ne vestesc zorile unor timpuri mai bune. Ei desființează zidurile chinezești care despărținu frați de frați, deschizând astfel porțile culturei românești. Aceasta din urmă pătrunde la noi și intrarea ei e triumfală, in această epocă cad torseuile enter­asmante ale unu Luciu și Bel­cot, vizitele deferitelor societăți culturale din vechiul regat, cursurile d­e Vălenii de Munte, având la toate acestea meritai cel mai mare răpian atai To­­m­a, domnii M­ater, Pascal și Iorgu Tom­a conducătorii tinerimii trezite dintr’un îndelungat somn național. Și de atunci sufletele românești odată revoluționate ble se mai pot cin­ști. Iridinta românească la Bacovina ajunge un fapt îndeplinit. Și aceasta Intro vreme când politica oficială „românească” reprez­ntată la parla­mentul Vienei de cei 5 votanți ai tuturor bugetelor austriace ne dă aspectul cel mai dezgustător. Astfel ne găsește războiul cel mare. Iargilițu­l de idealul cel mai sfânt, am știut că cașul cel mare a eunat. Unii din noi, in vechiul regat, aiții acasă la Bucovina, am știut și în timpurile acest; grele, să ne ficem datoria. Și bunul Dumnezeu ne-a răsplătit. Pe câmpiile îndepărtate ale Franței vrăjmașul primește lovitura de moarte. Soarta neamului nostru este hotărâtă. La Chișinău, în mijlocul unor frați și mai neno­rociți Iu trecut, dar acu­mlo­a scăpați de tirania rusească ne vine celor plecați de acasă buna vestire. Având conștiința datoriei Îndeplinite, convinși de faptul că numai aceia, cari au contribuit mai­ mult la răs­­posdirea ideiei ce a prins forma concretă, o pot servi și mai departe, apoi în átitate fiiind prin Unirea între­zărită, cele mai grele piedici ce ne stăteau în cale intro­ducerea la ținta finală a luptei pornite de noi, având, sie, toate aceatea in vedere hotărîm, acolo la Chișinău, formarea unui partid național și democrat, ai cărui atest­a și fetei desfășurat îndată după Întoarcerea noastră în țsri, de către dl. Niszor, cel mai indicat, de a sta ia frantez primului partid serios al Românismu­­lui bucovinean, căruia s’a a atașat și cei rămași acasă, ce aveau aceleași gânduri și idealuri. Era foarte fresc ca acest partid, care reprezintă asfletul și mentalitatea românească să se ciocnească aici de cealaltă mentalitate, o urmare foarte firească a unei stăpâniri de 150 de ani. Haosul ce a trebu­t să cuprindă politica cea mare a țării întregite cu atâtea elemente deoseb­te ca fel de a gândi în urma împrejurărilor premergătoare Unirii, a putut pentru moment să ne „răpăie“ dar aceasta nu­mai pentru un moment. Ideile reprezentate de noi, intrate odată in conștiința masselor țărăcești, un lucru pe care nimeni na ni-l poate tăgădui, precum și fap­tul că interesele noastre de partid ne identifică nu toate cu cele ale neam­­ui, ne dau tăria, care ne va duce spre biruința definitivă. Mentalitatea austriacă susț­­ită de ad­erab­ii noștri po itici este o rămășiță a trecutu­lui și ca atare menită petrii. Dar mai este ceva ce ce face nu numai tari dar și invincibili. Este acea legătură atras­ă, ce o avem cu patrio­ții cei mai mari și luminați ai tuturor țărilor româ­nești. Un­ țl cu acela din vechiul Regat, care au pregă­tit și realizat Unirea, soții cu patrioții basarabeni care au scăpat țărișoara ior de armata rusească, uniți cu marii bărbați ai Ardealului ce au dus cea mai năpras­nici­tap­ă împotriva Maghiarismului, luptă încununată de s­ucces tot de ei prin acts­ de la Alba-lulia, anatem într’adevăr na cama­­tari, dar și invincibili. Aceia cari au pregătit Întregirea Națională, aceia cari ai înfăptuit-o sunt și cei tași chemați să consoli­­dese mărețul edificiu ai noului Stat, opera lor. Aja trebu’ si fie ș' ni cî nu poate să fie altfel. Nu este o întâmplare oarbă, că aceia cari au În­­făptait Unirea din 1859. au fost și principalii făuritori al evenimentelor din 1866, 1878 și 1881. Iată în ce constă nu numai tăria, dar și invin­cibil­tatea Psnndului­ democrat al Unirii, condus de d. Znicu Nistor. Dr. Ovid Țepa -----------------«5----­îndrăzneală In ziua de 18 August a. c. Jandarmul plutonier Friedrich Marko, șefa­ porului jaud. S­ăneștii pe Șirete a aflat de bine să se pronunțe în public, ci el nu va elibera permise pentru portul armei la învăță­torii din raza postului său. La întrebarea unui gospo­dar, asupra cauzei acestei măsuri prohibitive pentru portul a­rmei tocmai la Învățător­, numit și piotonier a răspuns : »Pentru că nu vreau eu !“ Considerâ­d că Învățătorii din raza postului Stă­­nești pe Siret. d­ ni­: 1) (Gheorghe Posteucă înv. «ap. și locot. in rezerva armatei române, 2) Doo­­ie Gh­­­eară înv. și locot. in rezerva armatei române, 3) Vasile Posteucă inv. și subloc. în rezerva armatei române, 4) Petru Posteucă inv. și subloc. la rezervă și 5) Vasile Nim­lean înv. sup., cari au luptat in ar­mata rom. pentru întregirea neamului, au ajuns să fie înjosiți in fața poporului în mijlocul căruia mun­cesc pentru cimentarea Statului Român, de un elev de-al generalului Fischer. Fapta acestui protonier este foarte regretabilă. R­dam pe d. Colonel comandant al Regimentului 10 Jand, pe care-l știm om de inimă și ban român, să ne cruțe pe viitor de astfel de elemente, cari numai cinste nu aduc corpului Jandarmeriei. Un învățător Mizerii școlare Astăzi mai mult ca oricând se discută pe toate căile și cărările insemnătatea școlii. Acest cuvânt afânt e pe bazele tuturor, care vor să ajungă la vreo situ­ație. Sacral curios e însă, că cei mai mulți, după ce și-au vâzat visul ca ochii, pierd din vedere această Instruuție însemnată. Ceva mai malt încă. Nici indato­riri e cere mai mic), cum e, înnsatrarea școlii cu care necesare, frecventa școlari, plătirea la timp a învăță­torilor, lucreri atât de mici și scane de îndeplinit, deia care lasă atârnă in bună parte bunul mers al școlii — nu văi lumina zilei. Sa plâng­e, și ca drept cuvânt, mai zilele trecute an ziar din localitate că numirul elevilor români e chipsrent față de cei ai străinilor. E un semn bun că cel puțin dopă trd­uni încep a vedea uici efectul gos­podăriei noastre în școală. Pe la e­fâr­ș­ul artului școlar văd pe misa unui birou din Cernăuți o dare de samă asupra situației cnei ș­ oi. Cin­ a VI: Terminat cu succes favorabil 1 (an ) dev. Ce bine ar fi să fie acesta unicui caz într’un sto;ț, dar astfel de nenorociri se întâlnești la un pasaj și vrednicii noștri cârmuitori n’au vreme să ne întrebe unde vom «jaoge Ceea ce privește învățătorii noștri (cari au mai rămas), ei sânt viciata aceiași. Faptele vorbesc. Cu toate .ă sunt proat plătiți și ceea ce e mai dureros foarte neregulat, cu toate că sunt o jucărie in mânile politicei, totuși avem astăzi mai mult ca sjoricând fe­ricirea de a vedea aeriiri școlare, șezători literare și petreceri poporale de toată frumuseța cu cântări, re­citări și teatru. Și toate acestea făcute cu o frecvență atât de proast și luptând cu atâtea mizerii, iar­ dacă neajunsurile acestea și greul vieți sa inăbușit licări­rile de entuziasm, au făcut aripele energiei dic­ sufle­tele anora, vina­e și nici in mare parte tel a con­­ducătorilor. Sate intregi răzeșești din nordul Bucovinei sunt lăsate pradă șl aviamului. Altfel se pierd sate româ­nești ca: Coatiști, Voloca, Ivancăuți, Vilaucea, Stă­­nești de sus, Carapciu fură ca să se facă o mișcare energică. Preoți și invățători, streini de limbă și neam otrăvesc de trei ani mașiere românești și pretutindeni aceeași nepăsare. =CAUT SPRE CUMPĂRARE DE­­­ CUVINTE DE AUR“ ------­(învățături pentru popor) de Preotul Gherman din Cotul Ostriței. — Posesorii se pot adresa imediat la Administrația ziarului „Glasul Bucovinei"1, Cernăuți.­G. Burdei, înv. ----------------------­«8 No. 787 ftisturnarea bolșevismului „Journal de Geneva“ află din sursă autorizată că agitațiile contra guvernului din Moscva iau proporții mari, atât in popor cât și in armată. Comisiunea generală extraordinară primește ne­contenit rapoarte din principalele districte care anunță că va fi nevoie de intervenția armatei, contra mișcarei ce se organizează pentru răsturnarea guvernului. Nu se poate insă ști când și cum se va deslăn­­țui lovitura de stat, dar se vorbește pe față în ca­zărmi și prin instituțiile bolșeviate, în piețe și pe străzi, de răsturnarea actualului regim. Ca legătură cu evenimentele importante ce se pot petrece in Rusia, au sosit la Riga numeroși ziariști străini, (englezi, americani, japonezi etc.) cari vor ră­mâne in provinciile baltice până in momentul schim­­birei situației in Mosova. -----------------------------------------------­ Acțiune Pentru bonificarea pagubelor cauzate populațiunii bucovinene In urma persecuțiilor politice—fie prin condamnări, internări sau confluiri Toate persoanele cari au suferit pagube din cauza prigonirilor politice ale armatei, jandarmeriei și autorităților civile austriace — nu lasă și din cauza operațiunilor de războia — sunt invitate, după jude­­țele politice ,au circumscripțiile judecătoriei de ocol, să se prezinte in zile e fixate la primării indicată, unde înaintea unui delegat din comitet va declara fiecare pa­gubele suferite la decana­ războiului, notficând tot­odată și participarea sa la această acțiune. Toți preoții, învățătorii și primarii, fără deosebire de contrsiunie, sunt rugați cu insistență să facă cu­­noacut acest „Apți“ intregei populațiuni in interesul ei, iar pe cei păgubiți să-i Instruiască că numai in in­teresul lor se face această acțiune, la care trebue să se înfățișeze numai­decât la locul destinat in zilele in­dicate de comitet. Locul și ziua anunțării: Joi, 1 Septembrie : Sediul județului de ocol Sa­­dagura. Locuitorii ocolului judecătoresc Sadagura și Boian. Vineri, 2 Septembrie: Jul Rădăuți in Rădăuți. Duminică, 4 Septembrie­­ , Ocolul judecătoresc Pai­la. Luni, 5 Septembrie­­ jud. și orașul Cernăuți. Marți, 6 Septembre: a) Județul judecătoresc Vijnița: b) jud. Sirete, c) jud. Zastavna. Miercuri, 7 Septembrie: jud. Coțmani. Jos. 8 Septembrii: a) jud. judecătoriei Vășcăuți: b) jud. judecătoriei Storoj­neț, c) jud. Vatra Dornei. dj jud. Suceava. Vineri, 9 Septembrie : jud. judecătoresc Stănești P I C. Sâmbătă, 10 Sept . jud. judecătoresc Ciudei. Duminică, 11 Sept.: jud. judecătoriei Seletin. Luni, 12 Sept.: a) jud. Câmpulung; b) .județul Gura Humorului. , Pentru comitatul executiv:­ Președintele: Secretarul: Drt Hmtiuc. Dr. Smereolnschl. ——------------«s------- ' CITITI „GLASUL BUCOVNEI"

Next