Glasul Bucovinei, noiembrie 1921 (Anul 4, nr. 836-859)

1921-11-01 / nr. 836

P­1­2_________________________ GLASUL BUCOVINEI Fiasco moral al coagmalui aferisui lela Coralsti Primim, următoarele impresii asupra «con­gresului» averescan din Cernăuţi: Adusarca din 16 O­tombria, ca a îi ţlaat-o îa sfâr­­şit averescanil, după atâtea «z­ ări, la Cernăuţi şi pe care au crezut d­­e mai impunător a’osm­eaică „con­gresul partidului poporului“, eu merită atenţiunea opt­ai ei publie decât jurnai din anumite puncte de ve­dere. Ş aici nu vom vorbi nici de fapt»! că ţărănimea noastră a fost la unele părţi merită că are la dis­poziţie tresuri gratuite, adecă pe cheltuiala stătu­ii, că la alte părţi a fost cenzurat ca să par­ticipe la adunare, că sute de tirani Cenzurat Cenzurat prin diferite gări da a pleca la Cernăuţi, că averescavii le-au fi gâtuit despăgubiri de risboiu, dacă vor participa la adusare, Cenzurat -ci ne vom măr glei numai la moralul ce l-a produs această adapare asupra ceior câteva sute de ţirani din d­ferite unghiuri ale Ba­ovinei. Este fapt că sătenii cari s’au ostenit a veni la Cernăuţi, chiar fiind, dia Incoeşteeţă sin din difer­te motive, ade­raţi averescael, au aşteptat să li se vor­bească de nevoita lor şi aaume de­ specula ce se face cu produsele ţărăneşti, de preţurile mixmite ce se impun ţiranilor, in vreme ce speculanjiLr li se dă toată libertatea ca să-i speculeze şi să- i sărăcească, să li se vorbească dece minorităţile ac nai mari drep­turi la ţara românească decât a­i Romînii, apoi de gospodăria fondului din care profită nana! străinii şi despre atâtea site nevoi ce ne apasă Ciad ca o,­in crasă contradicţie ca cele aşteptate, s'a vorb­­ in vânt dela inceput şi până la sfâ­şit, ridicându-se la nevi numai personalitatea d-lui Averescu şi mai mait nimic. Toţi vorbitorii, până şi taraşul, ce i-a făcut de râs pe semeşii săi, in numele cărora a vorb­t numai nişte prostii, adecă gerentar Huta dela Câmpulung, au căs­­tat asume să evite in cuvântările lor orice chestiune ce ar fi atins aşteptările participanţilor. Aceştia n’au avut nici măcar prilej si ceară vreo lămurire, să facă vreo oblecţiune a sa vreo întrerupere, favorabilă sau nefavorabili vorbtorilor, fiindcă adsearea fusese or­ganizată din capei localei astfel­că trebuia să fie spoită numai ca prezenţa anul pretins mare făptuitor al Ro­mâniei Mori, adecă a generalului Averesce. Ţăranul nostru, naiv şi necunoscător cern este, ştie că meritai principal la Înfăptuirea reformei agrare cu care a’aa răsdat Averescanul ia­r dea­­rea aceasta, este al M. S. Regelui. F.l mii ştie asemenea că intre persoanele ca msrlte pentra înfăptuirea unirii, Ni. S. Regele cate cei dintâia, care trebue amintit. Şi cu toate acestea nici un vorbitor nu s’a găsit sa pomenească măcar numele Maiestăţii Sale, ceteca a Indigest ia­­treaga adunare. Era aşa ăi evident că generalul Ave­rescu a dat ordin să nu se atingă cu nici un cuvânt această chestiune, pentru a ie­şi numai el singur în re­lief. Astfel se poate explica că au grop de gospo­­dtri intrigaţi sufleteşte za strigat In mod demonstra­tiv ia a*zel intreg­­ aducări „Trăiască Regele“ in ioc de „Trăiască A­veresen“. Dar şi de altfel cel ce a participat la adunare s'a alea ca o penibilă impresie. Căci ia afară de de­cepţia generală in privinţa discuţiauilor s’au oblrvat oameni plătiţi cu d­ferite băuturi, paşi instates tuturor ca să strige, să preţiosese la anumite semne ce ii făcea înseşi „ministrul" Dor­ Popovici şi primara­ Şan­­dru din Cernăuţi. Atât aceste asmse cât şi felul «p­an­selor au foat aşa de desgaitătoare. Încât ţăranii sin­guri ii opreau, ba chiar ii mustrau ca cuvinte aspre pe cei ce se trezisa intr’an târzia că au de aplaudet, de ovaţtasat pa careva dintre vorbitori. S’au observat chiar nenumărate ghiontari Împotriva aplaszelor silite, rigosite, fără entusiasm şi fără suf­et, căci se vedea clar că au fost cumpărate. Ba, mai mult decât atât. Şi bietele aplauze ce s’au făcut, au fost considerate, din cauza modalei ce nu s’au făcut ele, de masa adu­nării ca expresie a unui ce mai pomenit ridicol. Oci­nilor inteligenţi, indiferent de coloarea politică, cari îşi dădeau «ama ci sdasares adăposteşte in mijlocul ei pe şeful geveraului din Bucureşti, le piesa!« ebraici de ruşine. Numai cei inconştienţi eu s’au simţit în a­­dunare nici bine nici rău. Culmea ridicolului l-as format două momente. Cel din ţări a fost când deputatei Ghilezescu din Ar­deal l-a prezentat pe generalul A­veresen adunării cu aceste cuvinte, arătându-l cu amândouă mintie ! „Iau orna­ care a înfipta­t unirea taaror Românl­or, iată omul care va consolida ţara, iată ornul care e viteassul vitejilor şi cătră care fotreaga ţară trebuie să-şi În­drepte privirile, căci el e singura ei nidejde, pe acesta să-l ascultaţi 1* Al doilea moment de culminant ridicol a fost la spartul târgului, când nişte ţărani cumpăraţi insista de adunare 1-sa înşfăcat pe general pe sus şi 1-au des o bucată de lot, strigând siogari Împotriva sentimentului general al adunări’. Mai tristă şi mai desgustătoare de­cât toate a fost impresia că generalei Averescu se simţi a in adevăr dus in triumf Cenzurat Cenzurat asupra adsnării ttasis as dânsul. Astfel adunarea aceasta, In loc aă-şi fi împlinit roita’, să fi apropiat safieteşte ps cei adunaţi de par­tidoi poporalul ssa cel puţin de capul gavernslal ave­rescan, a deschis ochii tuturora şi Batem marterist ca deplină convingere ci, dacă partidul poporalii vo­ieşte aă faci an bine ţării acestris, nal-si pates face altfe, decât aranjând congrese de felul acesta prin toate colţurile României întregite. Congresul averescan de la Cernăuţi a dat un complect fiasco moral, pre­fă­când pe toţi participanţii, afară doar de cei cum­părați ca se aplaude­ţi să facă atmosferă favorabili în adu­­nare, în aprigi agitatori împotriva averescantamanul, care se sporaște pe dinafară, ca să nu se cunoască putrigaiel din lăuntrai­­st. Cu aceste impresii am părăsit ssa unmicul con­gres al avertscanilor și fără să vrea m’am gSsdit cu compătimire la cuvintele generalului Garibaldi, despre care amint­şte d. general Averescu res­ped cuvinteie: „Imi aduc aminte de istoria Italiei, întreg­­ă prin vred­nicia li Garbaldi. Acesta, deşi era npublican, s’a dus a doua zi după victorie la regele şi l­a sis . Mă­ria Ta, rolul meu a încetat Şi a plecat Garibaldi şi l-a lisat pe regele stager, fără să şl atricuie un me­rit şi fără să ce amestece in cheatiunile publice* M’am gândit şi ia gem raiul nostru şi ml-acu­zii: Cât de mere ar fi fost poate acest om, dacă dupi victoria care a adus IMrea Românilor a’ar fi dus la R gm­e nostra şi i ar fi da ca şi Garibaldi ! „Măria Ta rolul meu a încetatu sau dacă cel puţin­­ ar fi recunoscut el la noi pe un rege tot aşa de vitens, ca şi gem raia italan pe regel Întregitor al Italiei de pe vremuri. N’a făcut insă aşa. Şi adunarea dela Cer­eăsts a constatat cum se distruge, expunându se ri­dicolului public printr’o politică ce nu cadrează cu ro­lul unui general, l? geoda popularităţii aare de mult dispărute. De altfel întreg congresul averesesn dela Cer­năuţi n’a avut nici un rost. Nu s’a cerut nici încre­ţi­­rea poporului la acest regim şi nu s’a votat nici o moţiune, evident ca să nu se punâ la incercare sen­timentele participanților, atât de oștite sistemului de guvernare a d-lui Averescu. Un participant Suceava 20 Octombrie 1921. Telegrame omagiale Dela adunarea partidului nostru din Storo­jineţ s'au expediat următoarele telegrame oma­giale : Majestâţii Sale Regelui Ferdinand I. Bucureşti * Membrii partidului democrat al UniriI, în­truniţi în marea adunare poporală la Stor­o­jine­ţi împartă ţese bucuria Majestâţii Voastre fi a Au­gustei case domnitoare cu prilejul naşterei prin­ţului Mihai, căruia îi dorese sa fie viteaz, ca acela al cărui nume poartă, înţelept, Mar fi bun Român cu bunicul său, I. Nistor. Alteţelor Lor Regale Principele Moş­tenitor Carol şi Principesa Moştenitoare Elena a României Sinaia Marea adunare poporală a Partidului de­mocrat al Unirii întrunită azi la Sforojineţ ex­primă bucuria sa nemărginită la vestea naşterei noului Vlăstar domnesc Mi­ci rugându-Vâ să primiţi urările noastre omagiat şi prosperarea Prinţului Mih­ăir­ea Alteţelor Voastre Regali­entru sănătatea fi fiinitu peri­ate țării. 1. Nistor. -3K- Aastromanie ad­ reţeaua Z srel sverescaa .Dreptate publică in No. 221 de Joi 29 Oct. a. c. la r­bri Sitesţia pohtei­nternă urmitoarele : «... Dat fiind faptul că e. geli Carol dim­­brtună cu soţia sa a fost făcut f sanier de trupele­­ guvernamentale ţi în urma ho­ririi guvernului­ naghiar de a declara pe toţi habsburgii ca ne­­vâi­d nici o pretenţie la troni Ungariei, situa- Ha pare a se fi ameliorat...» Dar se vor Întreba cetitorii acestea sânt ches­tiuni interne? Peatra averescani resta că dai Invo­­entar şi instinctiv averescanii i­oştri se consideră încă cetăţeni »1 fostsnut stat as ro ongar. Așa fiind problemele Ungariei sânt coi­­derate de ei ca problems interns aia tcampsl lor Austrii, pentru existenţa căreia au ş’iet să lupt ca toate m­­­oscele până in zilele aitime sie prăbuşiri mocstrste). Sfântă rămâne vorba stom­ânaiei care z! :: Gara păcătos din' adevăr vorbește ! --------------------us­ .■ ■ -........ Marea adunare de la Storojineţ Partidul democrat al Unirii a ţinut Dumi­nică în 30 octombrie, o mare adunare politică la Storojineţ care a avut un strălucit succes. Sala era frumos împodobită cu cetină şi co­voare naţionale şi înţesată de ţărani, intelectuali şi meseriaşi, din oraş şi judeţ. Pe la orele 11, intră în sală întâmpinat de urale, d. D. Nistor, şeful partidului, însoţit de d. deputat, Vasile Ungur­eanu, de d. avocat Aurel Mo­rar­iu şi d. prof. F. Doboş, foşti deputaţi, de­d. Pavel Percec, fost senator, de d­nii N. Prelici, fost secretar-şef, Al. Procopovici, D. Jharmeliuc, prof. univ., V. Or­ecu, O Ţopa, prof. secundari ş. a. Au luat cuvântul mai mulţi vorbitori, între cari şi ţărani din Storojineţ şi judeţ. Toate cuvân­tările au culminat în constatarea imposibilităţii gu­vernului Averescu, care trebue să plece, cât timp încă nu e prea târziu. In acest sens s’a votat în unanimitate fi o rezoluţiune. S’au expediat tele­grame M S. Regelui fi A. S. Jr. Prinţului Moş­tenitor. Adunarea a fost deschisă şi condusă de gos­podarul Zanea, viceprimarul Storojineţului Trebue să mai amintim că, spre a se lucra împotriva adunării, cu intenţiune s’a convocat în aceeaşi zi şi o adunare a posesorilor de împrumu­turi de război­ austriaco, iar liturgia părintelui averescan Filievici a ţinut în chip neobicinuit până spre ora 1. Cu toate acestea oamenii veniţi la adu­narea partidului, nu încăpeau în sală. Pe la orele 1 şi luni, adunarea s’a sfârşit în­­tr’o mare însufleţire. Un raport mai amănunţit asupra discursurilor rostite, va apare în numărul de mâine. -an­ 31­. 836 Sărbătorirea d-lui Victor Eftimiu la Cernăuţi la teatrul orăşănesc din Cernăuţi a foat sărbă- I torit Marţi, 25 i. c., directorat general si Teatrulul­­ Naţional din Becureşti d. Victor Eftimia. Reprezen­­tându-se tragicomedia sa .Akim“ in traducere ger­mani, in prezenţa astorului si a d lui Al. Deme­­triade, cs eacces foarte ban, d. Victor Eftimia a foat via sciamat de polilicst, care implsse asia teatra ei, iar din penes personalslui artistic al trupei d-lai W. Popp a primit o rismcasl caasasă de Sori Împodo­bită ca panglici tricolore. Tragicomedia „Akim“ este ens da ctie mai năsite opere dramatice ale d-lul Eftimie. Inffiţişând viaţa dictr’on set mic al vastei Rănii, in care un cer­şetor, Ak­m, ştie că se strecoare printre toate crimele până la adinei bătrâneţe, d­ad il ssgereszl confelsl Daniel Wladimirow moştenitorii r­usri imense averi, chiar lingă mornavului proaspăt al maicei sale, că el este tatii tânirolei, venit din­ străinătate, piesa este o­rbilă împletitori de em­or ca isbecalii de tragedie. Reprezentată bine, cum a fost pleca Marț! seara, a­­vâ'îd la roiul Drisc'pai pe d. W Popp, cere a ficat din robni ia! Ak­i o frumoasă creaţie artistică, iar in celelalte ro­eri artişti buni ai trupei, cam a foit d. Dr. Ii FQ kh iu rolul tănirabi conte Dasie! Wla­­dimirow, d L­,ew % Sin­e ia roia! popsi Nicolae şi pe d-r. E. Bronowcks în rolul văduvei lui lossf, tragicomedia d­­e! Eftimia te poartă prin toate peri­peţie acei vieţi sbacianiste, ca natereieţe* şi vîpî­­ciunea, pe care ie oferă o dramă smalsi din «ba- Ciomei real al vieţii. După representare, la orele 11, s’a dat de citrfi direcţiunea actcală a teatrala! orişiaesc o masă la cinstea d-nii şi d-nul Eftimia şi a d-lei Ar. Dsms­­triede, la care au participat, pooagi sărbătoriţi, d-ce şi d. Dr. Mar­use­line, d. Antonia, secretând Teatrical Naţional din Bucureşti, d. O. Şandrn, primarul ora­­snist, d. O. Roitei, a. L. Tomotsgi, directorii general ai a­istracţie­i­, d. procuror Cuparenca, d.D­l. Ghi­­rţeacu, directorul Băncii Regionale latreg personalu­­i artistic al trupei W Pcpi şi reprezentanţii prese­­i cernăoţene. Seria toastarl­or a descri­s-o d. G­­asdra, care a binevestat pe oaspeţii bucureşteni şi a salutat scopul ad­mii lor la Cersaâaţi, înfiinţarea sa asi teatru naţional, promiţând din partea primăriei Cernânţl tot concursul pot b I. D­­. Popp s ridicat păhisrai său In clasica d-nei şi d­im V. Eftimiu, relevfiad îadeo­­ssbi meritele poetalul V. Eftimia pentru scena româ­­nesscâ şl aria ta l ieboadă peatru operele viitoare. A ritpaos d. V. Eftim­a, maiţnmlad pentru primirea făcută şi accentuând absoluta necesitate a înfiinţării cât de cărând a nani­tsatra naţional românesc la Cerd­­aţi, care nu tinde să provo­­­ce pe cineva, ci si devină sa institut de carteri românească şi o şcoală de limbă românească pentru toţi başii cetăţeni ai Ro­mâniei din acest colţ de ţari.

Next