Glasul Bucovinei, februarie 1922 (Anul 5, nr. 907-929)
1922-02-01 / nr. 907
asol V m m 1® eti» p* V* pe fessas! 30 lei, pessiee i?me a&s pa a* aa «î Mi, pa % e» 80 lei, pa trai leni $ W; ®Ss»aS ««Korai ás Ossi»«, pa m na 30 lei, pe % an S3 lei, pelsei i*e3 5 lei. REDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA GarnfiuțS, Strada Domneasei No. Sa primesc numai articole IscSSitc. Risnascriseie no se rrepetasfi. W wwftPUf I l»M Cemoup Miercuri i Februarie 1922 A 1 iiJion MibNlC Tataion No. Si Fondator: SEXUL HISGARKf Nr« 90? Ajmum'wxsms. «px am® « «• caMsazâ âapa tarii si sa primase Sa «daiMstaf» &i?#á* OoBtnaasoi Ho. §$ r« tesi ia mtxtiorai saaraisi s® nnsă tara ea WH* Teatrul Naţional din Cernăuţ lofîtstârşa unui Teatre Naţional la Cernluţ! era o necesitate imperioasă culturală atât în interesul popuUţei romineşti care trebuie să-şi primească depline drepturi cu sura!« la statul naţional românesc, cât şi la interesul populaţiei neromâneşti, care are fostă grabs ti se familisrisi.se şi cu cutters românească, dar îndeosebi ca limba oft .Ula a atatului. Piedeca principi pentru îadepifafrsa aceste! secesltiţi era lipsa unei cladidi, cid teatral orăşeaesc, ud jadit re to tot Csraiuţii potriviţi păstra un Teaera Niţioaal, era ojupat prin contract da ta hirfero tacă pe doi ani Caiete de o trupă strainâ. De câte od veaUa îa:ercărle fia particulare, fia dela Teatrul Naloaadra Bararaşti, de * Isfileţa aa teatru romîaaes stabil la Csraiuţi, se lovbu de această pledecă, deoarece o trupă stabilă fără da a pire a dispoae da o cilad ra care săi stea la dispoziţia oriaâad, era o Imposibilitate. Ia chip fatal de desfiinţarea uanî Teatru Naţiotral în Ceraâaţi din ÎSpia astei clâdiri potrivite trebda eâ fieamânată pâaS Ea tx ilrarea coatradaîui de tschî i »re asupra teatrului or㻺enesc, contract Bachdat Intre primăria oraşului ca proprietară a eloglrfl şi issra trupa st-atsă Prin lipsa de fiast fi uravedsre a adulai straţiei teatrului local s'a provocat lasă cunoscutul coffltwfi latre directa trupei străine ■şi studenţimea românească, conflict care a luat proporţilia unei imposante şi unitare mseifestăriio®âseştl care a culminat In cererea hosâflâ de a înlătura piedeea principală pestre înfiinţarea noul Teatra N-ţloasi, prin asigurarea clidirii teatrului orăgenesc pentm nevoile cărturi! romantşti. Spre a ssigura ordinea publică, teatral o* rişinesc a trebuit să Se Ea h s mai bine d@ o •Iacă de zSîe, fără ca si se poată găs i o soluţionare potrivită a cotfliceului, aşa ca interesele cuîtar*!© româneşti să poată fi salvgardate» Venind noua administraţie Ea cârma ţării, a reuşit să obţ'&ă dela diretţ’a trupei st• ăla® concesionarea coatra .taiui ei de închiriere a teatrului orâş*îne8 3 asopra talulaterul ai cultelor «3 a! altfeîor, »şa că de aci înainte posesorul cil did! teatralul orâşeaesc nu mai e?eo diracţ'a trupei străine, ci midstrrul cultelor şi al artelor care va dispuse de clădire prin Inspectoratul artelor din Cernăuţi. Astfel, pledeca princiaaîâ peatra toflinţirea Teatrului Niţosal din Cernăuţi e înlăturată definitiv şi de pa scama se pot începe toata pregătirile ca la tedsuua Teatru! Naţional să ia filaţi depli »3. Direcţia teatrului local are însă îndatoriri co&tra t3a?e ca personalul teatralul, care e alcătuit dla vr^i 160 de ieşi și cărora trebuie până la Iaca Main eâ ie piit^asoi salarii pâ»ă î» conrarența Si.meî da p*50 te % milioane Sei. M aîsterul »rteîor a gâs't d-5 bine eă leSessească d.recţid asestu! teatra împlinirea Îndatoririlor sale contractuale faţă de personalul sugart, fagăduindu i si foace la clădirea Teatrului Naţ ionul, când an vor avea loc reprezentaţii românrşti. Ne dăm pe deplin seama d aacasta concesiaae faţă de o trupa străină nu . In asentimentul epiolei publice româneşti, căci ea se potriveşte ca în Teatru! Naţional sâ se audă altă limbă decât cea româneascărrotul AiministraţUatru a crezut că este brne să dea o dezlegare împăciuitoare peatru populaţia întreagă. Pe deoparte teatrul orâjăcesc a trecat în posesiana românească, sora a se putea pregăti ,şi pane la oaie, fără nici o pradecă, alcătuirea ansamblului Teatrulul Naţional dia Cernăuţi, pe de altă parte, având în vedere că e o imposibilitate ca acest ansamblu să se poată alcătui la mijlocul Btagunei actuale. S9 a dat direcţiei teatralul local posiblitatea sa s! poată ţinea angsjamentele contractuale faţă de personalul Iu!. Trebuiaţ^ta culturale româneai a căror satisfacere depindea de putinţt de a dispfâae după voe de sala teatrului otăşănesc, no vor mai fi stâaj nit» da Io, da seu latadinspre paslea acasîa. Şi dacă aeea^a s9 a putut realiza &şî d© repede şl dacă azi de testrul orăşenesc eu mai dispune o trapă ©trăiai, ci acest locaş de artă e In pos esiune românească, şl dacă astfel »"a înlăturat p*ed 3ca pr’ncipalâ ce stătea la calea înfiinţării Teatrului Naţtoal, care, iaaogurându-se astăzi, nu nrăm la îndoială o clipi, că la începutul stsgiupeî ce. vine va lua negreşit 11 noi de Jiul, arasd tribul® so spunem fará înconjur că merit 1 pHudpd ti are ţinuta framo^sa, noi tară, curat românească şi pirai de d^maifata a pibiicnld româoesa şi îndeosebi astud&s.ttmel noastre universitare. ■®Ki- Deschierea Teatrului Naţional Azi a sosit la Cernăuţi d. V. Crînscu, directorul scenei de laalul Naţional din Iaşi, pmtru a face pregătirile necesare in vederea deschiderii Teatrului National, care va avea focMiercuri 1 Februarie a. c. Reprezentaţia de gală va incepe precis la orele 6 seara, pentm ca artiştii sa poată pleca încă in aceeaş sală cu trenul de li la Iad. Pentru această represintaţie siau trimis imitări. Din ce le primesc,sunt fugiţi să şi ridice biletele in biroul prezidial al dlui ministru. Artiştii ieşeni, în frunte cu d-l M Codreanu, sosesc şi rouri, cu accelaratul la orele 3 şi un sfert. După primirea cei se va face in gară, artiştii vor pleca divert la Teatrul Naţional, pentruca representipa anunţată la orele 6 sa nu întâmpine nci o întârziere. Invitaţii sunt rugaţi cu insistenţă să respecte acest termen. Ferim informaţia publicului ţinem să arătăm că Sila Teatrului Naţional va fi him încălzită. ■Ö®« Citiți „Glasul Bucovina!" Comunicat Membrii Comitetului executiv al partidului nostru, atât cei din provincie, cât şi cei doi Cercaufi, sunt convocaţi pentru Jui,2 Februarie, orele 4 d. a., la localul redacţiei »Glasul Bucavio«« în adunare plenară pentru a delibera la vederea alegerilor. ........mi.i■■■■■■■■■ Ridicarea cenzorei ţi I bertatea întrunirilor publice Acfmfal favem în dorinţa de a lăsa a eii mai mare libertăte S* campania electorală a hotârli desfiinţare a c&nmmi fi libertatea Sntrunirilor Publice, lată şi textul decretului regal cartpnvede aceste disparipi: . t. întrunirile sunt libere conform ort sâ di,* Constituţie ţi I gUor în vigoare. Presa ,episdiană şi periodică, Programele, mmifistde şi afişele electorale, precum şi fublicafiunile de orice natură, nu meri sunt supuse autocmatizării prealabile şi cenzurii preventive. «Fiecare rămâne îmă r&spumdior de abuzul ce ar săvârşi exercitarea acestei libertăţi şi toate cazurile determinate de Constituţie, Cadul Penal şi toate celelalte legi în vigoare. 2. Ia sonde militare, în timpul mmnpirii electorale, comadamintele vor lua măsurile necesare pentru asigurarea liberei propagande electorale. * Princelelalte legi ingoare* se înţeleg mumai legile ordinare nu şi cete excepţionale. Pentru ca afartatm propagandei electorate în algeri să fie şi mai asigurată, guvernul nu comunica prefecţilor şi comodanţlor militari din sonde de războire, ordinul ds a rata circulaţia lih*tă celor cari vor sa ţină acolo întruniri publice şi consfă tuiri. Algoto*ii dela sate şi oraşe vor avea libertatea să se d*că la cercurile de votare fără mici o permisiune specidă. Deci acei tari tu lifică de afle argumente strigă că guvernul sugrumă libertăţile cesap neştii, să şi mai comphastă puţin strigătele de retaltă. De aceste libertâţi fireşte ea se poate fofani oricine, dar nu mar ai nu i tăgăduit să abutise de ele. *»» Risipa se înfrânează C**d nco! gsvers a feat frăiric firii in trâni, cea d ntâ’B g'ja st fjaidalitâ a tal a fost al iofrirrze ?U’pa ero !ă:s& La si gavera ave reacts ca bacii pebî'ci el țări. Fiaâda'zt* sceas*a gvversul a tocepef sa și o î’idfpifees® 8. A If I is uw« asol raport al «Hol D cn tn cîtlrsl •xrerceîor. e9*® deiălcttt asme mia noi at vr*©« eia a rftroetafe Pna ace®@*§ misorl a gevernasi ee ader«* la bsgraix «rne;or a eefizomeaniati df o»6te 70 laăicape lei. C« ai se poată vrd*a rât ds mire era r’a’pa bv- Qs»ai p bus ssb gsvrroal av»resca», «jjoofie aă »minstes, ifi E«praî »a ergor rurtr I« paatfei de mlaiBAO prusia o 3e»M kr® i de 15 000 iei»