Glasul Bucovinei, octombrie 1921 (Anul 4, nr. 811-835)

1921-10-26 / nr. 832

Amol IV A.BONAM1ÎKTOX » î^ji *n an 520 lei, pe V» an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru Ui&ni silnic: pe un an 60 lei, pe V» an 30 lei, pe trei luni 15 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 20 lei, pe V» an 10 lei, pe treî luni 5 lei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază Fondator: SEXTIL PUŞCARIU ANTURTCRI «s»I REOLAM151 38 ca­lculează după tarif şi se primesc la administraţie Strada Domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50 ■'/„ Mumorul I Leu Cernăuţi Miercuri 26 Octombrie 1921 Nr. 832 „ I. Organul partidului democrat al unirii APARE ZILNIC Telefon No. 61 O socoteală ca averescanî. Vorbind la No. 827 al ziar­ului nostru des­pre «Ce-a zis d. Al. Averescu» la congresul partidului poporului din 16 Octombrie cor. la Cernăuţi, ni-am rezervat dreptul a reveni cu al­tă ocazie asupra unei afirmaţiuni a oratorului, a cărei exactitate am contestat-o. Astăzi prilejul ni se pare potrivit şi, In con­secinţă, se executăm. Dl. Al. A­vereseu, apropiiadu-se la sfârşitul discursului său, a zis: „Sunt fericit că am tre­buit să vorbesc la privinţa acestei chestiuni la Bucovina, aici unde oamenii politici cari s’au alipit lângă mine sunt acei cari s’au numit aici partidul naţional­ cari au luptat pen­­tru Infăptuirea idealului nostru, pentru Infăp­tuirea Românilor (sic !) într’un singur mănunchi» — Re­producem după „Dreptatea, No. 213, cu subli­nierea ei. Afirmaţiunea aceasta, făcută şi congresul par­tidului poporului din Bucovina de şeful suprem­ai Întregului partid, era, fireşte­, menită să ri­dice, mai lată­, vaza organizaţiei locale la ochii congresiştilor, şi-apoi să arete şi luaui Întreg! că toţi „făuritorii“ României Mari, din orice parte a ţinuturilor româneşti de odinioară, se găsesc as­tăzi adunaţi sub flamura averescană a partidului poporului. Cu toate că este absolut inexactă, în ace­astă ordine de idei noi poate nu mai reveniam asupra acestei afirmaţiuni, fiecare şef de partid fiind liber să ţie de partidul său ceea ce crede potrivit şi de cuviinţă. Restul lumii se orientează după alte vederi şi principii, iar opinia publică îşi merge drumul său. Dar dl. AI. Averescu »’a venit la noi In ziua de 16 Octombrie cor. numai ca şef al par­tidului său, ci şi ca fost general, care a avut, şi războiul de Întregire a neamului, comanda unei armate româneşti, şi ca actual preşedinte al consiliului de miniştri sau, cum li place să fie intitulat, prim sfetnic al Tronului, ceea ce rezultă din titulatura d-sale şi din felul cum a dispus să fie primit. Sl­atuuci fostului general combatant ai actualului prim-ministru nu i putem îngădui ceea ce am fi îngăduit uşor preşedinte­lui unui partid politic: o afirmaţiune inexactă într’o chestiune, a­ cărei importanţă trece peste cadrele Înguste ale vieţii de partid. Inexactitatea afirmaţiunii menţionate este du­blă. Mai întâi: «oamenii politici cari s’au alipit lângă» dl. Averescu, nu «sunt acei cari s’au numit aici partidul naţional», şi-apoi aceşti oa­meni politici nu «au luptat pentru Înfăptuirea idealului nostru», dacă acest ideal a fost cel,[al tuturor Românilor de bine: Întregirea neamului şi nairea lui necondiţionată intr’un singur Stat unitar român. Oamenii aceştia, Înrolaţi astăzi la partida­ poporului, nu se pot identifica cu fostul partid naţional din Bucovină, fiindcă ei, la majoritatea lor covârşitoare, n’au făcut parte nici­odată din acel partid, având cu totul alte rosturi pe vre­mea existenţei Iui. Acela Insă dintre dânşii, cari l-au aparţinut odată ca membri activi, puţini de tot şi ei, s’au eliminat Înşişi din rândurile lui prin atitudinea lor făţiş austrofilă In tot cursul războiului mondial. Dar Inexactitatea afirmaţiunii, nu contra căreia ne ridicăm, este« mult mai pronunţată in partea a doua, căci a afirma, şi Încă In Inţeles excluzivist, că averescanii noştri de astăzi sunt aceia cari au luptat pentru înfăptuirea idealului naţional, este o Îndrăzneaţă sfidare a adevăra­ţilor luptători pentru triumful cauzei româneşti şi o denaturare tendenţioasă a adevărului is­toric. Să dovedim lucrul acesta ? Dar I am do­vedit, mai Întâi, prin fapte reale, noi prin atitu­dinea noastră şi ei prin a lor, apoi In mod do­cumentat prin graiul şi scrisul nostru, şi atunci şi de atonei Încoace. Deosebirea Intre noi şi el este Insă prin­ciple. Fiindcă laptele nu se pot desfiinţa, el ţin să li dea o interpretare falsă, absurdă, cri­minală, văzând în coi, cari ni-am făcut pe de­plin datoria de adevăraţi Români, pe dezertorii din armata austriacă, el Insă, cari au Înţeles să servească până In clipa cea de pe urmă pe zegrumătorii fraţilor lor, erijâ aduse nu numai in judecătorii noştri, ci şl la eroii neamului, Iu făuritorii României Mari. Să mai numim odată numele cari le-am numit de-atâtea ori, şi să mai ridicăm odată vanil care acopere toată turpitudinea trecutului lor ruşinos, din punct de vedere naţional ? Vom face-o, dacă vor cere. De astă dată ne mărgi­nim însă la simpla constatare generală, şi a­­ceasta cu atât mai mult, cu cât lumea de la noi nu orbecăieşte prin lam­aeree. C­enzurat De altfel suntem găti să mai revenim, daci răspunsul nostru nu va fi găsit suficient. Iorgu G. Toma Adunare politică Partidul democrat al Unirii va ţine joi, 27 crt. o adunare politică la Cer­năuţi, în care vor lua cuvântul par­lamentarii partidului pentru a lămuri opinia publică asupra situaţiei politice. Adunarea va avea loc în orele 10 dim. în sala­­Casei polone.« Sânt invitaţi să ieie parte toţi mem­bri, prietenii şi aderenţii partidului nostru, precum şi toţi aceia cari do­resc desrobirea ţării de sub regimul averescan şi instituirea unei ocârmuiri cinstite, democratice şi naţionale. 7 at S Perle de stil şi gândire dintr'un discurs­­ministerial**. .Dreptatea“ se supără grozav pe noi că ne ocu­păm prea mult de „marele“ congres averetcan din 16 Octombrie cor. Mărturisim şi nol că ei nu merită atâta atenţie, dar cetind minunatele discursuri, repro­­duse întocmai şi de „îndreptarea“, nu este imposibil s trece cu măritate peste d­e la ordinea zilei. Ş -apoi mai suntem şi datori a ţine la curent pa cetitorii noş­tri cu marile evenimente ale zilei, şi congresul averes­can a fost desigur un „mare“ eveniment, dacă prefec­­tul de Câmpulung a suprimat, de dragul lui, prăznu­­irea zilei natale a principelui moştenitor. Recitind discursul „ministrului“ Dori Popovici, noi ne găsim in autsaţia lui lavenal, cânt a exclamat: „Difficile est, satiram non acribere“. De­ aceea „Drep­tatea,, aă binevoiască a ni ingădui o mică colecţie de perle de stil și gândire din acest faimos discurs. La erori gramaticale, ca d. p. „servim intereselor mari*', sau „să folosim acest fericit prilej", nu ne vom opri, fiindcâ «’ar putea zice că sânt erori de tipar, cu toate că noi suntem convinși, văzându le și nu „fi dreptate*“, ci anat barbarisme (adică germa­nisme) Inherente oratorului, ne vom opri însă la cele «­două făpturi», că d. Averescu a dat ţării legile tre­buincioase şi liniştea necesară, nu de o eroare de tipar este exclusă, căci nici „făpturi“, nici „făpturi“ nu putea să i­ locuiască expresienea potrivită. Oratorul găseşte ci d. Averescu are „virtuţi ne­biruite“ — d. Ghilezeanu ii numea„ nereţinut in muncă“ — şi austia„ ci duşmanii ţintuiau“ să nu fure liniştea patriei, fără ca „Dreptatea“ să fi catad­xic a explica dacă acest verb derivă dela „jind“ sau dela «lintiţă». „Ingreţoşat de barbaria“ austriacă, oratorul zce că d. Av­reşca promite s­­ă îndrume­ze ţara pe un „făgaş de mai multă dreptate pe când toţi adversarii tăi pfitrei „sunt, in dorul lor după putere, sau nebuni sau cu ştiinţă trădători de neamţ. Convenim cu toţii că d. Dori Popovici a fost aici foarte tare (in cuvinte), tare Insă îa construcţe logică şi gândire a foit atunci, când a zis, vorbind de fărădelegile austriace, că „noi n’am putea îngădui reîntronarea din nou pe pământul românesc a acestui sistem trecător“, sau când a exclamat, lăudând liniştea dată patriei de d. general Averescu, că trăim „vremuri de veșnică turburare", ceea ce va aă zică: stăm bine, dar nu merge na. N'am putea încheia mai bine această jalbă de perie oratorice, decât arătând marea griji a averea ba­­nilor de a pene Statsiai acestuia „temelii hotârîtoare pentru fericirea acelora ce vin în urma noastră să în­mulţească neamul din care facem parte*. Fericiţi urmaşi, inmulţitori de neam ! Gh. Veghe. ....•• Inaugurarea noului Rector al Universităţii Ghirlandele de brad de la intrarea Universităţii şi decorările de verdeaţă din liantin — mai cu seamă aula era împodobită cu gust fin, — indicau că la Uni­versitatea noastră se sărbătoreşte un act solemn. Fes­tivitatea aceasta a avut loc cu ocaziunea inaugurării noviei Rector al Universităţii. Din 24 Octombrie la o­­rele 11 dimineaţa de adunare în aulă apamia intelec­tualilor din localitate pentru a asista la această sărbă­toare. După ora 11, intră în anii vechiul şi noul Rec­tor însoţiţi de profesorii universitari. D. I. Nistor, fost Rector, se urcă pe tribună, pe când reprezentanţii societăţilor studenţeşti se postează la dreapta şi stânga tribunei. In sail se face adânci tăcere, care este în­treruptă de cuvântarea d-lul Nistor. Azi este prima aniversare, spune d. Nistor, de la inaugurarea Universității noastre. Este o zi de adevă­rată sărbătoare pentru cultura românească.

Next