Glasul Bucovinei, noiembrie 1921 (Anul 4, nr. 836-859)
1921-11-01 / nr. 836
P12_________________________ GLASUL BUCOVINEI Fiasco moral al coagmalui aferisui lela Coralsti Primim, următoarele impresii asupra «congresului» averescan din Cernăuţi: Adusarca din 16 Otombria, ca a îi ţlaat-o îa sfârşit averescanil, după atâtea «z ări, la Cernăuţi şi pe care au crezut de mai impunător a’osmeaică „congresul partidului poporului“, eu merită atenţiunea optai ei publie decât jurnai din anumite puncte de vedere. Ş aici nu vom vorbi nici de fapt»! că ţărănimea noastră a fost la unele părţi merită că are la dispoziţie tresuri gratuite, adecă pe cheltuiala stătuii, că la alte părţi a fost cenzurat ca să participe la adunare, că sute de tirani Cenzurat Cenzurat prin diferite gări da a pleca la Cernăuţi, că averescavii le-au fi gâtuit despăgubiri de risboiu, dacă vor participa la adusare, Cenzurat -ci ne vom măr glei numai la moralul ce l-a produs această adapare asupra ceior câteva sute de ţirani din dferite unghiuri ale Baovinei. Este fapt că sătenii cari s’au ostenit a veni la Cernăuţi, chiar fiind, dia Incoeşteeţă sin din diferte motive, aderaţi averescael, au aşteptat să li se vorbească de nevoita lor şi aaume de specula ce se face cu produsele ţărăneşti, de preţurile mixmite ce se impun ţiranilor, in vreme ce speculanjiLr li se dă toată libertatea ca să-i speculeze şi să- i sărăcească, să li se vorbească dece minorităţile ac nai mari drepturi la ţara românească decât ai Romînii, apoi de gospodăria fondului din care profită nana! străinii şi despre atâtea site nevoi ce ne apasă Ciad ca o,in crasă contradicţie ca cele aşteptate, s'a vorb in vânt dela inceput şi până la sfâşit, ridicându-se la nevi numai personalitatea d-lui Averescu şi mai mait nimic. Toţi vorbitorii, până şi taraşul, ce i-a făcut de râs pe semeşii săi, in numele cărora a vorbt numai nişte prostii, adecă gerentar Huta dela Câmpulung, au căstat asume să evite in cuvântările lor orice chestiune ce ar fi atins aşteptările participanţilor. Aceştia n’au avut nici măcar prilej si ceară vreo lămurire, să facă vreo oblecţiune a sa vreo întrerupere, favorabilă sau nefavorabili vorbtorilor, fiindcă adsearea fusese organizată din capei localei astfelcă trebuia să fie spoită numai ca prezenţa anul pretins mare făptuitor al României Mori, adecă a generalului Averesce. Ţăranul nostru, naiv şi necunoscător cern este, ştie că meritai principal la Înfăptuirea reformei agrare cu care a’aa răsdat Averescanul iar dearea aceasta, este al M. S. Regelui. F.l mii ştie asemenea că intre persoanele ca msrlte pentra înfăptuirea unirii, Ni. S. Regele cate cei dintâia, care trebue amintit. Şi cu toate acestea nici un vorbitor nu s’a găsit sa pomenească măcar numele Maiestăţii Sale, ceteca a Indigest iatreaga adunare. Era aşa ăi evident că generalul Averescu a dat ordin să nu se atingă cu nici un cuvânt această chestiune, pentru a ieşi numai el singur în relief. Astfel se poate explica că au grop de gospodtri intrigaţi sufleteşte za strigat In mod demonstrativ ia a*zel intreg aducări „Trăiască Regele“ in ioc de „Trăiască Averesen“. Dar şi de altfel cel ce a participat la adunare s'a alea ca o penibilă impresie. Căci ia afară de decepţia generală in privinţa discuţiauilor s’au oblrvat oameni plătiţi cu dferite băuturi, paşi instates tuturor ca să strige, să preţiosese la anumite semne ce ii făcea înseşi „ministrul" Dor Popovici şi primara Şandru din Cernăuţi. Atât aceste asmse cât şi felul «panselor au foat aşa de desgaitătoare. Încât ţăranii singuri ii opreau, ba chiar ii mustrau ca cuvinte aspre pe cei ce se trezisa intr’an târzia că au de aplaudet, de ovaţtasat pa careva dintre vorbitori. S’au observat chiar nenumărate ghiontari Împotriva aplaszelor silite, rigosite, fără entusiasm şi fără sufet, căci se vedea clar că au fost cumpărate. Ba, mai mult decât atât. Şi bietele aplauze ce s’au făcut, au fost considerate, din cauza modalei ce nu s’au făcut ele, de masa adunării ca expresie a unui ce mai pomenit ridicol. Ocinilor inteligenţi, indiferent de coloarea politică, cari îşi dădeau «ama ci sdasares adăposteşte in mijlocul ei pe şeful geveraului din Bucureşti, le piesa!« ebraici de ruşine. Numai cei inconştienţi eu s’au simţit în adunare nici bine nici rău. Culmea ridicolului l-as format două momente. Cel din ţări a fost când deputatei Ghilezescu din Ardeal l-a prezentat pe generalul Averesen adunării cu aceste cuvinte, arătându-l cu amândouă mintie ! „Iau orna care a înfiptat unirea taaror Românlor, iată omul care va consolida ţara, iată ornul care e viteassul vitejilor şi cătră care fotreaga ţară trebuie să-şi Îndrepte privirile, căci el e singura ei nidejde, pe acesta să-l ascultaţi 1* Al doilea moment de culminant ridicol a fost la spartul târgului, când nişte ţărani cumpăraţi insista de adunare 1-sa înşfăcat pe general pe sus şi 1-au des o bucată de lot, strigând siogari Împotriva sentimentului general al adunări’. Mai tristă şi mai desgustătoare decât toate a fost impresia că generalei Averescu se simţi a in adevăr dus in triumf Cenzurat Cenzurat asupra adsnării ttasis as dânsul. Astfel adunarea aceasta, In loc aă-şi fi împlinit roita’, să fi apropiat safieteşte ps cei adunaţi de partidoi poporalul ssa cel puţin de capul gavernslal averescan, a deschis ochii tuturora şi Batem marterist ca deplină convingere ci, dacă partidul poporalii voieşte aă faci an bine ţării acestris, nal-si pates face altfe, decât aranjând congrese de felul acesta prin toate colţurile României întregite. Congresul averescan de la Cernăuţi a dat un complect fiasco moral, prefăcând pe toţi participanţii, afară doar de cei cumpărați ca se aplaudeţi să facă atmosferă favorabili în adunare, în aprigi agitatori împotriva averescantamanul, care se sporaște pe dinafară, ca să nu se cunoască putrigaiel din lăuntraist. Cu aceste impresii am părăsit ssa unmicul congres al avertscanilor și fără să vrea m’am gSsdit cu compătimire la cuvintele generalului Garibaldi, despre care amintşte d. general Averescu resped cuvinteie: „Imi aduc aminte de istoria Italiei, întregă prin vrednicia li Garbaldi. Acesta, deşi era npublican, s’a dus a doua zi după victorie la regele şi la sis . Măria Ta, rolul meu a încetat Şi a plecat Garibaldi şi l-a lisat pe regele stager, fără să şl atricuie un merit şi fără să ce amestece in cheatiunile publice* M’am gândit şi ia gem raiul nostru şi ml-acuzii: Cât de mere ar fi fost poate acest om, dacă dupi victoria care a adus IMrea Românilor a’ar fi dus la R gme nostra şi i ar fi da ca şi Garibaldi ! „Măria Ta rolul meu a încetatu sau dacă cel puţin ar fi recunoscut el la noi pe un rege tot aşa de vitens, ca şi gem raia italan pe regel Întregitor al Italiei de pe vremuri. N’a făcut insă aşa. Şi adunarea dela Cereăsts a constatat cum se distruge, expunându se ridicolului public printr’o politică ce nu cadrează cu rolul unui general, l? geoda popularităţii aare de mult dispărute. De altfel întreg congresul averesesn dela Cernăuţi n’a avut nici un rost. Nu s’a cerut nici încreţirea poporului la acest regim şi nu s’a votat nici o moţiune, evident ca să nu se punâ la incercare sentimentele participanților, atât de oștite sistemului de guvernare a d-lui Averescu. Un participant Suceava 20 Octombrie 1921. Telegrame omagiale Dela adunarea partidului nostru din Storojineţ s'au expediat următoarele telegrame omagiale : Majestâţii Sale Regelui Ferdinand I. Bucureşti * Membrii partidului democrat al UniriI, întruniţi în marea adunare poporală la Storojineţi împartă ţese bucuria Majestâţii Voastre fi a Augustei case domnitoare cu prilejul naşterei prinţului Mihai, căruia îi dorese sa fie viteaz, ca acela al cărui nume poartă, înţelept, Mar fi bun Român cu bunicul său, I. Nistor. Alteţelor Lor Regale Principele Moştenitor Carol şi Principesa Moştenitoare Elena a României Sinaia Marea adunare poporală a Partidului democrat al Unirii întrunită azi la Sforojineţ exprimă bucuria sa nemărginită la vestea naşterei noului Vlăstar domnesc Mici rugându-Vâ să primiţi urările noastre omagiat şi prosperarea Prinţului Mihăirea Alteţelor Voastre Regalientru sănătatea fi fiinitu periate țării. 1. Nistor. -3K- Aastromanie ad reţeaua Z srel sverescaa .Dreptate publică in No. 221 de Joi 29 Oct. a. c. la rbri Sitesţia pohteinternă urmitoarele : «... Dat fiind faptul că e. geli Carol dimbrtună cu soţia sa a fost făcut f sanier de trupele guvernamentale ţi în urma horirii guvernului naghiar de a declara pe toţi habsburgii ca nevâid nici o pretenţie la troni Ungariei, situa- Ha pare a se fi ameliorat...» Dar se vor Întreba cetitorii acestea sânt chestiuni interne? Peatra averescani resta că dai Invoentar şi instinctiv averescanii ioştri se consideră încă cetăţeni »1 fostsnut stat as ro ongar. Așa fiind problemele Ungariei sânt coiderate de ei ca problems interns aia tcampsl lor Austrii, pentru existenţa căreia au ş’iet să lupt ca toate moscele până in zilele aitime sie prăbuşiri mocstrste). Sfântă rămâne vorba stomânaiei care z! :: Gara păcătos din' adevăr vorbește ! --------------------us .■ ■ -........ Marea adunare de la Storojineţ Partidul democrat al Unirii a ţinut Duminică în 30 octombrie, o mare adunare politică la Storojineţ care a avut un strălucit succes. Sala era frumos împodobită cu cetină şi covoare naţionale şi înţesată de ţărani, intelectuali şi meseriaşi, din oraş şi judeţ. Pe la orele 11, intră în sală întâmpinat de urale, d. D. Nistor, şeful partidului, însoţit de d. deputat, Vasile Ungureanu, de d. avocat Aurel Morariu şi d. prof. F. Doboş, foşti deputaţi, ded. Pavel Percec, fost senator, de dnii N. Prelici, fost secretar-şef, Al. Procopovici, D. Jharmeliuc, prof. univ., V. Orecu, O Ţopa, prof. secundari ş. a. Au luat cuvântul mai mulţi vorbitori, între cari şi ţărani din Storojineţ şi judeţ. Toate cuvântările au culminat în constatarea imposibilităţii guvernului Averescu, care trebue să plece, cât timp încă nu e prea târziu. In acest sens s’a votat în unanimitate fi o rezoluţiune. S’au expediat telegrame M S. Regelui fi A. S. Jr. Prinţului Moştenitor. Adunarea a fost deschisă şi condusă de gospodarul Zanea, viceprimarul Storojineţului Trebue să mai amintim că, spre a se lucra împotriva adunării, cu intenţiune s’a convocat în aceeaşi zi şi o adunare a posesorilor de împrumuturi de război austriaco, iar liturgia părintelui averescan Filievici a ţinut în chip neobicinuit până spre ora 1. Cu toate acestea oamenii veniţi la adunarea partidului, nu încăpeau în sală. Pe la orele 1 şi luni, adunarea s’a sfârşit într’o mare însufleţire. Un raport mai amănunţit asupra discursurilor rostite, va apare în numărul de mâine. -an 31. 836 Sărbătorirea d-lui Victor Eftimiu la Cernăuţi la teatrul orăşănesc din Cernăuţi a foat sărbă- I torit Marţi, 25 i. c., directorat general si Teatrulul Naţional din Becureşti d. Victor Eftimia. Reprezentându-se tragicomedia sa .Akim“ in traducere germani, in prezenţa astorului si a d lui Al. Demetriade, cs eacces foarte ban, d. Victor Eftimia a foat via sciamat de polilicst, care implsse asia teatra ei, iar din penes personalslui artistic al trupei d-lai W. Popp a primit o rismcasl caasasă de Sori Împodobită ca panglici tricolore. Tragicomedia „Akim“ este ens da ctie mai năsite opere dramatice ale d-lul Eftimie. Inffiţişând viaţa dictr’on set mic al vastei Rănii, in care un cerşetor, Akm, ştie că se strecoare printre toate crimele până la adinei bătrâneţe, dad il ssgereszl confelsl Daniel Wladimirow moştenitorii rusri imense averi, chiar lingă mornavului proaspăt al maicei sale, că el este tatii tânirolei, venit din străinătate, piesa este orbilă împletitori de emor ca isbecalii de tragedie. Reprezentată bine, cum a fost pleca Marț! seara, avâ'îd la roiul Drisc'pai pe d. W Popp, cere a ficat din robni ia! Aki o frumoasă creaţie artistică, iar in celelalte roeri artişti buni ai trupei, cam a foit d. Dr. Ii FQ kh iu rolul tănirabi conte Dasie! Wladimirow, d L,ew % Sine ia roia! popsi Nicolae şi pe d-r. E. Bronowcks în rolul văduvei lui lossf, tragicomedia de! Eftimia te poartă prin toate peripeţie acei vieţi sbacianiste, ca natereieţe* şi vîpîciunea, pe care ie oferă o dramă smalsi din «ba- Ciomei real al vieţii. După representare, la orele 11, s’a dat de citrfi direcţiunea actcală a teatrala! orişiaesc o masă la cinstea d-nii şi d-nul Eftimia şi a d-lei Ar. Dsmstriede, la care au participat, pooagi sărbătoriţi, d-ce şi d. Dr. Maruseline, d. Antonia, secretând Teatrical Naţional din Bucureşti, d. O. Şandrn, primarul orasnist, d. O. Roitei, a. L. Tomotsgi, directorii general ai aistracţiei, d. procuror Cuparenca, d.Dl. Ghirţeacu, directorul Băncii Regionale latreg personalui artistic al trupei W Pcpi şi reprezentanţii presei cernăoţene. Seria toastarlor a descris-o d. Gasdra, care a binevestat pe oaspeţii bucureşteni şi a salutat scopul admii lor la Cersaâaţi, înfiinţarea sa asi teatru naţional, promiţând din partea primăriei Cernânţl tot concursul pot b I. D. Popp s ridicat păhisrai său In clasica d-nei şi dim V. Eftimiu, relevfiad îadeossbi meritele poetalul V. Eftimia pentru scena românesscâ şl aria ta l ieboadă peatru operele viitoare. A ritpaos d. V. Eftima, maiţnmlad pentru primirea făcută şi accentuând absoluta necesitate a înfiinţării cât de cărând a nanitsatra naţional românesc la Cerdaţi, care nu tinde să provoce pe cineva, ci si devină sa institut de carteri românească şi o şcoală de limbă românească pentru toţi başii cetăţeni ai României din acest colţ de ţari.