Glasul Bucovinei, decembrie 1921 (Anul 4, nr. 860-885)
1921-12-01 / nr. 860
'h NinwArsH I Lew Cernauți Joi 1 Decembrie 1921 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ARONAMBETDI. • Pe «a al II lei, pe Vi an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru draai silnic, pe un an 60 lei, pe Vian 30 lei, pe trei luni in Iii. Numai numărul de Duminici, pe un an 20 lei, pe Vi an 10 lei, pe trei luni 5 lei. Pentru însetare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50 V». JLNDNTCRI ȘI RBOI.AMISI se calculează după tarif și se primesc la administrat!« Strada Domnească No. 33 Anul IV Semne ale vremii.... E desigur chiar și la amintirea autocraților averescanî acel timp de urgie a stop lobii austriace din Bucovina când sub pumnal brutal al guversorului Bourgulgaoa prea - românească din Cernăuți — pe amserdarul „Patria” — serba jubileul de douăzeci și cinci cenzurări lntr’un singur an. A fost acesta un record al presei românești, deținut de »Patria» de pe vremuri, până când ta vreiul condune de stăpânirea »româneasca« a avere »ca pitor, darul românesc»Glasul Bucovinei* a ajuns sub regimul celei mai liberale copati ți ad (ved Art 24 din Constituției ia cifra de 63 fșa*ezest și trei) foi cenzurate Saîr’uo singur an de zile. Incepând ia 23 IX 1920 cu cenzurarea senzaționalelor amănunte descoperite in cursul cunoscutului proces al comuniștilor și reproduse de «oi dupa ziarele bucureștene, trecute prin cenzura averea ană dia ,capitala regatului, cenzura autocraților de la Cernăuți a reușit de fapt ea se ridica treptat la înălțimea imoralității și lipsei de respect pentru legalitate a patronilor săi. Fără aici o linie de conduită principiară, fără nici un criteriu de seriozitate, fără să țină seama că, dacă împrejurări excepționale impun astăzi abateri de la principiul stabilit în art. 24 din Constituțier, aceasta nut tnseamnă că un deținător Incidental al cârmei statului poți să-ți dați joc nu sumar de drepturile cetățenilor ci,dar de autoritatea ae!ui stat pe care ești chemat să-l reprezinți» fără nici un scrupul cenzuia averea banilor din Bicovina a continuat și continuă să ne cenzureze fără nici un motiv legal, fără nici o motivare și fără sa pese de aici o răspundere. Când aci arătam că gospodăria de la Federala »Moldova de Sus« din Cernăuți este rea și păgubtoareletereselor obștești, ziarul averescan »Dreptatea* ne tăcea calomniat .A rn fir dacă drept replică noi dam publicități documente și probe evidente i t sprijisul afirmațiunii contestate» cenzura averescană suprima pe dea’ntregui acete dovezi. Astfel au fost cenzurate numerele 684 Tor, 803 și altele. Când noi ia campania poltică pe care o ducem contra domnului Dori Popovici arătăm ca date și fapte concrete cine pa ce acest domn, lăsând ca faptele și tratatul său să caracterizeze, cenzura averescană da la Cernăuți nu s’a sfit să se degradeze st roiul de aaerita personală a domnului C >rl Popovici si astfel au fost cenzurate numerele 655, 675 682 683 689, 697, 700 829 etc. .. tft cha r și un articol publicat despre d. D. Poruncita cartea d-lui N. Iorga »Istoria Ribotul nostru du Da note si«*«« și rrproiul de noi a fost cenzura ! Pentru au, tot așa că și la articoul de față, arătam cenzorilor zimbii și al avere» ca ailor ca au acesteste rostui ceasuri! și că dar astăzi ?și pot facă bate joc di lume m'ar poae să vină zîua răspundrii am fost c-nsir ți la sumert! 574 575. 658 659 806 816 856. Def ce sau nas nom de Upta oriiral criteriu și oricărei judecăți !« cenzorii averea ești? Din rău tot tu mai rău merg oamenii aceștia ! Dela Nr. 836 din 1 XI a. c. al ziarului nostru până la Nr. 843 din 10 | XI a. c, anunțat despre campania de adunări ale partidului democrat al Unirii apare eecenzorat. Ia N. S44 acelaș anunț apare deodată ciuntit de deșteptăciunea tardivă a domnului cenzor. In tot timpul strălucitelor adunări ținute de paridul nostru la cuprinsul întregii Bucovine, singura grijă a cenzorului averescan a fost să mutileze dările noastre de seamă asupra vorbirilor din acte adunari. Astfel in Nr. 834 au fost cenzurate vorbirile rostite la Cernaut de membri ai comitetului nostru executiv; In Nr. 838 cuvântările domnilor NUtor, Mirce Huc, Ungureanu, Grecu, Doboș, Ziuta, rostite la Storojiari. In numerii 842, 844, 845, 851 852 au fost cenzurate afară, de vorbirile membrilor din comitetul executiv al partidului, prezenți la acele adunări, și cuvântările țăranilor Cocliți, Citrici, C.tnllar, Fugea Lupa, Ghireadă, Andronicescu, Forfotă, Haiotf, A. Bilei, Ghilea, Coveiluc, P. Piele, E. Caba și a domnilor Dr. Samusa, Dr. Pasálla, Dr. Cătălin, Dandevici, S. Ivanovici etc. .. Mai mult, cenzura averescană nu a pregătit să mutileze toate corespondențele și aderențe sosite la adresa partidului nostru pentru marele congres din 21 I XI s. c precum cele din Fandul Moldovei, Rașa Moldoviței, Ocobeei, Vama, Pojorâsa, Frumosul etc..., apoi să taie vorbrile rostite la congres de domnii Nistor, Toma, Reuț, Todirean, Coclici, Coteiluc, Roșca, Cotrciuc etc., și chiar să suprime o bună parte a moțiunii votate cu unanimitate de tot ca congresul să cenzureze ielegrama congresului adresată domnului I. I. C. Brâtina și chiar telegrama omagială adresată M. S. Regeul! Intr’a devăr când cumpenești gravitatea acestor abuzuri au știi de fapt da ce să te miri mai mult. De inconștiența autocraților acestora, improvizați !s siâpual al acestei răbdătoare țări, sau de cinismul și tapedor ridicol ? Te iaad fi domnule cenzor, că faci cenzură pentru că d-ta nu adm fi (li?) ca prin atacuri la presă să se coboare prestigiul autorităților statului. Da o întrebare: Clas cofa iată acest prestigiu cel ce semnalează relele sau făptuitorul, autorul lor? Altădată spuneai față de un prieten al d-fa!e că cenzurezi numai așa ca să tutrerupi contiguitatea expunerii și să tas catitorului posibilitatea de a prinde acazul celor scrise. In contest.bi! o foarte frumoasă ispravă și aceasta, doveditoare mai alat de multă condescendență și considerațiune fiță da putinkul cerutor ! Dar un lucru e sigur: Ceea ca faceți d-voastră averea cânii e poltîca struțului. Pentru D voseră tot ceea ce suprimă cenzura nu există! Și intoleranți, sectari și Incorigibili cum sunteți, aurari loviturile sigure și imlocate ale zilelor viitoare vă vor readune la reatliție. Iar aceasta se va întâmpla cu atât Q*l torând CU cât mai tirani și mai samavos *11 veți fii Dr. Atsrel Htot aria. Mr. 860 Activitatea societății acad. rom. «Dacia" în anul adminstrativ 192021 Cu ocazia inaugurării festive a 37*ec sementra de acti vit«țe c«re a «vnt loc, Homlse â, 23 Noembrie corpreședintele societății, d. Verntcianu a cetft «o raport ••apra inieosri activăți a *oc. ac*d „Dacia”, desfașerate de cordii anafal adasiaktisilvtic »t, dtin care ne face plăcerea să pabl cim părțile esețare. Soliktea aDada*, credinioanâ, dela iofilor«ro: și pfisă la przvat, programai«! ei de ac'svitate, prini e aie tarai prima puncte a io>ri aRt«pândre« c«!tarti in matseie largi ale poporelai", a iotiadi-și ochi! aspra actiniți și ca voința firmă de a-l traiza,.» pus in funcția și ia cartul acestor două semestre din urmă forțele ei morale, cimrate și materiale, pentru a face nap«s nul departe pe drumul pârigiet, dar care dae la triamfai carierii românești. A raspans ca dragostea și cuitara safieteascâ, care o caracter seatâ la ton.a în repriederie eij apelor lor aproape a mt*rcf .Cibmeutor de recîsta", a Arcăștilo “. „Societăților csitarale*, denind băni și cirț, îrimlțând ziare ș* reviate, dând ‘ronmrsal car-prezemtări teatrale, țipând cara&rt poporale, ate. etc. Da cast;« lipa i de timp sau a ador imprejurari n’a putut satisface sa egali mâsara drefle t.unor B Socetăți o? canaraleu, cari se imbarciaa crrâada I conatria, coartun fund de zelel și abnegațiunea cu care societatea „Dacia* înțelege să «sivrasi cauza ni ioua!canaraia A. iaasgarâ adu ș activitatea ca ținerea de corsari poporale in soboretal Roșa și in comuna Copca, dat concursul cu reprezări teatrale filialei „Societari Dr«matlor Romftae" din Siret, orpei I situate din Țețina, Berhomet și societicii au totu“ din Pâ tră.!! «rapte.zâ o șeztjare Morari io Cmă»ți, apoi petrecri impreonati cu tatra ia Streie, Suceava, Câmpakog, Dișești, Fomion și ia parte ca naș la sfințirea steigoiui „Arcâși!* de Costișe. Veuit.ale care se dela toa te aceste producționi au fost diruite in întregime pentru diverse acopărilantropice și cunterare. Ceasul frumoa* și laudabill lăture a activității soc „Dacia* o cinstituie sria de serbări națiosae araosite la părțile lutealiste din nor tot Ba cuvine! cari as avut ca scop sa prez*area conștiinței naționale și deșteptarea gastam^ pentru ca mis șana românească la pitești lul Ștefan cel Mare, cari prin 150 au fost ocăndiți să indare ororariie sori&simului oscaizeao". , Astfel membrii soc. „Dacia* trec In Avgust Pretai și aranjează ca primii o serbare națională si cel mai șovinist centru ucrainean, la Coținso.", ai cărei succes moral și material a fost ne«teptat de frimos. La vestici carat 1000 Lei au fost donați pentru creana anat food destinat pentru losnoțirea scai internat pa lângă liceul „Dimitrie Cantemir” din Coțmani. Serbin d: tei ai acesta s’au dat in Safagara, Vijoița și Zatama, la reușita cărora au contribuit i o largă misura o«ț*rii, înorană ca damele d-lor, *1 solddțl bravului Reg. 3 Grăniceri la frânte c* s* ob sírni mdor d. Nicolau Eco al maițamiristiltrești « societății »Jaca* cit și a oițerlor și a tarilor cari au contrbuit ca tribala, tor la aceste intreprnderi de propagandă n<tonală i-ta făcut successie straíscite sis acestor manfest aț aal. Samune adansts deli aceste ar*njsri, la care se adsoga și cea din Suceava, ai fost de tip ale pentru sporirea fondului in vederea ridicări monumentalei „Unirii“.. Această activitate na i-a impiedicat pe „Dacioni* da a-și face datoria și față de diversitate, majoritatea din ei trecând examenete ca saces. lot «la înainte, și Asninta Mare va deveni și tare. ■ [UNK]SA -------------Cetiți „Glasul Bucovinei" #