Glasul Bucovinei, octombrie 1921 (Anul 4, nr. 811-835)

1921-10-01 / nr. 811

m­­­a­v . ron) IV Va ABOXAMENTUL » Pe un an 120 lei, pe u­a an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 60 lei, pe 7, an 30 lei, pe trei luni 15 lei. Numai numărul de Duminici: pe un an 20 lei, pe un an 10 lei, pe trei luni 5 lei. Numărul 1 Leu Cernăuţi Sâmbătă 1 Octombrie 1921 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI Ş­I RISCUAMB­­ se calculează după tarif şi se primesc la administraţia Strada Domnească No. 33 Pen­tru inserate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%, ­ »« In jurul declaraţiilor de la Iaşi ale d-lui general Averescu Vacanţele au frecut. Viaţa normală a în­ceput ai se resimtă pe toate terenele şi mai ales pe cel politic» cu toată absenţa Încă din ţară a d-lor Take Ionescu, Titulescu şi la deo­sebi a d-lul C. Argetoianu. Dizagramentele ultimei sesinai parlamen­tare, care prin retragerea opoziţiei constituţio­nale din Corpurila Legiuitoare era, cât pe ce, să curme firul subţirel şi Încâlcit al guvernării actuale, s’au risipit la decursul vacanţelor tre­cute, şi peste evenimentele petrecute au de mult la memoria scurtă a guvernanţilor de azi s’a aşezat deodată cu uitarea, o nouă încre­dere la viitorul lor problematic. Această încre­dere izvorâtă din refacerea lor fizică dobândită pe la staţiunile balneare din străinătate şi-a su­gerat fuziunea unei noi virginităţi politice. Astfel se explică curajul, cu care domnul general Averescu de la întoarcerea lui dia străi­nătate şi-a reînceput activitatea sa politică. După ce la goană trenului şi a automo­bilelor, laalute de câteva săptămâni, odată cu sosirea­­ sale la ţară vorbise Ardelenilor şi Bă­năţenilor despre binefacerile guvernării sale, In faţa unor adunări controlate sever de oficiali­tate privitor la vederile politice ale participan­ţilor, şi le spuse, că el este primul cuceri­tor — se Înţelege politic — al Ardealului, şi că alături de această lamentabilă Înjghebare po­litică ar Înţelege să sufere mai departe exis­tenţii partidului naţional. Iar apoi se propise pentru câtă­va vreme la Bucureşti, unde îl aş­teptau atâtea afaceri curente de resort, da si­gur de urgenţă mai valai­ă decât caraghiosul conflict de la directoratul de Industrie şi Co­merţ dia Cernăuţi, pentru ca de acolo, de la Bucureşti, să pregătească marea reprezentaţie politică de la Iaşi dată la sală Sidoul la ziua de 25 Septembrie. Sărmanul Iaşi ce zile a ajuns o Iaşul, leagănul unirii de la 1859 precum şi a celor de la 1918, oraşul celor mai fru­moase acţiuni culturale româneşti, precum şi a celor mai generoase porniri politice, devenise prea tradiţie la Vechiul Regat locul de unda porala campania de răsturnare a atâtor guverne cum I l-a dat Dumnezeu, ale vechii Românii, şi acum domnul general Averescu vina să alte­reze această tradiţie, lacepând de aici campa­nia de cramponare la putere. Dar să lăsăm glumele ! {«Nu contestăm guvernului dreptul, de ă se explice înaintea masei electorale asupra activi­tăţii lui trecute precum şi asupra­­atenţiunilor lui viitoare, această practică se întemeiază pe principiul guvernului parlamentar şi este deplin justificată, dar nu este permis ca cheltuelile pri­cinuite Ia astfel de prilejuri să fie puse In sar­cina statului, ba până chiar şi participanţllor la astfel de adunări si 11 să dele reduceri pe căile ferate sau chiar bilete de liber parcurs, cum s’a procedat cu ocazia congresului politic dela Iaşi uade dl. general Averescu a făcut următoarele declaraţiuni cu cari ne vom ocupa oiţei: «Dacă guvernul pierde Încrederea parlamentului, proble­ma este uşoară căci din sânul parlamentului poate ieşi un alt guvern. Iar daci dezacordul Intre Co­­roană ş! guvern poate aduce noi alegeri, tu ca­zul acesta, ce a’ar întâmpla, dacă noile alegeri dau aceluiaşi parlament şi aceluiaşi guvern ma­joritatea ?» Răspunsul la aceasta dla urmă În­trebare Ii di tot D-sa zicând : «atunci e revoluţie.» Dacă atari afirmaţiuul le-ar ceti intr’un tra­tat de drept public, n'ai zice nimic. Ieşite insă dla gura unui om politic militant şi şeful unul guvern In ajun de a cădea, ele au mal mult decât au subînţeles de ameninţare. Dacă In practica politicei trecute a Vechiu­lui Regat In campaniile parlidelor de opoziţie se strecurau dla când In când astfel de ecrescenţe, In România nouă pa care ne străduim cu toţii s’o creiăm cât mai solidă şl mai armoniasă, acest limbaj ţinut din partea primului ministru la un congres politic tot află explicarea numai doar la mentalitatea, care se vede că s’a păstrat Intactă tacă de pe vremea, când D-sa cu dl. Moscovici dela Văcăreşti şi dl. Argetolaau dela Interne, puneau la cale schimbarea formei de stat la România Mare, unii optând pentru un prinţ englez Iar alţii preferind o republică, unde el să file preşedinţi. Noi nu Înţelegem, cum să comportă calita­tea de prim sfetnic al Coroanei cu astfel de Ieşiri, şi le condamnăm cu toată hotărârea. Ci­că guvernul d-lui general Averescu a’ar bucura la urma unei activităţi rodnice de Încre­derea poporului cum nu este cazul, aiei atunci un astfel de limbaj nu este permis, dar aşa cum stă azi D-sa la faţa masei electorale după atâ­tea probe de la alegerile suplinitoare, ce au urmat, nu ştim cum să-i zicem : necuviinţă, In­conştienţi sau ambele deodată?! A. Burac ■....... —----------—OS ■' ' ■’ O societate pentru teatru românesc la Gernâuti La invitarea d-lui BusatiCreţoiu, directorul Băncii Na­­uaieţ’o dia Cernăuţi, s’au Intruşii ic zisa de Marţi 27 Sept. c. mai mulţi intelectuali români in localităţile Băncii Na­ţionale dla Cersleţl. S’a discutat cheatlarea constituirii societăţii de teatru romănesc din Cernăuţi, relevindu-se cu aceasta ocazie marile dificultăţi pe ceri Ie-a pus in calea aprobării statutelor societăţii mai ales Direcţia de poliţie din Cernăuţi. D-l Dr. Rost face o expunere resarvativă asupra celor petrecute pâa£ aici ia legă­tură cu înfiinţarea legală a societăţii. D­l director Creţonu dă cetire statutelor cari sunt aprobate unanim. Urmesz­ apoi alegerea primului comitet. Sunt aleşi: preşedinte d-l director Bucur Creţoiu, vicepreşedinte di­rector Dr. Max Hacman, casier d­l Toma Flora, secretar d-l prof. Aleea Procopovici, membri referenţi d-nil prof. C. Berăria şi G. Rotică şi contro­ ori d-nil director I. Ghiţessu şi maior de rezervă I. Sturzi. Toţi d-nii preseşţi se înscriu membri ai societăţii. Se discută apoi asupra măsurilor ce trebuesc luate in ve­derea îndeplinirii cât mai urgente a înaltului scop cul­­tural al noii societăţi, in cadrele principiilor stabilite comitetul va urma a lua toate măsurile pentru ca in­­sfârşit Românii să-şi aibă act teatrul lor. Invităm şi pe calea aceasta pe toţi bucii Români, pe toţi prietenii culturii şi artei româneşti să dea tot concursu­­lor societăţii pentru teatru românesc din Cernăuţi. Pentru înscrieri ca membri doritorii se vor adresa la sediul Băncii Naţionale Cernăuţi strada Băncii No. 1. Nr. 811 Federala „Moldova de Sus“ din Cernăuţi face şcoală Vestita noastră federali a averescanilor din Cer­năuţi face şcoală ia Bucovina. Adecă cum? Pungă­şiile pe cari această federali, prezidată de d. Dori Popovici, le face de la Înfiinţare şi până In prezent au găsit imitatori şi ucenici pe cât de docii pe atât de necinstiţi. La Suceava există o aşanumită cooperativă ave­­rescană, căreia marele bărbat de stat Dr. Eusebie Popovici a ţinut să-i dea numele „Unirea“. «Unirea“ aceasta a d-isl Eusebie Popovici trebuia adecă aă se deosebia aci de celelalte cooperative averescale, toate numite «Renaşterea“, cel puţin cu numele căci la fapte nu e nici o deosebire. Iată deci ce lucruri se petrec la cooperativa «Unirea“ din Suceava. Finanţată de o bancă jidovească din Suceava această cooperativă a fratelui ministrului Dori pune la cale exportarea unui număr mai mare de vagoane de oani. De luni de alte agenţi jidani adună de prin toate satele Bucovinei, dar mai ales din părţile Su­­cevii, toate oauăle, cumpărându-se de pe la oavezi cu preţuri de nimic. Oauăle acestea se depozitează. In magaali”anume şi, dat fiind că deputaţii averescani au obţinut de la Bucureşti permisul de export şi că trei vagoane sunt deja aprobate, vom vedea că în curând cele trei vagoane ca oaai vor trece graniţele României luând calea străinătăţii. Va să zici, treaba cooperativelor averescane este să reducă alimentele din ţară şi astfel să con­­tribue la scumpirea traiului. Mai e de reţinut făptui că cooperativa «Unicea“ nu e decât interpusa ne­gustorilor jidani, participând la afacere ca an procent de cam 20 10 antă. Iată cum înţeleg Avereacanu­ cooperaţia. •a Cum fac Averescanii propaganda Generalul Averescu cramponându-se la putere strigă mereu, ci ţara e cu el. De acest lucru d-­a pare atât de convins incât confundă visteria ţării, cu Cassieria Partidului Poporului (dacă există una). Ast­fel d. general Averesca pentru s-şi face reclamă şi pentru a mai desmorţi popularitatea sa zdruncinată a hotărit ca pentru a veni la adunările ce le ţine audi­torii să beneficieze de gratuitate pe C. F. R. Iată şi ordinul care a fost dat in acest sens: Din Iaşi, No. 6020 B. 24.­­ 9 ora p. 1921. Extra urgenţă Circulară adresată staţiilor de la Vaslui la Iaşi, dela Grasna la Huşi, dela Roman la Bu­lide­şti Prin Dolgaţa Iaşi, 5 M. Galaţi şi 6 M. Iaşi.. Urmare la circulara noastră telegrafca No. 3996 şi 5996 din 23­1­9 vă facem cunoscut că în conformitate cu ordinul telegrafic al Di­recţiunii generale a C. F. R. No. 943 din 24­9­9, membrii ligei poporului vor lua parte la congresul din Iaşi şi vor călători gratuit pe baza unor liste ce se vor prezenta staţiilor de către prefecturi sau primarii comunelor. Listele vor fi întocmite numeric şi cu numele membrilor. Înştiinţaţi personalul de tren. Avizaţi prefectu­rile fi ingrijiţi de regulata circulaţie a trenurilor cu care vor călători. (ss) lîrim Faptul acesta ne dovedeşte că d. general Ave­rescu văzându-se la sfârşitul carierii sale politice uzează de cele mai nepermise mijloace pentru pro­paganda averescani. Cenzurat

Next