Glasul Bucovinei, decembrie 1921 (Anul 4, nr. 860-885)

1921-12-01 / nr. 860

'h NinwArsH I Lew Cernauți Joi 1 Decembrie 1921 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ARONAMBETDI. • Pe «a al II­ lei, pe Vi an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru d­raai silnic, pe un an 60 lei, pe Vi­an 30 lei, pe trei luni in Iii. Numai numărul de Duminici, pe un an 20 lei, pe Vi an 10 lei, pe trei luni 5 lei. Pentru însetare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50 V». JLNDNTCRI ȘI RBOI.AMIS­I se calculează după tarif și se primesc la administrat!« Strada Domnească No. 33 Anul IV Semne ale vremii.... E desigur chiar și la amintirea autocraților averescanî acel timp de urgie a stop lobii aus­­triace din Bucovina când sub pumnal brutal al gu­versorului Bourgulgaoa prea - românească din Cernăuți — pe amser­darul „Patria” — serba jubileul de douăzeci și cinci cenzurări lntr’un singur an. A fost acesta un record al presei românești, deținut de »Patria» de pe vremuri, până când ta vreiul condu­ne de stăpâ­nirea »româneasca« a a­vere »ca pitor, darul româ­nesc­­»Glasul Bucovinei* a ajuns sub regimul celei mai liberale copati­ ți ad (ved Art 24 din Constituției ia cifra de 63 fșa*ezest și trei) foi cenzurate Saîr’uo singur an de zile. Incepând ia 23 IX­ 1920 cu cenzurarea senza­­ționalelor amănunte descoperite in cursul cunos­cutului proces al comuniștilor și reproduse de «oi dupa ziarele bucureștene, trecute prin cen­zura averea­­ ană dia ,capitala regatului, cenzura autocraților de la Cernăuți a reușit de fapt ea se ridica treptat la înălțimea imoralității și lipsei de respect pentru legalitate a patronilor săi. Fără aici o linie de conduită principiară, fără nici un criteriu de seriozitate, fără să țină seama că, dacă împrejurări excepționale impun astăzi abateri de la­­ principiul st­abilit în art. 24 din Constituțier, aceasta nut tnseamnă că un deți­nător Incidental al cârmei statului poți să-ți dați joc nu sumar de drepturile cetățenilor ci­­,d­ar de autoritatea a­e!ui stat pe care ești chemat să-l reprezinți» fără nici un scrupul cen­­zuia averea banilor din Bicovina a continuat și continuă să ne cenzureze fără nici un motiv legal, fără nici o motivare și fără sa­­ pese de aici o răspundere. Când a­ci arătam că gospodăria de la Fe­derala »Moldova de Sus« din Cernăuți este rea și păgub­toare­letereselor obștești, ziarul ave­rescan »Dreptatea* ne tăcea calomniat .A rn­ fir dacă drept replică noi dam publicități docu­mente și probe evidente i t sprijisul afirmațiunii contestate» cenzura a­veresc­ană suprima pe de­­a’ntregui ace­te dovezi. Astfel au fost cenzurate numerele 684 Tor, 803 și altele. Când noi ia campania pol­tică pe care o ducem contra domnului Dori Popovici arătăm ca date și fapte concrete cine pa ce acest domn, lăsând ca faptele și tratatul său să­­ caracte­rizeze, cenzura averescană da la Cernăuți nu s’a sfit să se degradeze st roiul de aaerita personală a domnului C >rl Pop­ovi­ci si astfel au fost cenzurate nu­merele 655, 675 682 683 689, 697, 700 829 etc. .. tft ch­a r și un ar­ticol publicat despre d. D. Poruncita cartea d-lui N. I­orga »Istoria Ri­botu­l nostru du Da note si­«*«« și rrproiul de noi a fost cenzura ! Pentru au, tot așa că și la artico­ul de față, arătam cenzorilor zimb­ii și al avere» ca ailor ca au acesteste rostui ceasuri! și că da­r astăzi ?și pot facă bate joc di lume m'ar poae să vină zîua răspund­rii am f­ost c-nsir­ ți la su­mert! 574 575. 658 659 806 816 856. Def ce sa­u nas n­o­m de Upta ori­iral criteriu și oricărei judecăți !« cenzorii averea­­ ești? Din rău tot tu mai rău merg oamenii aceștia ! Dela Nr. 836 din 1­­ XI a. c. al zia­rului nostru până la Nr. 843 din 10 | XI a. c, anunțat despre campania de adunări ale par­tidului democrat al Unirii apare eecenzorat. Ia N. S44 acelaș anunț apare deodată ciuntit de deșteptăciunea tardivă a domnului cenzor. In tot timpul strălucitelor adunări ținute de par­idul nostru la cuprinsul întregii Bucovine, sin­gura grijă a cenzorului averescan a fost să mutileze dările noastre de seamă asupra vor­birilor din ac­te adunari. Astfel in Nr. 834 au fost cenzurate vorbirile rostite la Cernaut de membri ai comitetului nostru executiv; In Nr. 838 cuvântările domnilor NUtor, Mir­ce Huc, Ungureanu, Grecu, Doboș, Ziuta, rostite la St­orojiari. In numerii 842, 844, 845, 851 852 au fost cenzurate afară, de vorbiri­le mem­brilor din comitetul executiv al partidului, pre­zenți la acele adunări, și cuvântările țăranilor Cocliți, Citrici, C.tnllar, Fugea Lupa, G­hi­readă, Andronicescu, Forfotă, Haiotf, A. Bilei, G­hilea, Coveiluc, P. Piele, E. Caba și a dom­nilor Dr. Samus­a, Dr. Pasálla, Dr. Cătălin, Dandevici, S. Ivanovici etc. .. Mai mult, cen­zura averescană nu a pregătit să mutileze toate corespondențele și aderen­­­țe sosite la adresa partidului nostru pentru marele congres din 21 I XI s. c precum cele din Fandul Moldo­vei, Raș­a Moldoviței, Ocobeei, Vama, Pojorâsa, Frumosul etc..., apoi să taie vorbri­le rostite la congres de domnii Nistor, Toma, Reuț, To­­direan, Coclici, Coteiluc, Roșca, Cot­rciuc etc., și chiar să suprime o bună parte a moțiunii votate cu unanimitate de tot­ ca congresul să cenzureze ielegram­a congresului adresată dom­nului I. I. C. Brâtina și chiar telegrama oma­gială adresată M. S. Rege­ul! Intr’a devăr când cumpenești gravitatea a­­cestor abuzuri au știi de fapt da ce să te miri mai mult. De inconștiența autocraților aces­tora, improvizați !s siâpual al acestei răbdă­toare țări, sau de cinismul și taped­­or ri­dicol ? Te iaad fi domnule cenzor, că faci cen­zură pentru că d-ta nu adm fi (li?) ca prin atacuri la presă să se coboare prestigiul autorităților statului. Da­ o întrebare: Clas co­fa iată acest prestigiu cel ce semnalează relele sau făptuitorul, autorul lor? Altădată spuneai față de un prieten al d-fa!e că cenzurezi numai așa ca să tutrerupi con­tiguitatea expunerii și să tas catitorului posi­bilitatea de a prin­de acazul celor scrise. In contest.bi! o foarte frumoasă ispravă și acea­sta, doveditoare mai alat de multă condescen­dență și considerațiune fiță da putinkul ce­r­u­tor ! Dar un lucru e sigur: Ceea ca faceți d-voastră averea cânii e poltîca struțului. Pentru D vo­seră tot ceea ce suprimă cenzura nu există! Și intoleranți, sectari și Incorigibili cum sunteți, aurari loviturile sigure și imlocate ale zilelor viitoare vă vor readune la reatliție. Iar aceasta se va întâmpla cu atât Q*l torând CU cât mai tirani și mai samavos *1­1 veți fii Dr. Atsrel Htot aria. Mr. 860 Activitatea societății acad. rom. «Dacia" în anul admin­strativ 192021 Cu ocazia inaugurării festive a 37­*ec sementra de acti vit«țe c«re a «vnt loc, Homlse â, 23 Noembrie corpreședintele societății, d. Verntcianu a cetft «o ra­port ••apra inieosri acti­văți a *oc. ac*d „Dacia”­, desfașerate de cordii anafal adasiaktisilv­tic »t, dtin care ne face plăcerea să pabl cim părțile­ ese­­ț­are. So­liktea aDada*, credin­ioanâ, dela iofilor«ro: și pfisă la pr­zvat, programai«! ei de ac'svitate, prin­­i e aie tarai prima puncte a io>­ri­ aRt«pând­re« c«!­­tarti in matseie largi ale poporelai", a­ iotiadi-și ochi! as­pra ac­tini­ț­i și ca voința firmă de a-l traiza,.» pus in funcția și ia cartul acestor două semestre din urmă forțele ei morale, ci­m­rate și materiale, pentru a face na­p«s nul departe pe drumul pârigie­t, dar care da­e la triamfai carierii românești. A raspans ca dragostea și cuitara safieteascâ, care o caracter seatâ la ton.a în r­epriederi­e eij apelor lor aproape a mt*rcf .Cibmeutor de recîsta", a Arcăștilo “. „Societăților csitarale*, denind băni și cirț, îrimlțând ziare ș* reviate, dând ‘ronmrsal ca­r-prezemtări teatrale, țipând cara&rt poporale, ate. etc. Da cast;« lipa­ i de timp sau a ador imprejurari n’a putut satisface sa egali mâsara d­refl­e t­.unor B Soc­etăți o? canaraleu, cari se imbarciaa crrâada I conatria, coar­tun fund de zelel și abnegațiunea cu care societatea „Dacia* înțelege să «sivras­i cauza ni­ ioua!­can­araia A. iaasgarâ adu ș activitatea ca ținerea de corsari poporale in soboretal Roșa și in comuna Copca, dat concursul cu reprez­­­ări teatrale filialei „Societari Dr«matlor Romftae" din­­ Siret­, orpei I situa­te din Țețin­a, Berhomet și societicii au to­tu“ din Pâ­ tră.!! «rapte.zâ o șezt­jare Morari io Cmă»ți, apoi pe­tre­cri impreonati cu tatra ia Streie, Suceava, Câm­­pakog, Dișești, F­omion și ia parte ca naș la sfin­țirea steigoiui „Arcâși­!* d­e Costișe. Veuit.ale care se dela toa te aceste producționi au fost diruite in întregime pentru diverse acopăr­­­ilantropice și cunterare. Cea­sul frumoa*­ și laudabill lăture a activi­tății soc „Dacia* o cinstituie s­­ria de serbări națio­­sae araosite la părțile lutealiste din nor tot Ba cu­vine! cari as avut ca scop s­a prez*area conștiinței na­­ționale și deșteptarea gastam^ pentru ca m­is ș­ana românească la pitești lul Ștefan cel Mare, cari prin 150 au fost ocăndiți să indare ororariie sori&simului oscaizeao". , Astfel membrii soc. „Dacia* trec In Avgust Pretai și aranjează ca primii o serbare națională si cel mai șovinist centru ucrainean, la Coținso.", ai cărei­ succes moral și material a fost ne«t­eptat de frimos. L­a vestici carat 1000 Lei au fost donați pentru creana anat food destinat pentru losn­oțirea scai internat pa lângă liceul „Dimitrie Cantemir” din Coțmani. Serbin d: tei ai acesta s’au dat in Safa­­gara, Vijoița și Za­tama, la reușita cărora au con­­tribu­it i o largă m­isura o«ț*rii, î­nor­ană ca damele d-lor, *1 solddț­l bravului Reg. 3 Grăniceri la frânte c* s* ob sírni mdor d. Nicolau Eco al maițamir­ist­­iltrești « societății »Jac­a* cit și a oițerlor și a tarilor cari au contr­buit ca tribala, tor la aceste intreprnderi de propagandă n<tonală i-ta fă­cut suc­­cessie straíscite sis acestor man­fest aț­ aal. Samune adansts deli aceste ar*njsri, la care se adsoga și cea din Suceava, ai fost de­­ tip ale pentru sporirea fondului in vederea ridicări monumentalei „Unirii“.. Această activitate na i-a impiedi­cat pe „Dacioni* da a-și face datoria și față de d­iv­ersitate, majoritatea din ei trecând examenete ca sa­ces. lot «la înainte, și Asninta Mare va de­veni și tare.­­ ■ [UNK]SA -------------­Cetiți „Glasul Bucovinei" #

Next