Glasul Bucovinei, ianuarie 1922 (Anul 5, nr. 886-906)

1922-01-14 / nr. 894

ff 6. 894 Societatea Doamnelor Bană ne loviti ps toţi membrii­­i p?l? teail ei ps Osmlnici in 15­­. c. la orele 4 la luteroatai de fetiţa la o sedinţă plenari pestre a se pane la cale aranjarea esel cerate sn carnsvalni acesta. Splendida resslil pe care a avat-o cta dintâi serați de fetai acesta la assi freest a ficat ca aceasti serbare si trezească de pe activi sa foarte via Sete res In­cercările largi ala pubiicaial ceraloteaa. Ga C8 tfrflpt — In numărul din urmă al ziarului „ Dreptatea" s’a publicat o telegramă pe care d. Dori Popovicî ar fi trimis o în numele populaţiei din Bucovina Mareşalului Curţii l­e­gale cu prilejul logodnei Principesei Marioara. In ce calitate a­ trimis d. Carl Popovici această te­legramă ? Ce zice la aceasta d. Const, la rangul, care cum se ştie e preşedinte al comisiei de lichi­dare Logodna Prîncipesai Marioara. — Preşedintei« coasului I, d. Pa­vici, a trims uimitoarea telegramă: „M­fectiili Sale Regăsi Ahix«odrn !. Logodea llajestltd Vosatre, prin care se aaesc atât de fericit două dinas­ti amice, incanenate de glorie, ample de bacarie şi fericire întreaga tară. Rog Maj-statea Voastră şi pe Al­eţa Sa Regală Princip®«« Mana a binevoi si primească la numeie lolrcgsial cabinet cele mal sincere felicitări, pre am şi expresiaBsa dorinţei ca Dsmneeea si vi bifizacă o viaţă lângă, o căsătorie plină de bucurii şi so cămin fericit spre fericirea ca­sei Voastre şi a intrigata­ voltra popor*. Acordat dintre Anglia, Franţa, Italia şi Belgia.— La­ «Daily Telegraph® t ss anenţă 01« Cause* ci Consiliel Ssprcm a examieat asesră prorele? sugerat de d. Bonomi prla circ AogHa, Franţa, italia şi Bel­gia se angajessă si se apere in mod mafaal Împo­triva agTssiaaei n»provocate. Ia m­ai si potea cA a­­dere la acest paact si a te pateri. Aprovizisitaraa din Bcoavins. -- S’a fastituit o coscitieoe compost din d­in: .general loan Fioretcs inspector general administrativ, Petrescu inspector fi­nanciar și Iccot,­colonel Come. * Aceasti comisiune a fost Incircvnstă să verifice gesiunea administraţiei Bucovinei in ce priveşte «pro- W.zlooarea jadrţelor. Pentru administraţia financiară — Privitor la In­­formiţianea apărată în ziarsd postraNo 833 din 1921 prin care ne plângeam ci ia administraţia financiară din Cvrciaţi se intrebe intessl limba g­roaasă in co­­zminicir Ie ce se fac pă rţilor, ţinem a face armitoe* rea rectificare: Casa e* ni s’a ades Ia ceaostrotă, era abscis! exact (iatemelat), Lncrinie încă şi dat« seralei din ch­itie erau anterioare ttîel de 1 Aprilie 1921, de când administraţia fctscicră a luat fiinţă. Del* această cttâ este de constatat — spre landa se­­tfalui el — ci «oate lacririle se fac și se expediază la limba româaîiesă. Cs plăcere ds:l fsceas cavealta rectificare Librăria «Ostaşul Românu urează onor.salo­ obtestoio An Nou vesel. Răspunsul unui „dsfegat dala ţară * — Ar­ricolaî nostra ,la cb sta organizării preoţilor", îa cars as arătat intrigile mira­t de inc­eterii saborelui «vercscaa, l­a pa« ps frigare pe părintele Ipţîa. Îs tta­­rairni 281 ai „Dreptăţii“ părtaşele Ipţia sscass c* stratai sab „Un del g*t jadeț aa" dă, iatr’in stil cât se posta de aorun­c, na râ«psss, in «are și-a îsrsa tot necesdl căssaat de adsvărul articolslfsl nostra. D altfel, răipsntai d­ini Iptni este «fa da oftfgl­, că nu merită c!;l o replică. -------—-—— »*------------------­ Cârti și reviste A apărat: mflacăra* tsz! I. ar. 5, cu veraarl, presă și artico­e­s maats de C. Bens, Alfred Masala^ V. Rasa Sirlasn, N. N­asidi.-case, ioa Sâa-Giorgis, Hori« Fortini, N. Poresasn, eîe. etc. Se pebificâ și o scrisoare Inedită a lui S­. O. los*f, capriasâad impresi­aespra Bacoricel. Cronicarei Dâmbovţei semnesză o erotică pi­să de omor asupra unor membri din fost»! gavera «vtrfseaa. RîvIsib zsare îa ex*e sa^e coadi­­ţioni techa ce şi ca msie ia!­aiis ş! de acteaiitate. Red. şî adm. Becareşt’, str. Paris 20. A apărat. Idea Europeană, «sei r. er. 83, ce splresr­ dia discstlantis ermate la conferinţa dezarmării iÎb W«#hlogto5. D. Ioa Ofde»nu gemseaza na inte­­rreaant art col despre „Propaganda prin »fite*. Bogată Şi atrasă cronici. Red. şi adm. Bucureşti, Pelago Ba Român 20. Oită public Profesore! Arcadîe D^gm cântă o cameră mai bonă ss departe de liceul Ara3 Pamsai. Pr*t« best A se adresa adm mstrațieL No. 3076—4 Castorul Martin Kraft, fost medic al secției medi­cale a cose­­­e? ioi «mic prof. Kjvscb dela spitslei castrai dm Vi o* dl rossuliadi a m­ dic «pretai pea­­tra bo?ie vitrine zilnic p?ls or«l- 2—5 4 m. în Cr? cănd­ streda G­iloa­zer I (rot Plata Vaali- Allxndr 5) S­LASUL BUCOVINEI Telegrame Ce si va IfltAmpia In 17 lanuarie Bucaresti, 12, (Lax) — Din cercările „Partidsinî Poporaio*r anonță că d. Octavlas Qogs va propane h ziaa de 17 iassarîe vot de neîncredîre gaveraalsi Take losceco. Na ss aplică Impozitul pe capital București, 12 (Lix).— Qsvereal a întărit defi­nitiv că nu se va apuica impozitai ps capital. Decla­raţiile insă se vor face conform legii Titulesca si la termesui fixat. Privitor la impozite! ps venit cota de bază a d iar Titulesca va reprezintă sama cea mai mare. la Cumînisa Paştilor va am loc nunta Regală Bucureştî, 12 (Lsx).—Căsătoria Regelu! Alexan­dra ca Principesa Marmara a fost hotărită definitiv pe Dominica Paşilor. Nu te mai prelungeşte termenul declaraţiilor Bucureşti, 12. (Lsx) — La 20 ianuarie nu va mai avea loc o nouă prol­ugire a termenului pestre depaserea depisraţilor de impozit. Osia consiliul de miniştri. Bacarest', 12 (Lax). Cjmash­atai oficiai xsspra consiliata! de misisirii de cri na coprinde Dimie despre hotărâr­es privitoare ia csnzuri. Miniştrii de J*«!Jţie d. Pop­sen a chemat pe toţi procurori dla ţară la Bacareşiî, psatra a ie atrage atenţia să fia ca mare precinţie la aplîcarea decreîaiail privitor la cenzuri. justiţia şi isisrrie neasai atno­i, când sânt provocări directs contra slgeranţii şi ordinii stavi­ ni „Adevarei“ face observaţia că Asocîaţifia Presei şi toată presa democrată es cer ministrului de justiţie această mă­­sură ci ridicarea oricărei ceazuri. Zltta pisaoa in Elveţia Pari*. II (Lnx) — Ex impărăte*»* Z ffa a so­sit aslătl ia Pari», ds aade tot astăzi îşi va conţinea fără'ors spre EL?țls ?Kft. 3 Conferinţa (foia Carnet Paris 11 (Lax) — Miercuri d. Brîand­a delibi* şedinţa Consiliata* Suprem, făcând propueerea ca co­misia dijdespăgubire să asculte delegaţia germană a as­pri plăţilor care, cum declară Germania, ca pot fi fieste până la 15 ianurie. D. Lloyi George e coa­­aimţir. Pes'rs orele 5 după prânz delegaţia germană a fost invitată înaintea comisiunii de despăgubiri. După ascultarea deligaţiei comisia va raporta gevar- B*!af aliaţilor. Consiliul Suprem va aval evestnaii declaraţii de completare dela delegaţie D. Briand pleacă pentra 43 ore la Paris, psatra:« J­oi să aducă la cscoştinţa miniştrilor — colegi îextsl con­­vsBţismi frsaco-engieze. Lloyd George a dat ex­plicaţii la tex­tul convenfiene din ianuarie cu privire la refacerea economică a Europei şi­­« conferinţa dia Gesa«, că această înţsiegere obligă paterii« la stimă reciprocă şi opreşte miscări reciproce. Hotărârea din 6 iaaaarie nu restrânge nici într’o privinţă drepturile citaţilor căra­rsash­fi din coatractois in cars. In Grasa na poate fi atacată problema desplgabiriior. Alianţa franco-eigleză Pfirif, l­. (Lax). — Brind şi Loacheor au avut Miercari o convorbire lângă c* Lloyd G­orge. Pre­mierei englez a remis d-lui Briend proiectul alianţei franco-englese. Agenţia Havas ausn­l că tratativele de alianţă au făcut progrese foarte mari. Sab «as­pic!! foarte favorabile s’a luat în vedere participarea Belgiei la aliasta. Ss vorbeşte că înţelegerea franco­­eegrecă va­­ mai târziu completată prin o înţelegere la fel ca Brigla şi Itala. ----------------­. F. c. langenhant „DACIA-ROM­ANIA" | s’a mutat in jtr. Itasusci Kr. 23, ss (fostul local al soc. „GRAGOVIA“). S­IRIBIS reprezentantă societății (limn Mii-imi-UMii­MPORT-EXPORT GONSIRNATIUNI $1 REPREZENTANTE BUCUHEST»____ GALAT' ------ BR AI LA Strada Şelari, 1. Pasagiu! Bursei 2. j Palatul Generala DEPOZITE DE D­­SFACERE GALATI, Strada M­ire 79 BUCURESTI, Calea Moşi­er 00 BRAILA, Str. Unirei Dispune în permanenţă de: Manufactura Zefiruri, Oxforduri, Chiffoana Indian Grade­, Nanghin, Americi Teia, Satinuri negre şi colorate, Pantalonicuri, Merinos, etc. Stofe englezeşti şi italiene de toate ca­lităţile. Bumbace englezeşti şi italiene: Extra­­hard în pachete şi saluri, Moli, Bumbac dublu din 2 fire, Bumbac de ffânat şi albit, Bumbac color, Bumbac de şters, etc. Saci Calcula, Tarpauling, Hessians, Pânză Hessians şi Tarpauling, Sfoară de Ma­nila, Sfoară de legat şi Aţă cismarească, Cânepa şi alte materii prime pentru in­dustria textilă. Case de Bani englezeşti şi originale "Werthoim. Lămâi Verdelli. Metale şi Articole de Ferărie: Tablă plumbuita, galvanizată, neagră, Tablă albă, Cositor, Alice de plumb, Cuie de sârmă, Sârma arsă, Frânghii de sârmă, Căldări galvanizate, etc. etc. Lumânări italiene • Calităţi superioare de stearma şi parafină, Talpă — Pielărie, Chevreaux, Antilope, etc. etc. Articole Viticole : Piatră vânătă, Pu­cioasă, Stropitoare de vii „Eclair Ver­­moreIIV, Prăsitoare de Pucioasei, Raffis Malanga. Pietre de Moară originale „La Ferte sous Jouare“. Droguri şi Chimicale: Piatră acră, Co­­lofea, Soda austria englezească „Cap fie mort“, Bicarbonat de soda, Cieiu de tâ­nplărie. In genere este în măsură a procura cu preţuri şi în condițiuni avantajoase or ce materiala prime pentru industrii p­ecum şi once articole atingătoare de branşele Manufac­turai, Bumbace, Fierărie, Coloniale, Droguri şi Chemicare. Secţie specială Combustibil CARBUNI CARDIFF­ LEMNE FOC Secţie specială Cereale SOCIETATE IN NUME COLECTIV

Next