Glasul Bucovinei, ianuarie 1922 (Anul 5, nr. 886-906)

1922-01-01 / nr. 886

. N.1­5^ /VI ‘iab J­Anni V Organul partidului democrat al unirii apare zilnic Telefon No. 61 Fondator: SEXTIL PUSCARIU ABONAM^JTTUl, » ta aa 120 tei, pe Vi «i 60 lei, pa trei luni 30 iei, pentru ttgaai sttek: pe an an 60 lei, pe Vi an 30 lei, pe trei toni Ji M, Owixai numărul de Camtatei: pe un an 20 tei, pe Vi an 10 lei, pe trei tani 5 lei. Naminul I Lett Ceraatsfi Duminica 1 Ianuarie 1922 Nr. 888 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. AMINTORI «ŞI REOI.AMB­­ se «Iculează după tarif şi se primesc la administrație Strada Domnească No. 33 Păstra inserate la interiorul ziarului se ore taxa cu 50*­*. Iarăşi chestiunea teatrului Chestiunea teatrului a f­ost tratată de re­peţica ori Ia coloanei a ziarului nostru şi tatot deaaaa a*a preconizat singura deslegare posibilă, echitabilă şi foloritoare păstra tatreaga popola­ţie a Cernăuţior, a acestei cinstinal, adacă tn fiinţarea cât mal ne­a:â'*zUtâ a nou! teatru national românesc care si fe adăpostit la clă­direa teatrului orășenesc, ocupat azi de o trupă străină dla Viens. Dezlegarea aceasta e unica posibilă și echitablă, căci cultura romă sens di trebuie să*și recapete la sfârâit drepturile ei, atâta vreme nebăgate in seamă de-o stăpânire vitregă, şi e şl folositoare pentru întreaga popul­ţie a oraşului, cici e numai in interesul el moral şi mat rial, ca ea să ae poată apropia cât mal mult de cultura statului românesa de care şl-a legat isoaita, şi ca deprinderea limbli româneşti de care are aşa de mare nevoie, sâ-i fe înlesnită şi pe această cale. Se înţelege că această deslegare nu exclude ci minorităţile cari auat ia stare să-şi susţină, aă aibă şi un teatru in limba lor, numai noi am preţ kde, d*câ ar fi vorba ca acesta aă fie un teatre stabil şi facă parte subvenţionat de stat, ca actorii stab­­i să fe recrutaţi numai din cetăţeni români, iar nu site străini impor­taţi, al căror trecut apropu­t l-a făcut să fie duşmanii de moarte ai Romoniei şi al poporului românesc. Cu gândul că teatrul orlţanesc vi trebie prefăcut cât mai repede într'un teatru naţional românesc se părea că e Împăcată toată lumea şi se aştepta numai timpul potrivit, ca acest jgâad să fie tradus tu laptâ,­­ la ziua de Joi 29 Dec. a. c. s’au petrecut Insă lucruri cari dovedesc cu prisosinţă că dez­legarea chestiunii teatrului românesc din Cir*­sânţi nu mal poate aule­a aici o lntârziere şi ci această problemă trebuie dezleg­ată imediat. Mai Întâia la namirul cu data de Vineri 30 D .C., care s'a tipărit lasă !­a 1, dla Algemeiae Zoitoag dla Cernăuţi se spune pe fâţă şi fără zalei un înconjur că «teatrul german« din Cer­năuţi e un post izolat nemţite care e avizat să se alimente ar fi să se susţină cu puteri din apus. Noi ştim că pe vremea austriacă erau pe aici felurite posturi isolate şi înaintate nemţeşti, acuma lasă sub stăpânire românească cerem ca toată hotărârea desfiinţarea lor cu desăvâr­şire şi prefacerea lor în cetăţul româneşti, câci sânte n­ doară la frontieră. Da, nemţii autohtoni să şl creieze, nn mar* ginele legilor şi intereselor superioare ale sta* tolul românesc, iastitaţii calcurile câte pot şî câte poftesc, dar posturi cu puteri din «apusul» care la vremea răibo­ului s’au purtat cu noi îmi rău de rât caaibdf, le repudiem de a dreptul. Al doilea lucru Întâmplat la aceeaşi zi a fost că «acel post izolat cu puteri dia «pas» a cău­tat, eu tot avizul şi Înţelegerea recip aoâ fâ- Oktâ din Vreme, si împiedece o manifestere ro­mânească cafturalâ ce avea să aibă locul la teatru! orăşenesc. Sa înţeleg 3 că această facer care a avut drept urmare *3 scand 1; pe cât da mult 1! regretăm, câci ^caadatarile ne latră tn firea poporului românesc, pe atât da stăruitor cerem ca cei vinovaţi de provocarea lui să tragă consecinţele cele mai­ rig­uroase şi sâ*şi l­a pedeapsa cuvenită şi pertru jigaride ce s’au adus cu acest prilej statului şl neamului ro­mânesc. Astfal aceste două focie ante Întâmplate în aceeaşi st de joi, 29 Dec. a. c„ creden că vor face ca guvernai dla Bucureşti să nu mal ta­­târ zle nici cu o singură zi fatanţarea teatrului național din Cernăuți. is*te Grecu. Kn apdl al stadialinii Români« it Vfi ■ ,... ■ Studenţimea română, adânc jignită că In R­mânia Mare un director de teatru, care nu este cetăţeanul ei, poete să sfidese pe Români» împie­­decăadu i de a intra in teatru, spre a asista la un festival românesc fi silindui să staţio­nase, pe vreme de iama, t­ Untea porţia­, că acest director abuteasă de publicul adus la repreaentaţiili sale, angajând* l tn scandalu­rile trovo ais ast/el fi stârnind sa SC continue afect »colul la ir­o said, in care au răsunat strigăte de *Pfui Romă aii /» fi „râs România!*, vă chiană pe toţi la Marea Adunare, care se va ţine Dunind­ă la­­ ianuarie 1922, orele 11 dimineaţa in Teatrul orăşenesc. Român’, întâmplările zilelor din urmi şi chiar deckt■ raţiile făcute de tmufi directorul teatrului prin presă, sunt o foarte grăitoare dovadă că teatrul din G.munţi cu actuala sa direcţiune se afirmă ca o instituţie dupnăncasă tuturor idealurilor Stalului Runău. D nona D voastre este că să vă spuneţi cu toată hotârârea cuvântul tn adunarea la care vă chemăm. Cernăuţi, la 11 Decembrie 1921. Hie Gh­'orgh tâ, PriseU Qieie Circulat «iad. „araorpis** Radu Fiondor, P/e»eilet*le Sonet, acad. „Jialraet* Ooravian Valf, p S .io­«' latraofrii scad. .Bi­o Ina“ -ee.* Marsai To Popesc«, Președintele Soct. stnj. rom. „Da­ia“ Constantin Tomescu, p. Piesrd mele Soc. teol. „Academia o­todoxă“ Va'oriati VSad, p. Sectorul întrunirii sc»d „Moldova*. Cumpâraţi Calendarul „Glasul Bucovinei“ Opera de sânge a lui Tarangul Prefectul poliţiei apă­rt pe insultătorii neamului şi statului nostru. — Soirii lui Tarangul bruta­lizează, arestează, bat şi sehinguesc studenţii români, cari cereau satisfacţie pentru Insultata aduse Românilor Joi In teat­ut de sub condu­­cerea lui Pope. — Cârdăşia Tarar gut— Popp sfidează sentimentele naţionale al Românilor. —­ Gardişti puşi în serviciul lui Popo, din or­dinul lui Tarargut, tas „kultur* austriac cu cravaşa, pumnii, sadiite paturile armeior şi caii lor Împotriva studenţilor şi soldaţilor români. Nu s,a m­aifestat iacă nici odată brutalitatea şi barbaria poliţiei din Cernin­ţi ca Viperi dapi a mesei la 30 Decembrie 1921, aou! al patrolea dels Unre din Ordiaal d-lui de Taraaga, daaaai eate răipoaiător pentru toate n­merniciile. Ce a’a întâmplat! Joi aeara, d­ad studenţi! Io­­r-jtai nu şi-as ostist )«­*.«« ri?r*2!*t ta­t;»«ra * s’-sa­­t*«a la orele 9 aeara, din cauză ct Popp reprrzintaata! „Koltar“e3nl afldator ana'rlac semit, par si aimpin a’a ligrjit ca tea'rkl ai na fie evacuat la timp, pabb­al romineac, rx aperat de atâta aşteptare io frig şi profană lodge­t de pertarea lui Popp, a partra la ■ •la, elite pe­ nomici a« tu epet ai atrige JPfui die Rumänen!* Nieder Rumänien“/ Eate frea, lacra ci Rumaad o’a« patat tolera attfei da iaanite la sdreaa lor in tara ior, pe care na a errat o si nici na o apiri Popp cu al lal. ladlgaarea a crescut când s'a răs­pândit veafea că șl atterni Mohai, veal dragă Doamne oaspe al ţlr‘1 ooaitre a-â* de iaitădaâtoare a preferat m­a^lte la adresa «]Valahilor*. A:eate sema* pomenite fapte și lac­den'e provocata numai prin partarm Inni Popp, care a abszat de pabUcol d­a Ceraăat*, au fâcat ca Rimâali să nu-l poată ierta aceaiti sfidare directorial trupei evreo germane. C?l dată n­u a reac­ţionat atadenţi'. S'au afătsit aă meargă Vineri dapi­smeaa! la teatru pentru a Împiedeca repred­ntări, nade ea se mai garantează că nu va fi insultată ţara noastră. Dar acum intri cel mai preţtoa aliat al lui Popp in tactinae, directorat de po­­tis Taraagai. La ameazi pibli i­as ordin că dlie a fanare eate oarb­ă — pen­tru menţinerea ordine! 1 Cu alte cuvinte, în loc să oprea că reprez ont ile teatrale germane până nu se clanfică, cern de s’a pătat Insalta neamul românesc ■ab con facerea lui Popp, strain ca! Tara egal dă ordi­ne, și aceate ordioe au fost îndreptate namal impa­ir! -a­r mâcl­or. Aa dovedi o gardis ii prin parta*e» lor, care-i aseată alături de cel mal bmtall Jandarm! in garl, aa dovedi'-o prin inaaltele pe care el, organe ale atatala* roTâi («an ru trăim la România, domn» le Taraogal?J le aa a freist RjmîaUl! Porain­­­atadenţimta lari şl către teatra, gardişti că ărl şl pedeştri i-au atacat iarăşi, gocindu-i către terapia. Eroul d-lul Taravgal, Grigorovlci, a dat ordin si tragă ca sabi In ei şl cam n’a r fi trai câ­d inş'şl poliţiştii le-au apoi in­­ mba lui Popo şi Tarangai că­­ nu mal a ea «ti o intreb iatsa, uR«mănen, Teufel seid Ihr". Ş­i cam au Intrat li acţia de cal, fără cra­­ţare l-au iacit ia pămftat, au trecut ca caii peate el, l-an lovit ca aab­a, cu patarile arms­or, l-an In­sultat ca ce e mai triviale cavlate ps care nici na Io patem­ reprodace, l-aa goa*t ca pe n s'e tâ bari (f indefe na tolerau Ids­utele aduse Românilor!) aa arestat o pare do am­d­ot. Pe cei e l an arestat i-aa băiat pe stradi, l*-a* sncit mânde. I-aa imbrâactt și isaal­­t*t; la pi bet l-an pilmelt pâaă a Intervenit un căpi­tan de grăniceri, care latraie acolo peatru a-şi cânta en apidat, pe cire-l arest,« la tot oitaşii d lui Ta­­rangal Şl Iarăşi a pornit in graaa către Uaiwrih­at«. Şi oamenii aceştia ,ălCâtă,iţi al d-lui Ttrangal au lăcaş

Next