Glasul Bucovinei, martie 1922 (Anul 5, nr. 930-955)
1922-03-01 / nr. 930
i m . 9 * 3u I I 991 I ) l UVwm NBM A extraordinare ale companiei No. 930 Reprezentanţi ai întregii populaţii Partidul democrat al Unirii reprezentând întreaga populaţie a Bucovinei a pus candidaţi ai săi pentru Corpurile Legiuitoare cari să poată fi reprezentanţi ai întregii populaţii bucovinene. De aceea greşeşte ziarul „Allgemeine Zeitung” când spune că, nereuşind domnul Kozak la Senat, Kar fi, nici un reprezentant ucrainean. Domnul Kosak nici nu e ucrainean, ci e malorus panslavist. Iar aceştia în Bucovina sunt disparenţi, aşa că domnul Kozak nici Kare cum să reuşească. Partidul nostru a căutat, ca şi populaţia ucraineană să aibă un reprezentant în persoana d-lui George Văscan, gospodar fruntaş din judeţul Zastavnei, care fiind deputat şi în vremea stăpânirii austriace, va şti să apere cu succes interesele ţărănimii ucrainene. Casa prostilor în Vattra-Cornoi Din anul 1906 a’a constituit o societate dintre membrii deritof cc isisul scop frumos a sidi o casă de cară pentru membrii suferinzi ai familiilor lor. Fractal este celict acestei societăţi din trecut este o casă frucaoasă ca peste 20 camere. Războiu! a împiedicat finaHlsares iucrslsi început. De 3 ani de sile stă sldal părăsit de orice îngrijire omenească ca și când s’ar afla iatr’o pastietate. Dacă societatea n’are bani — că deîe obiectai ia «eama snal antreprenor și după 3—4 ani — preoţii membri ar putea trage folos din casă. E timpul suprem că se facă ceva. Trei an! an treest — mă tem că vor trece alţi 3 ani ca sîdn!e*l devină ruină adevărată — in paguba tuturor. Ci se poartă re«po»s*tbilitatea ? Sust măririle da preşedinţi şi vioaprezadinţi la societăţi numai ficţiuni ? Popescul 1« miesa! noptii lafr’o casă, an de •• întâlneşte cu Ray-Bias. Pecind eras împreună, apare ş! Doa Salait, ca să-l apasă Regine! că nu mal poate purta coroana Spaniei, deoarece a foit aarprinsă înfr’o casă străină la mlesul nopţii ca an bărbat. Cere Reginei o declaraţie in cceat sens şi-l consanltă totodată că o trăsură o aşteaptă afară pasim * f*gî ca araaatal îs Portugalia. R*g-B!as Insă spune atanci Reginei că este doar an iachea. Dapice apoi ucide pe Doa Salvat, bea otravă şi moare iabraţele Reginei, mulţumind justiţiei divine, că-i binecuvântă o Riglaă. Aseară Cernăuţean sa admirat pe melancolica! Rey Bias al maeatralui Demetriade. Caracterul nenorocitulu! Rig Bias a fost incarnat ca o magică artă. Cavfintal pronunţat da d. Demetriade ara o sonoritate dulce, captivantă. Monologa!: :Pofă bană, domnilor, ........nantai d. Deraetriade știe să-l apasă ca acel dureros farmec. Pathologia lui Rey-BUs a foat interpretată admirabil. Ca cî tă îndemânare a exterîorfaat. banioară, 'chinurile ia! ReyBlaa «jana ia mărire, dar tofcs ! umilit de purtarea bestială a lui Don Saiast. Eleganta gard a d-Soi Demetriade este complexă. Este aşa de plăcut să reel jocul d-eale. D-şoara Er. Niţuleacs a redat ca iscismoazie rolul nefericite’ Dana Maria de Nmburg. Am vlaat cam aeferă o Regină bană. D-ra Ecat. Niţuleacu a Întrupat fericit nefericirea, D. C. Daţaleacu ne-a dat an Dea Salast cu caracter abject. Jocul d-sale se desfăsari natural, D. Gr. Mărculescu a eilest foarte mult. Na se patra sastiae mai blae roisi anal om care duce o viață firi griji, cam e Don Cesar. Dar aminteri asa umblai peste tot emogea. Cronica dramatica Ruy-Blas, dratsă In 5 acte de V. Hugo. Marele acrietor V. Hugo ne transpune la începută! secolului al 18-ie», prezentoda ne au colț de vîstS dela cartea domnitoare a Spaniei. Dos Salust este aaasemzat cobii, care se bucură de mare trecere la curtea severacâ. Pentru faptul că a sedus pe o serefioare a Reginei, aceasta a hotărit să-l exileze. Sufiet odipâuit de porniri meschine şi fără nici un strop de simţ moral, Don Salait îşi pune gând să se rărbune pe Regină. Caută să câştige pentru scopul sin pe Don Cesar, au nob decăzut care umblă hoinar prin codri trăind din jafuri şi crime. Dar dvs! Don Salust a pus in aplicare cu dibăcie vntresgă aa isteţme toiaş nu izbuteşte să obţină concaraci lui Don Cezar. Roy-Blas, lachet! Ui Don, Salist, recunoaşte un Dos Cezar pe vechiel coleg de şcoală. Un suflet bun, visător, ca adevărat nobi, Roy Bies deaîâlnaeşte iei Don Cezar amoral ce-i chinceşte sufietuî său candid pentru Regină. Convorbirea acessta o aude şi Doaslest, care hotăreşte să întrebuinţeze pa lacheu pentru planurile sale. Astfel Ro y Bi«s, un om sărac eşti din pătura de jos, dar posedând o citami aieasă, devine g*e«ftă ia mâna fal Don Sslssl. Acesta spreciazi ia Rty-Bias o Inteligență deosebită și-1 face secretar»! sav, ba mia strlior 11 prezintă ca nobil. Rey Blas iind de bună credinți, n'a binslt planul laterna! al ini Don Sslnsf. Pe Rty*B!as îi istovește amorul nenorocit. A sfiit de ginellii,aunt dragiJJorîie silessire aie Gtrmaaie!, de sode ?|I trage ea obârşia R«y-8s* sare peste coama zdărilor la grădină, şi printre babetele de fiori pine ş! declaraţia sa de dregorie pe lesnea unde şsae de obicei Regina. De altă parte şi Regina este un suflet nenorocit, pentrucS «îl heta rigidă a curţi! masacrează mişcările şi avântul ber, natural iii vieţii ei. Riglus nu se poate mişca decât la figaşul tras de prevederile rigorii pasere în coilule, asta-i soarta el. De aceea sufară adânc. Un cuvânt bUUd ae dragoste nu-i mângăea»sui, di care :e Rrgeie se’ndeîetaiciste ia depărtări cu vânatei. Dels căsătorie cu trecut doar șase luni, dar numai zsce als a visat pe Rege în acest timp. ia astfel ds împrejurări este expiicabi ce declaraţia de dragost» făcută de un necunoscut să fi lisat urme în sofietei ei. Rey Bias ajunge la onoruri mari. Este întrodus și la curte unde îi vobeşte Reginei, care află că el este necunoscutul ce-o iubește. Don Ssiust giseste potrivit să pune acum la cale cu bals. Trimite Regisei o scrisoare, reviifiad o GLASUL BUCOVINEI -• Situaţia externa Sâmbătă, la 25 Februarie, a avut loc o intâlnire între Lloyd George şi Poincaré la Boulogne sur Mer, pentru a stabili o înţelegere prealabilă relativ la problemele ce se vor discuta la Genova. Un acord franco britanic asupra Principalelor chestiuni e considerat ca esenţial. Pentru a le lua Germanilor orice ilitare de a cere revizuirea tratatului de la Versailles, Conferinţa economică de la Geneva va fi numai începutul unei serii de conferinţe ce se vor ţinea din şease in şease luni intre popoarele Europei. Guvernul sovietelor nu va fi recunoscut, dacă nu va recunoaşte mai întâi datoriile Rusiei ţariste şi nuva restabili proprietatea privată., Când vor reuşi întreprinderile particulare atunci se vor face fiîntreprinderi oficiale. Ruşii nu vor fi admişi să trateze cu aliaţii pe picior de egalitate. * D& Fada a fost însărcinat cu formarea cabinetului italian. Sprijinit de democraţi el va reuşi probabil să aplaneze conflictul cu catolicii littoni va primi externele şi va accepta să prezideze delegaţiunea italiană la conferinţa de la Genova. Toate Popoarele participante au fost anunţate de amânarea conferinţei, sau început tratative la Franţa şi Anglia pentru a stabili un nou termin. * In Gsloslovacia s’a ivit o puternică mişcare anticatolcă. mmmikjmm STUDENŢEŞTI Boia Comitetul central al studenţilor. La Fandal cartaral zi stnieeţiior, S. Sa Părintele profesor Zaharit Perete E con r bali ca semn da 100 Lei, ce am primit-o prin d-na hlnuca dr. Hatman. Comitetul central aduce sincere meiternite.. Oala Cercul studenţesc „Arboroasa". Cu ocazia seratei din 4 Februarie c., arenjata la Sforojeț in folosul isternamlui de pe lăsgă liceul „Regele Ferdinend", au vinovolta aspra mivi: 40 Lei onor. Societate acadrora „Dach“; 25 Lei, d. prefect D. Lumbeanc; câte 20 Lei. S Sa Părintele paroh George Fillevici, d. sadent N, Grămadă şi d. P. T.; câte 10 Le!: S. Sa Părintele Protopresviter Teofil Seadsc- Siveaen şi d. profover Luca Cuca. Cercal itudenţesc «Arboroasa« aduce mulţumire tuturor persosndor cari i- au dat binevoitorconcurs peatra frumoss» reuşită a acestei sărbări. REDACŢIONALE Suspendându se lucrul în atelierele tipografiei din cauza alegerii pentru Senat, numărul viitor al ziarului nostru va apare joi 2 Martie a. c. la orele o Admite. V ) -■ Pag. 3 DIVERSE Reuniunea de cântare .Ciprian Porumbescu din Suceava va reprezenta'Daatme.ă la 12 Manie opereta mCraiu nou* de C. Porumbecca. Amănuntele urmeaaă. Reenlansa aduce şi pe calea «ceasta mulţimirile cele mai vii d-lui Dr. Grigorie de Pantazi, care ie calitate da isapector general al artelor a binevoit al intervie ca «acces la ministerial artelor pentru acordarea anei subvenţia®! de 2000 iei pe sama reuniunii. Preţul sării. Dela l Msrtle cor. «e fixîaxă pred ţel de vânsare al sirii la detail ca 1 Lei 10 bani k’g. bulgăr si 1 Les 60 bani hasca piatra intreaga Racovică, afară de circumscripţiile Patla şi Gara- Putilei, unde rămân preţurile vechi neschibate. Ca aceste preţuri poate publical obţine sarea in toate prăvăliile de alimente, fiind văssarea sării la detail liberă. & Jif* 'A jife ha a Al IhmfiA £3 («•BC.Aarră Acordul dintre Franţa şi Anglia. Presa franceză sabildasi importanţa chestunilor de care s'au ocupat prim-miniştru. Ziarul „Le Journal" arată că Anglia a recunoscut că Rusia trebuia să plătească datoriile dinaintea războialei. Referitor la pactul franco-englez, înţelegerea a fost deplină, Anglia primind cererea francez. Zisrul „Le Matin" declară că guvernul francez este depus să Îngăduie intrarea Germaniei şi mai târziu a Rusiei, in Liga Naţiunilor cu condiţia ca modul conduitei acestor ţâri la dezbaterile dela Genova să fie apreciate suficient favorabile. Prim-monstrul au fost de părerea ci trebuesc reluate relaţiile cocureiata cu Reţii. Reluarea relaţiilor diplomatice necesită garanţîi temeinice. (Rador). Numiri. In comisia specială de lichidare a aprovizionării din Bucovina au fost ficata următoarele schimbări: In locul d-lui Erast Tiranaul, demisionat a fost numit da presedinta di Isg. loan Cuparencu, iar dl Baistescu loan a fost înlocuit prin di Naraitor Liteans. ti.. Cărţi şi reviste A apărut în editura institutului de editură „Cartea Remisească" opere complecte Balade şi Idileţie George Coşbuc ediţie nouă. — Preţul Lei 15. A apărut in editura insistectului de editură „Cartea Românească" Agenda Agricolă Enciclopedică de Angles Jalea, Consilier Agricol. — Preţul Lei 28. A apărut în editurainstitutului de editură „Cartea Românească" Boalele Nervoase şi Mentale prevenirea şi tratamentul lor de Dr. Aurel Dobrescu, operă premiată de Academia Români. — Preţul Lei 10. Atragem atunţianea profesorilor de greceşte de pe la liceee noastre asupra următoarelor manuale: Crestomaţie greacă sau culegere de bucăţi alese greceşti, Intocmita de Iulie Valaoii, carte aprobată de ininiatorul instrucţiunii, broşura 1■ a pentru clasa 111 seminarian şi liceală, preţuilei 14.50. Broşura 11-a pentru cl. IV seminariați şi Vi liceală, preţui iei 11. — Bucureşti, „Cartea Românească", str. Paris 16. -------------------—«•------------------- Telegrame Schuller la parohat Bucureşti, 27 (Lex). — Interogatoriul bancherului Schuiler a costinuat Luai. De Daraiaică la proaa Schuller este reţinut la poliţie la disposiţia jadsefttorului de instrucţia, iacă nu s’a emis mandatul de arestare, dar se aşteaptă din oră in oră. Postul ministru d. Argetoissu, interogat mai multe ore, a dat informţiin f daisicate. Susţine însă că nu cunoaşta în smăsuri toată aiscerea, deoarece tranzacţilne de compensaţii se regulează de către Miistend Industriei. Tratativele încheiate nu se vor discuta la Ganna Paris, 25 (Rador). — „Havas“ crede că in urma întrevederii dela Boulogne tratatei» încheiate la Versailes, St. Germain, Nenlci, Trianos şi Sevres nu vor fi aduse in discuţia conferinţei de la Genua. Sancţiunile vor rămânea în votre îa cazul că Germania nu se conformeste angajamentelor sale Sovietele vor trebui să recunoască împrumuturile contractate de guvernele ruse anterioare. Lioyd Georgs satisfăcut de întrevederea cu Poincare. Laiadr*, 26. (Rador). — Lloyd George s’a întors sstisfâcut de rezultatul intrevederei cu Poincare. PrimmiaistrRilisgisB este molţomit de întorsătura pe care ta luat-o conversaţiile referitor la chestia rcsr.tscă. Proectul de buget Bucureşti 27 (Lex) Din şedinţa da astral a secretarilor generali de la toate ministerele s’a hatarit depunerea practsi.i de buget pSaă Îs 10 Martie. Restabilirea linişte: In Portugalia Madrid, 25 (Lux) — Știri din Portugalia spun că in toată ţara a fost restabilită definitiv ordin*!. Guvernul se va iuipoi la Lisabona. Cinsprezece mii de oameni au ocupat însemnate puncte aie oraşului.