Glasul Bucovinei, ianuarie 1922 (Anul 5, nr. 886-906)
1922-01-14 / nr. 894
ff 6. 894 Societatea Doamnelor Bană ne loviti ps toţi membriii p?l? teail ei ps Osmlnici in 15. c. la orele 4 la luteroatai de fetiţa la o sedinţă plenari pestre a se pane la cale aranjarea esel cerate sn carnsvalni acesta. Splendida resslil pe care a avat-o cta dintâi serați de fetai acesta la assi freest a ficat ca aceasti serbare si trezească de pe activi sa foarte via Sete res Incercările largi ala pubiicaial ceraloteaa. Ga C8 tfrflpt — In numărul din urmă al ziarului „ Dreptatea" s’a publicat o telegramă pe care d. Dori Popovicî ar fi trimis o în numele populaţiei din Bucovina Mareşalului Curţii legale cu prilejul logodnei Principesei Marioara. In ce calitate a trimis d. Carl Popovici această telegramă ? Ce zice la aceasta d. Const, la rangul, care cum se ştie e preşedinte al comisiei de lichidare Logodna Prîncipesai Marioara. — Preşedintei« coasului I, d. Pavici, a trims uimitoarea telegramă: „Mfectiili Sale Regăsi Ahix«odrn !. Logodea llajestltd Vosatre, prin care se aaesc atât de fericit două dinasti amice, incanenate de glorie, ample de bacarie şi fericire întreaga tară. Rog Maj-statea Voastră şi pe Aleţa Sa Regală Princip®«« Mana a binevoi si primească la numeie lolrcgsial cabinet cele mal sincere felicitări, pre am şi expresiaBsa dorinţei ca Dsmneeea si vi bifizacă o viaţă lângă, o căsătorie plină de bucurii şi so cămin fericit spre fericirea casei Voastre şi a intrigata voltra popor*. Acordat dintre Anglia, Franţa, Italia şi Belgia.— La «Daily Telegraph® t ss anenţă 01« Cause* ci Consiliel Ssprcm a examieat asesră prorele? sugerat de d. Bonomi prla circ AogHa, Franţa, italia şi Belgia se angajessă si se apere in mod mafaal Împotriva agTssiaaei n»provocate. Ia mai si potea cA adere la acest paact si a te pateri. Aprovizisitaraa din Bcoavins. -- S’a fastituit o coscitieoe compost din din: .general loan Fioretcs inspector general administrativ, Petrescu inspector financiar și Iccot,colonel Come. * Aceasti comisiune a fost Incircvnstă să verifice gesiunea administraţiei Bucovinei in ce priveşte «pro- W.zlooarea jadrţelor. Pentru administraţia financiară — Privitor la Informiţianea apărată în ziarsd postraNo 833 din 1921 prin care ne plângeam ci ia administraţia financiară din Cvrciaţi se intrebe intessl limba groaasă in cozminicir Ie ce se fac pă rţilor, ţinem a face armitoe* rea rectificare: Casa e* ni s’a ades Ia ceaostrotă, era abscis! exact (iatemelat), Lncrinie încă şi dat« seralei din chitie erau anterioare ttîel de 1 Aprilie 1921, de când administraţia fctscicră a luat fiinţă. Del* această cttâ este de constatat — spre landa setfalui el — ci «oate lacririle se fac și se expediază la limba româaîiesă. Cs plăcere ds:l fsceas cavealta rectificare Librăria «Ostaşul Românu urează onor.salo obtestoio An Nou vesel. Răspunsul unui „dsfegat dala ţară * — Arricolaî nostra ,la cb sta organizării preoţilor", îa cars as arătat intrigile mirat de inceterii saborelui «vercscaa, la pa« ps frigare pe părintele Ipţîa. Îs ttarairni 281 ai „Dreptăţii“ părtaşele Ipţia sscass c* stratai sab „Un del g*t jadeț aa" dă, iatr’in stil cât se posta de aorunc, na râ«psss, in «are și-a îsrsa tot necesdl căssaat de adsvărul articolslfsl nostra. D altfel, răipsntai dini Iptni este «fa da oftfgl, că nu merită c!;l o replică. -------—-—— »*------------------ Cârti și reviste A apărat: mflacăra* tsz! I. ar. 5, cu veraarl, presă și articoes maats de C. Bens, Alfred Masala^ V. Rasa Sirlasn, N. Nasidi.-case, ioa Sâa-Giorgis, Hori« Fortini, N. Poresasn, eîe. etc. Se pebificâ și o scrisoare Inedită a lui S. O. los*f, capriasâad impresiaespra Bacoricel. Cronicarei Dâmbovţei semnesză o erotică pisă de omor asupra unor membri din fost»! gavera «vtrfseaa. RîvIsib zsare îa ex*e sa^e coadiţioni techa ce şi ca msie ia!aiis ş! de acteaiitate. Red. şî adm. Becareşt’, str. Paris 20. A apărat. Idea Europeană, «sei r. er. 83, ce splresr dia discstlantis ermate la conferinţa dezarmării iÎb W«#hlogto5. D. Ioa Ofde»nu gemseaza na interreaant art col despre „Propaganda prin »fite*. Bogată Şi atrasă cronici. Red. şi adm. Bucureşti, Pelago Ba Român 20. Oită public Profesore! Arcadîe D^gm cântă o cameră mai bonă ss departe de liceul Ara3 Pamsai. Pr*t« best A se adresa adm mstrațieL No. 3076—4 Castorul Martin Kraft, fost medic al secției medicale a cosee? ioi «mic prof. Kjvscb dela spitslei castrai dm Vi o* dl rossuliadi a m dic «pretai peatra bo?ie vitrine zilnic p?ls or«l- 2—5 4 m. în Cr? cănd streda Giloazer I (rot Plata Vaali- Allxndr 5) SLASUL BUCOVINEI Telegrame Ce si va IfltAmpia In 17 lanuarie Bucaresti, 12, (Lax) — Din cercările „Partidsinî Poporaio*r anonță că d. Octavlas Qogs va propane h ziaa de 17 iassarîe vot de neîncredîre gaveraalsi Take losceco. Na ss aplică Impozitul pe capital București, 12 (Lix).— Qsvereal a întărit definitiv că nu se va apuica impozitai ps capital. Declaraţiile insă se vor face conform legii Titulesca si la termesui fixat. Privitor la impozite! ps venit cota de bază a d iar Titulesca va reprezintă sama cea mai mare. la Cumînisa Paştilor va am loc nunta Regală Bucureştî, 12 (Lsx).—Căsătoria Regelu! Alexandra ca Principesa Marmara a fost hotărită definitiv pe Dominica Paşilor. Nu te mai prelungeşte termenul declaraţiilor Bucureşti, 12. (Lsx) — La 20 ianuarie nu va mai avea loc o nouă prolugire a termenului pestre depaserea depisraţilor de impozit. Osia consiliul de miniştri. Bacarest', 12 (Lax). Cjmashatai oficiai xsspra consiliata! de misisirii de cri na coprinde Dimie despre hotărâres privitoare ia csnzuri. Miniştrii de J*«!Jţie d. Popsen a chemat pe toţi procurori dla ţară la Bacareşiî, psatra a ie atrage atenţia să fia ca mare precinţie la aplîcarea decreîaiail privitor la cenzuri. justiţia şi isisrrie neasai atnoi, când sânt provocări directs contra slgeranţii şi ordinii stavi ni „Adevarei“ face observaţia că Asocîaţifia Presei şi toată presa democrată es cer ministrului de justiţie această măsură ci ridicarea oricărei ceazuri. Zltta pisaoa in Elveţia Pari*. II (Lnx) — Ex impărăte*»* Z ffa a sosit aslătl ia Pari», ds aade tot astăzi îşi va conţinea fără'ors spre EL?țls ?Kft. 3 Conferinţa (foia Carnet Paris 11 (Lax) — Miercuri d. Brîanda delibi* şedinţa Consiliata* Suprem, făcând propueerea ca comisia dijdespăgubire să asculte delegaţia germană a aspri plăţilor care, cum declară Germania, ca pot fi fieste până la 15 ianurie. D. Lloyi George e coaaimţir. Pes'rs orele 5 după prânz delegaţia germană a fost invitată înaintea comisiunii de despăgubiri. După ascultarea deligaţiei comisia va raporta gevar- B*!af aliaţilor. Consiliul Suprem va aval evestnaii declaraţii de completare dela delegaţie D. Briand pleacă pentra 43 ore la Paris, psatra:« Joi să aducă la cscoştinţa miniştrilor — colegi îextsl convsBţismi frsaco-engieze. Lloyd George a dat explicaţii la textul convenfiene din ianuarie cu privire la refacerea economică a Europei şi« conferinţa dia Gesa«, că această înţsiegere obligă paterii« la stimă reciprocă şi opreşte miscări reciproce. Hotărârea din 6 iaaaarie nu restrânge nici într’o privinţă drepturile citaţilor cărarsashfi din coatractois in cars. In Grasa na poate fi atacată problema desplgabiriior. Alianţa franco-eigleză Pfirif, l. (Lax). — Brind şi Loacheor au avut Miercari o convorbire lângă c* Lloyd Gorge. Premierei englez a remis d-lui Briend proiectul alianţei franco-englese. Agenţia Havas ausnl că tratativele de alianţă au făcut progrese foarte mari. Sab «aspic!! foarte favorabile s’a luat în vedere participarea Belgiei la aliasta. Ss vorbeşte că înţelegerea francoeegrecă va mai târziu completată prin o înţelegere la fel ca Brigla şi Itala. ----------------. F. c. langenhant „DACIA-ROMANIA" | s’a mutat in jtr. Itasusci Kr. 23, ss (fostul local al soc. „GRAGOVIA“). SIRIBIS reprezentantă societății (limn Mii-imi-UMiiMPORT-EXPORT GONSIRNATIUNI $1 REPREZENTANTE BUCUHEST»____ GALAT' ------ BR AI LA Strada Şelari, 1. Pasagiu! Bursei 2. j Palatul Generala DEPOZITE DE DSFACERE GALATI, Strada Mire 79 BUCURESTI, Calea Moşier 00 BRAILA, Str. Unirei Dispune în permanenţă de: Manufactura Zefiruri, Oxforduri, Chiffoana Indian Grade, Nanghin, Americi Teia, Satinuri negre şi colorate, Pantalonicuri, Merinos, etc. Stofe englezeşti şi italiene de toate calităţile. Bumbace englezeşti şi italiene: Extrahard în pachete şi saluri, Moli, Bumbac dublu din 2 fire, Bumbac de ffânat şi albit, Bumbac color, Bumbac de şters, etc. Saci Calcula, Tarpauling, Hessians, Pânză Hessians şi Tarpauling, Sfoară de Manila, Sfoară de legat şi Aţă cismarească, Cânepa şi alte materii prime pentru industria textilă. Case de Bani englezeşti şi originale "Werthoim. Lămâi Verdelli. Metale şi Articole de Ferărie: Tablă plumbuita, galvanizată, neagră, Tablă albă, Cositor, Alice de plumb, Cuie de sârmă, Sârma arsă, Frânghii de sârmă, Căldări galvanizate, etc. etc. Lumânări italiene • Calităţi superioare de stearma şi parafină, Talpă — Pielărie, Chevreaux, Antilope, etc. etc. Articole Viticole : Piatră vânătă, Pucioasă, Stropitoare de vii „Eclair VermoreIIV, Prăsitoare de Pucioasei, Raffis Malanga. Pietre de Moară originale „La Ferte sous Jouare“. Droguri şi Chimicale: Piatră acră, Colofea, Soda austria englezească „Cap fie mort“, Bicarbonat de soda, Cieiu de tânplărie. In genere este în măsură a procura cu preţuri şi în condițiuni avantajoase or ce materiala prime pentru industrii pecum şi once articole atingătoare de branşele Manufacturai, Bumbace, Fierărie, Coloniale, Droguri şi Chemicare. Secţie specială Combustibil CARBUNI CARDIFF LEMNE FOC Secţie specială Cereale SOCIETATE IN NUME COLECTIV