Glasul Bucovinei, aprilie 1922 (Anul 5, nr. 956-977)

1922-04-01 / nr. 956

Anul V. t » Număr pentru țarani Cernăuți, Sâmbătă 1 Aprilie 1922 Nr. 956. AIÎOXA MEXTUIv I Pe un sui 120 lei, pe *te an 60 lei, pe trei luni 80 lei, pentru ţărani zilnic , pe un an 60 lei, pe sus 30 lei, pe trei luni 12 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 201 lei, pe, '(* an 10 lei, pe trei luni 5 lei. REDACŢIA Si ADWhNiSTARTiA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Se­­primesc numai articole etc; Manuscrisele nu se Înapoiază vie AIVniîTURI ŞI HECI.AMIC se calculează după tarif şi se primesc la administraţie Strada Domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu Mesajul Regal (E.) E obiceiu în toate ţările ca atunci, când Sfatul Ţării îşi începe şedinţele, să vie domnul ţării, şi să ţie un cuvânt­­câtră a­­ieşii ţării, un cuvânt în care se arată cam ce vor avea de lucru şi ce legi au să fie acelea asupra cărora vor avea să se sfătuească şi să hotărască. Acest cuvânt al domnului ţării se cheamă în limba cea cărturărească, mesaj regal, şi e prin urmare foarte însemnat, căci e un fel de îndrumare spre lucrul ce are să-l îndeplinească Parlamentul. Aşa şi iubitul nostru Rege Ferdinand a citit în faţa Parlamentului românesc care s’a deschis Linia ce­ a fost, la amiazăzi, mesajul Său regal, în care a spus senatorilor şi depu­taţilor aleşi lucruri foarte însemnate şi de mare folos pentru ţară şi popor. Intăiu Maiestatea Sa Regele a­ îndemnat pe deputaţi şi senatori la muncă, la bună înţelegere şi unire întreolaltă, şi i-a îndemnat să fie stăpâniţi numai de grija pentru nevoile obştimii, ca ţara să se întărească şi să pro­­pâşească. In mesaj, Parlamentul de astădata a fost numit Adunare Naţională, deoarece e che­mat să deie ţării legea de temelie a statului românesc, adecă constituţia ţării. Aceasta e o lege scurtă care e ca un fel de sâmbure al tuturor legilor ce au să se facă pentru ţară. Constituţia cea veche este neîndestulă­toare, pentru că are în vedere numai vechiul Regat, nu şi România întreagă. Maiestatea Sa, bunul nostru Rege Fer­dinand, vesteşte apoi în chip sărbătoresc ale­şilor ţării că fiica Sa, principesa Maria s’a lo­godit cu Alexandru, regele Sârbilor. Astfel România stă în legături de prietenie şi în nemurire cu Grecia, unde s’a măritat princi­pesa Eîisabeta, cu Sârbia, unde la vară se va mărita principesa Maria, a mai legat apoi prietenie şi cu Polonia şi Cehoslovacia, aşa că aceste patru ţări legate la un loc vor căuta de acuma să fie numai pace între noroade, iar dacă vor ajunge nu din voia lor, ci din pricina altora la vreo nevoie, atunci, legate întreolaltă să se poată apăra mai uşor. Aşa, când acuma peste câteva săptămâni au să se întâlnească la Genua, un târg din Italia, trimişii tuturor ţărilor din lume, spre a se sfătui, cum s’ar putea uşura mai repede ne­voile rămase de pe urma războiului celui mare, aceste patru ţări cari sunt România, Sârbia, Grecia şi Polonia vor căuta tuspatru ca hotărîrile ce se vor lua să fie şi spre folo­sul ţărilor mici, cum sunt ele, iar nu numai spre folosul celor mari ca Anglia, Francia, Italia şi altele Maiestatea Sa Regele mai spune apoi că sfaturile Adunării Naţionale, acuma în preaj­ma sfintelor Paşti, vor ţinea numai vreo câ­teva săptămâni, deoarece toate legile, ce vor trebui să se hotărască la toamnă, trebue să fie bin­­­ne pregătite Aceste legi sunt foarte însemnate.­ Atunci se va hotărî nu numai constituţia, adecă legea de temelie a ţării, ci în marginile ei, se va face şi o lege m­are administrativă, ca ţara să fie cârmuită după o lege peste tot locul, iar nu ca acuma după patru legi felurite, în Regata­ vechi după legile vechiu ro­mâneşti, în Ardeal după cele ungureşti, în Basarabia după cele ruseşti, iar la noi în Bu­covina după cele nemţeşti. Tot aşa vor tre­bui pregătite legi cari să aibă trecere în toa­tă ţara şi pentru biruri, pentru biserică, pen­tru şcoală şi pentru îndreptarea şi uşurarea traiului şi al ţăranilor de pe la sate şi al mun­citorilor de pe la oraşe. Totuşi sunt unele legi grabnice cari nu pot aştepta până la toamnă, ci vor trebui să fie hotărîte încă în aceste puţine şedinţi, până la Paşti, ale Sfatului Ţării. Aşa, se va schim­ba încă acuma legea cea grea a birurilor, fă­cută de guvernul de mai înainte. Apoi se vor hotărî veniturile şi cheltuieli­­ţării, ca să nu se cheltuiască fără nici o socoteală. Legea aceasta pentru veniturile şi chel­tuielile unei ţări se cheamă cu o vorbă căr­turărească bugetul ţării. Bugetul din anul acesta va trebui să fie încă tot în marginile celui din anul trecut, căci un buget nou şi drept se va putea alcătui, abia la arme, după ce se vor hotărî legile cele însemnate cari se pre­gătesc pentru toamnă şi cari, ele abia vor putea arăta ce venituri adevărate poate să aibă România şi ce cheltueli trebuie să le acopere. totuşi, chiar şi până atunci se vor şter­ge, toate cheltuielile cari nu sunt neapărat de trebuinţă, căci o gospodărie mai cruţătoare cu banii statului trebuie început să aşişi în­dată.­­ Pentru ţărănimea noastră e de mare în­semnătate că Maiestatea Sa Regele nostru a spus în mesajul Său, ca să se înceapă îndată cu înfăptuirea legilor de împoprietărire în Ar­deal şi în Bucovina, pentru că ţărănimea din a­­ceste­ părţi ale României să între cât mai ne­­interziat în folosinţa drepturilor consfinţite de lege. Vedem deci că gândul Regelui nostru e mereu la uşurarea nevoilor ţărănimii! În sfârşit Regele nu uită să spuie Sfatu­lui Ţârii să se îngrijească de armată cât mai bine, căci la urma urnei, când nevoia şi pri­mejdia e mai mare pentru popor şi ţară, a­­poi tot armata sare şi a scapă de duşmani Nu se putea ca un domn al unei ţări să vorbească mai frumos aleşilor ei, de cum a vorbit Maiestatea Sa Regele nostru Ferdi­nand Luni la deschiderea Parlamentului. Cu­vintele Lui au mers de-a dreptul la inima tu­turor deputaţilor şi senatorilor şi de aceea avem mare nădejde că Parlamentul acesta va îndeplini o muncă spornică pentru întări­rea ţării şi înălţarea neamului românesc. ni­­m wmr tain Mi­­ in­ Luni în 27 Martie c. s’a deschis Sfatul Ţârii. Ziua aceasta a fost aşteptată cu mare nerăbdare de cătră întreg norodul din cuprin­sul Ţării.­ Sunt multe lucruri de pus la cale spre folosul obştii. Numai Sfatul Ţării are chemarea să facă aceasta. Luni pela orele 11 dim. I. P. S. S. Mitropolitul-Primat Miron Cris­­tea a făcut slujbă de sobor la Mitropolia din Bucureşti, rugând pe bunul Dumnezeu să re­verse binecuvântarea sa asupra muncii din Sfatul Ţării. La slujbă au luat parte miniştrii şi un număr foarte mare de cetăţeni. După ce s-a isprăvit serviciul dumne­­zeesc, miniştrii şi sfetnicii Ţării (deputaţii şi senatorii) s’au adunat toţi la orele 11 şi ju­­­mâtate în Sfatul Ţării. Ca să fie de faţă la­­deschiderea Parlamentului, au venit, îmbră­caţi în haine de paradă, şi reprezentanţii ţărilor străine. Şi reprezentantul Japoniei, nu demult sosit la noi, a ţinut să fie de faţă la sărbătoarea aceasta mare a Ţârii. După ce s’au adunat în încăperea Sfatului Ţării, miniştrii şi sfetnicii au aşteptat sosirea M. S. Regelui. In clipa când M. S. Regele Ferdinand a pornit dela Palat spre Par­lament, în deal la Filaret s’au tras 101 lovi­turi de tun, ca să ştie­ lumea că Regele pleacă spre Parlament. La orele 12 au intrat în Parlament Re­gele şi Regina, însoţit de alaiul domnesc. Lumea adunată i-a primit cu nespusă dra­goste şi bucurie. Făcându-se apoi o adâncă tăcere, M. S. Regele a cetit Mesajul (cuvântarea cu care Regele deschide lucrările Sfatului Ţării). In Mesaj se vorbeşte în cuvinte puţine despre legile noui pe care va trebui să le facă Parlamentul, legi care stau la temelia Statului, cum sunt legea agrară, legea ad­ministrativă, legea birurilor, legea bisericească şi şcolară şi alte legi. Toate legile acestea vor trebui schimbate sau făcute din nou, pentru că acelea pe care le avem astăzi nu se mai potrivesc cu nevoile de acum­ ale ce­tăţenilor. Nu e lucru uşor să faci legi, care să fie pe placul tuturora. Pentru aceea am trimis noi în Parlament oameni luminaţi şi chibzuiţi. Parlamentul a fost deschis prin cetirea Mesajului de către M. S. Regele Luni după amiazi sfetnicii Ţării au făcut începeria lu­crului Dea Dumnezeu ca munca ce abia a în­ceput în Sfatul Ţării să aducă roadă şi bu­­­­­urie Ţării. Oamenii pe care i-am ales pen­tru munca aceasta ne dau cea mai bună­­ nădejde, că rosturile Țării se vor îndrepta pe calea cea bună.

Next