Glasul Bucovinei, februarie 1922 (Anul 5, nr. 907-929)

1922-02-01 / nr. 907

------------------------------------------------------ 1­1 Actualităţi IPrczsBtațiBHlItt la 4. minlitru Nistor continui. Erl »’a prraistat o delegaţie a Sfs'niai Neguîo* reve peatra a adice arlrlle sae șl a-l arita tevoiie cele mal irg'ata de cari aeferâ corner­țul șl Ipdoaîria. D. mlniatra a flgldait că ea Ita (oaie măiurile pen­tru grabnica inîfit»ra»e a area'or real­iBsari, la neme­le populaţiunii ruseşti a’« pr.zletat fot tal «riater d. Dr.E Kj*k, insoţt ne p&ilatele Bohattrjrz, piatra a as'gora pe d. mintara de .sentimeateia de loialitate ş! Încrede­re ale acestei populaţiuni faţă ce S.ar fi neni gavsin. S’a mal preautat o seria Întreagă de delegaţiani săteşti pentra a aduse la carostrota d­'ol mloUtro ne­­ajsninrile de cari so feră satele. Se vede di •'«■ drs «bis dl» nea porţile administraţiei pentru ț&rati, cari până scama erara incblie. Mal mulţi dlatre țărani cari a« fost pe la admi­nistraţie au intrat şi pe la redacţia noastră pentru a si spanne pini de bucurie că pe la administraţie se vorbeşte Iar româneşte şi că ţăranului i te face iarăşi dreptate. Osia DirectorataB general peatra agMouItsra. Director sin­­ acesta a alcătuit tablourile comlulunii agrare centrai» şi a coral si anilor de oco'. îndată dupâ aprobarea acestor tablouri» In cari reintri adevăraţii prieteni ai ţărănimii, comis­­ iile vor iocepe firi îat­r­­«iere ca ipl circa legi agrare, aia că la primăvară pămintul va patea fi imptrat definitiv la ţărani, şi ic această misună se văd urmarile schimbări­ de gnver­­sare, ştiat fiind că de 2 ani de zile cheats agrari au aamal că nu s'a deafăşerat spre binele ţărănimii, ci a fost cu intenţie tărăgăoati Dala Directorafil refaearilor. la fruntea aceital directorat a ajana la sfârşit un adevărat prieten al ţirănimii, fostei depetat de Cisden­, d. Vasile Urgurean Ne bucură faptul acesta şi ai d'jdnim că de aatâdată cererile ţărănimii vor fi pe deplin satisfăcuta, . 0 eiplicaţie Ziarul local «AVgomeine Z h­a&g* anunţă ci diu­ râsden­e partidilui nostru e’ar fi nuanţat nu mal pă­ţi» de 60 capddaţL Ua partid care dispune de atâtea elemente vred­nice de a cand da la Corpirlie Legiuitoare nu poate să fie, decât ingeros şi puternic, precina şi este in realitate. Pentru reclama pa care ne-o face redactorii aceaitl alar in pnem, de it să I fia milţamitori. Dacă insă e loial in sentimentele sale faţă de partida! nostru, ara insista ai ne luntrească ia Bâ­rnele cai vorbeşte, pe ciae repreaiată şi cina ae ex­­erci ci coloane.® a aratat sin «sat pline de ieşiri mal Ma­­ sau rail patio pătimaşe la adresa guverna'«! şi a partidelor dels cârmă. Noi n’avam­ nimic de obiec­tat împotriva preiei de opoziţie, dar ara dori ca a­­oaaats­­ă o declare pa faţa ca a'o ştim şi noi. Relatraraa la legalitate Noua administraţie va examina ca toată rigm­­ria ilegalităţile comise de avereacaai la administraţia Bncovlael şi da­r va giai că aail fancţoaan au fost antalți aaa avaote]sti .mpotriva nglor numai din in-­ terese de partid, se va conforma legilor ca tot pro-j tasta­ «Dreptății“. si peatra gestul nobli puufind cea diafann basi fon* daiai n d­ar peatra copil. Cu aceasta ae 'nebele avrbarea. Reuşita ei mo­­rală c­atrecerst in safetel fi cărai par iclosat o rată d» mulțemire și de «id-ide in rodai ce I va aduce pesfra populatia romaie*« d din Cacica munca an* ceri «1 deainteresa tă a banlor Români. Cor. ......... -sa—..................— Răscumpărarea felicitărilor de Sf. sărbători (ultima sumă, publicată în No. 894 din 14 Ianuarie al ziarului nostru e de 4995 lei numai in­cum­ ăda .* D Petre Lisineţchi 100 lei, d lea Vlonga 60 Iti, d nii dr. E. Samuscu și Va a­le Ihuc câte 50 Ici, d-nii Pridie Horti­m, It. JeUriu şi preotul Maciusac câte 20 Ui Rest dela o telegramă din Suceava, trimisă siub numei 12 lei. Suma totală 5327 lei. Dela d-na Maria Raţiu-Porumbescu in me­moria soţu­ei d-sale 50 lei Suma totală generală 5377 lei. Direcţiunea ziarului „Olasul Bucovinei“ mul­ţumind tuturor onor, donatori pentru urmarea ce au dat apelului nostru, a hotărit să repartizeze suma sus menţionată în următorul mod : 1. Pentru Internatul de băeţi din Cernăuţi 1000 lei. 2. Pentru Internatul de fete din Cernăuţi 1000 lei. 3. Pentru Internatul Meseriaşilor 4. Pentru Institutul de orbi şi 1377 lei. Banii s'au trimis Direcţiunilor imtîtuţmni şi confirmarea primind lor publicităţii. —— -----— IX-----------------­ 2000 lei surdo-muţi respectivelor se va da Groşi la obraz Avereslao'i an îndrăzneala ai spate Iu «Drepta­tea* de Marţ) 31 laesarte că la Ldepin'rea refo­rmel agrare ei eu fost mai binevoitori ţărâsimel de.lt d 1 N.stor, Cs adevărat, avsres'acii noştri trebuie să fie g­oşi de tot la obras, ca ei poală «pane aşa ceva. Ca să dovedm sa vom space decit că după profetul de lege ei d-lsi Nator aveau aă ae impirti tiranior peste 920 de mi de frâie­, iar după leg­a a­­ver a­ană abia vreo 80 de mii, va aă aici ca a treia pane mai puţin. Şi aici aceeles 80 de mii nu aveai­ să nimică îatrugi, căci legea aver sană dădea voie ca pisă la 10 fălci aă ae poată vtode şi cumpăra fără aici o piedică din moşiile ce aveau să se imparii. Afară de aceasta şi af«râ de acump­res d» dosi ori a p mâatuai, o moiime de­­htbntârii mici era» in leg­a avrrescană toate in pigoba ţirâelmli. Pilea de alegeri ii fac« pe avereacanii noştri aă-­i piardă şi miatiia şi si fie groşi de obrau. Din Cacica Si ştie că populaţia româsraacă din actuail lo­calitate a avut mult de satelit pe tina politicei ne­ta­te a a­verescanilor. Paţaii intelectuali români cari ar fi întreprins aci ceva pe teren naţional nu aveai coacsisul aimirala, dimpotrivă se lovise de uneltirile antiroraliteţii şi, de spiritul de rezisteuţs ai straielor. Şcoala românească pănă nu demult au a isc­at afrabca in late­rsal copiilor români. Abia acum pr mim «eşti, mai imbucuratoare. Aetfei ie staeai Crâcioneiai di dr. Jîtuna cu d­na, impresia­ ca dl O »st Tarta­­reanu, cămiraş al aaliael, «a ficat cu pom frumos, licârcat ca lectori şi bomboane pemru copi­l şcolii. Cu ocizanea aceasta a avut ioc şi o iubire şcolară, la cm an leat parte, pe lâcgi fara li le sas­­samiţilor domni, vreo 70 copil romfiai şi ia­ft alte câ­teva persoane. De semnaat este că serbarea aceasta «•te, la decara de 2 ani, poate prima manifestaţia a­­devarat românească in Cacica. D. Tartareanu,, care inptă de attta vreme să natflă pe Românii de aici in drepturb­e lor moştenite, vădit emoţiioat de aceaa­ă primă acţiune românească la public, după ce s'a împărţit pom­al, a ţinut an ca viat, plin de ente­lsams t­emelni ce ae vede pe calea birelaţii, dorind din sollet «por la mancă naţională, mal alea aci, and» annum iaconjarsul şi­seb mic­aţi dr către străini. Promite ictreg concerns] şi ia dorinţa de a se face sn fond peatru copi­l români dfla şcoala pane, ca prin i­otzi, asms de 100 iei, urmând cs fondai ace*ta să *scxe«s:â pria colecte «1 dsrarl be­nevole. D. dir. ]:%ds matnmeste d-rul Tartureaoa pestra cuvlme.e roşiile ca atâta dragoste şi căldură GLASUL BUCOVINE! — " — — 8« ------­ -Hfc- I as-ţi fa:« o ofertă de colaborare p« care a'o primeşti« şi I msnes] la veils pe căi drepte, dacă-ţi cedeaai ceea ce ceri. Partidul nsttrea? au s'a mulţam!! ca două treimi din mandatele parlamentare aie Ardtalelsf, deci gsverau! acma!­e gecoes'linţibaal. Partdul naţional cerea stăpânire deplină şi fără control asupra Ardea­­lului, care dacă i se acorda făcea ca şi guvernul de a fi si fie perfect legal. Snostern această perii de ja­de estă opiniei pabiice ardelene*. Adsc­rn aceasta şi la caaottinta cititorilor bucovinee*, ca să ae convi­nî şi ei de certezitatea ,btrbiţilor de s­at“ ai opoziţiei. • La direcția câ or ferate d­e Gaj •'« reiliaat un progra drstai de frem a la laneade 1921 iocăr­cirile unsre an lest de 3300 m'rs crescând pe fiecare i*ru, bfie 1921 an ajats la 12000 vagoane. Încărcările eu l«r h lâna lui Decern* vsgrgge. Situaţia externă Întreaga pretă engleză aprobă discursul la Lloyd George, a cărui temă principali a fost Johtea externă. Fără pace nu-i nici o Insredtr* între naţ uni şi fără încredere edificiul economic al Europei va fi zguduit şi dărâmat. Naţiunea va sprijini guvernul care va lua măsuri in ve­derea refacerii e­con­mice. Tolaţa şi Statele Unite au declarat, că nu vor interveni, ca să salveze Europa atâta tim­p cât nu se va renunţă la despăgubiri exagerau, care raimasă Germania, şi că t imp Pd­enia, Franţa şi Biela vor între­ţine armate formidabile, care ameninţă mereu pacea lumii Dezarmare şi renunţare la despă­gubiri exegerate sânt condiţiile Americei de a Participa la conferinţa de la Genova. * Cancelarul Mirth a cetit in parlament programul de impozite pentru re­par­aţiuni, ară­tând din nou că este gata să execute In limitele posibilităţii obligaţiunile impuse de tratat. Îm­prumutul forţat de un milion mărci aur care va purta o dobândă abia după trei ani va servi pentru plata prestaţiunilor şi a anuităţilor fixate la Cannes. Se pune apoi impozit două la sută pe or de câştig, taxa pe cărbuni 4­0 la sută, taxa pe zahăr se va urca cu so mărci bt suta da kilograme. Impozitul asupra câștigurilor du­pă război se înlătură. Printr o pointed cuminte fi pacifică Germania și a câștigat simpatii seri­oase în lume. . Cronica României Koui * Io cercvriie misiunilor An'antei ia Bodapes'a te vorbeşte despre o notă a ststeior aliate, preţ nzâid lî gariei dealiutarea sock lăţi or bedeute ca «Wive* şl a «Deştepuţ­ior* din mc ival ci isut formaţianl armate şl astf­l castrare diaprzt'auilor trataiaiu! de pace care d'spena destințarea lor. Sirea aceasta a prodea in Ardeal o vie maitamire. * Zile trecute a sosit la dirrct­unea generală a taterneior dla Coj o telegrama prn care d-l aecretsr ds s­at al micontadlor face caaoscat, că atatatele U­­cissil Msghiare in forma lor in care au fost laarmate va «or putea fi aprobate. Ac'astl dedz'aae a fost a» diai la cunoştința preşedintelui Udu.h d lui Laka. * Urmltorii dcmal au fost numiţi prefect! la Travail vama: R. Ven­c«a ia Albe d* Jos, Sever Aodra ia Bbor, S. Hsiiţa ia B­atras, O. Mh»ila Marsmunea, I. Borra la To­da, Emil Polea la DLio-Sin*Martin, V. Moldovanu ia Tarpa Arieș Victor Mitor Sa­va es T«rds, P. Corse­ana la Caraș Severin, Dr. Salică la Brașov, Prefect ai Deja ai rdmflae a­i M.tvs. * Domn­­ Ursa, prof. de naiv. precara și fostai depatit svtrescaa Varadis şi-as dat demisia din par­tidul «V­ rescaa * «Elerz k“, orgaeei Ungarilor din Claj pielea zl pectra coaliens rea pae­lulu­l poll ice a Ma«hUri- Jor, d osrece ar fi impo­sibil ca •* se compruza linei« mavh’are basă la începutul Iar Msrfie * La cbiertincet» fă asă de câua partida! sitloaai cl venirea p.rî'd'(i8l i?b­r»î ia cârma țsrii ar fi arcoaatr­­tațioea a, „lofrățire».* cfclosai dia Cuj râepende fo­ire altele vmitoarele «.... Cerioată co»cepț e coast'- ţ tnțioaalăl A ceia s guver» ii socotești ca ilegal, dacă" ■ «»— M No. 907 Tribuna liberă*5 in «Dreptatea* d'n 29 ianuarie 1922, No. 293 a apărut armatoarei net­e 8: Poşta Redacţiei. Dinu Victor Wsfitko, Cerd­eț' — «Ca toate stridainţele le a va «fi ia (tata partidala) nostra, dl« care de­misionaţi, regretam, ci D-Voastri nu figuraţi ca membra ai acestui partid si in consecință no puteţi dem'sora ds râadar.le noastre dia cari n'aţi făcat nici diad parte. Secretarîatul Panldolni. Coeata'ez că am foat sa demslt membra ai «Clabaint partidalai poaoraiai* sl mi mir, că aa a/«a »S t Ia listed partidaiui, mtf:«r ci am solvit t«x*le pană la afa șltsl soelal 1921**). Mai departe confiez, că am luat totdeaana parte la aducăriie partidele! poporala! și că am votat la alegeri tot­deaana peatra lista partira ai și am foit chiar a*a9 din cel 13 patroal cari an votat, ca ocaa'a alegerilor peatra coegr^sal bteenceac, ili'a d~­ai Dorimidont Popovici et Conaortis, regat fiiad de dinții ai dau votai mea peatra Uta lor, ' Ca foifă vffma : Vîotar eoote BLasi­ka. *) Pentru conţinut şi forma redacţia nu ia nici o răspundere. **) Fiind vorba de liste cu bani, e toarce firesc ca la Partidul Poporului d lui Loii Popovici sâ se p­ardă și linele ei banii, așa ca sa nu ii sâ mai poată da de urma.­­•®­ M&trapazi&puriie guvernului averissa« ies la iveala Bicvresf, 30 (Ltx). — «Lu pta* publică abrzu­­rile ca permisele pca­ra vxportei cerealelor, ab*ssiri cari a» fonf corn's« da secretara! gest'ai dela miaig­­teriot de iab­ra?, d. Marine®, si dshitre d. Deieasa, aecretsr fen'r«! ia m!»tcteriaâ de comert ambii s»b gavtrvsl A verese a. Drleaca sl fi accrdst firmei Weitschte ger astor'astlste dsixport piatra o mic vagoape ta oi firi p­et adia «prwbars a comisia».! anperloare minis­erine. C»a«l vata foarte g*av deoa­rece 9sa tr*B«por; dt o mie vsgoane a trecut peat® ffoo­iera Io mol ilfg«! și g*vern«i a#strlas a cerat ipcatML țirta a-»tra f»»i mefiisori ofi.Ull, cărora a , î.at profera* We­­s b»0 ger. cc c­­ & cc. 0 1­1 1 I­I 1 I­K­I 1 •ri­a­f­i I t­e CT, I-*. cz ■­ a. E2 r*

Next