Glasul Bucovinei, aprilie 1922 (Anul 5, nr. 956-977)
1922-04-01 / nr. 956
Anul V. t » Număr pentru țarani Cernăuți, Sâmbătă 1 Aprilie 1922 Nr. 956. AIÎOXA MEXTUIv I Pe un sui 120 lei, pe *te an 60 lei, pe trei luni 80 lei, pentru ţărani zilnic , pe un an 60 lei, pe sus 30 lei, pe trei luni 12 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 201 lei, pe, '(* an 10 lei, pe trei luni 5 lei. REDACŢIA Si ADWhNiSTARTiA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Seprimesc numai articole etc; Manuscrisele nu se Înapoiază vie AIVniîTURI ŞI HECI.AMIC se calculează după tarif şi se primesc la administraţie Strada Domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu Mesajul Regal (E.) E obiceiu în toate ţările ca atunci, când Sfatul Ţării îşi începe şedinţele, să vie domnul ţării, şi să ţie un cuvântcâtră aieşii ţării, un cuvânt în care se arată cam ce vor avea de lucru şi ce legi au să fie acelea asupra cărora vor avea să se sfătuească şi să hotărască. Acest cuvânt al domnului ţării se cheamă în limba cea cărturărească, mesaj regal, şi e prin urmare foarte însemnat, căci e un fel de îndrumare spre lucrul ce are să-l îndeplinească Parlamentul. Aşa şi iubitul nostru Rege Ferdinand a citit în faţa Parlamentului românesc care s’a deschis Linia ce a fost, la amiazăzi, mesajul Său regal, în care a spus senatorilor şi deputaţilor aleşi lucruri foarte însemnate şi de mare folos pentru ţară şi popor. Intăiu Maiestatea Sa Regele a îndemnat pe deputaţi şi senatori la muncă, la bună înţelegere şi unire întreolaltă, şi i-a îndemnat să fie stăpâniţi numai de grija pentru nevoile obştimii, ca ţara să se întărească şi să propâşească. In mesaj, Parlamentul de astădata a fost numit Adunare Naţională, deoarece e chemat să deie ţării legea de temelie a statului românesc, adecă constituţia ţării. Aceasta e o lege scurtă care e ca un fel de sâmbure al tuturor legilor ce au să se facă pentru ţară. Constituţia cea veche este neîndestulătoare, pentru că are în vedere numai vechiul Regat, nu şi România întreagă. Maiestatea Sa, bunul nostru Rege Ferdinand, vesteşte apoi în chip sărbătoresc aleşilor ţării că fiica Sa, principesa Maria s’a logodit cu Alexandru, regele Sârbilor. Astfel România stă în legături de prietenie şi în nemurire cu Grecia, unde s’a măritat principesa Eîisabeta, cu Sârbia, unde la vară se va mărita principesa Maria, a mai legat apoi prietenie şi cu Polonia şi Cehoslovacia, aşa că aceste patru ţări legate la un loc vor căuta de acuma să fie numai pace între noroade, iar dacă vor ajunge nu din voia lor, ci din pricina altora la vreo nevoie, atunci, legate întreolaltă să se poată apăra mai uşor. Aşa, când acuma peste câteva săptămâni au să se întâlnească la Genua, un târg din Italia, trimişii tuturor ţărilor din lume, spre a se sfătui, cum s’ar putea uşura mai repede nevoile rămase de pe urma războiului celui mare, aceste patru ţări cari sunt România, Sârbia, Grecia şi Polonia vor căuta tuspatru ca hotărîrile ce se vor lua să fie şi spre folosul ţărilor mici, cum sunt ele, iar nu numai spre folosul celor mari ca Anglia, Francia, Italia şi altele Maiestatea Sa Regele mai spune apoi că sfaturile Adunării Naţionale, acuma în preajma sfintelor Paşti, vor ţinea numai vreo câteva săptămâni, deoarece toate legile, ce vor trebui să se hotărască la toamnă, trebue să fie binne pregătite Aceste legi sunt foarte însemnate. Atunci se va hotărî nu numai constituţia, adecă legea de temelie a ţării, ci în marginile ei, se va face şi o lege mare administrativă, ca ţara să fie cârmuită după o lege peste tot locul, iar nu ca acuma după patru legi felurite, în Regata vechi după legile vechiu româneşti, în Ardeal după cele ungureşti, în Basarabia după cele ruseşti, iar la noi în Bucovina după cele nemţeşti. Tot aşa vor trebui pregătite legi cari să aibă trecere în toată ţara şi pentru biruri, pentru biserică, pentru şcoală şi pentru îndreptarea şi uşurarea traiului şi al ţăranilor de pe la sate şi al muncitorilor de pe la oraşe. Totuşi sunt unele legi grabnice cari nu pot aştepta până la toamnă, ci vor trebui să fie hotărîte încă în aceste puţine şedinţi, până la Paşti, ale Sfatului Ţării. Aşa, se va schimba încă acuma legea cea grea a birurilor, făcută de guvernul de mai înainte. Apoi se vor hotărî veniturile şi cheltuieliţării, ca să nu se cheltuiască fără nici o socoteală. Legea aceasta pentru veniturile şi cheltuielile unei ţări se cheamă cu o vorbă cărturărească bugetul ţării. Bugetul din anul acesta va trebui să fie încă tot în marginile celui din anul trecut, căci un buget nou şi drept se va putea alcătui, abia la arme, după ce se vor hotărî legile cele însemnate cari se pregătesc pentru toamnă şi cari, ele abia vor putea arăta ce venituri adevărate poate să aibă România şi ce cheltueli trebuie să le acopere. totuşi, chiar şi până atunci se vor şterge, toate cheltuielile cari nu sunt neapărat de trebuinţă, căci o gospodărie mai cruţătoare cu banii statului trebuie început să aşişi îndată. Pentru ţărănimea noastră e de mare însemnătate că Maiestatea Sa Regele nostru a spus în mesajul Său, ca să se înceapă îndată cu înfăptuirea legilor de împoprietărire în Ardeal şi în Bucovina, pentru că ţărănimea din aceste părţi ale României să între cât mai neinterziat în folosinţa drepturilor consfinţite de lege. Vedem deci că gândul Regelui nostru e mereu la uşurarea nevoilor ţărănimii! În sfârşit Regele nu uită să spuie Sfatului Ţârii să se îngrijească de armată cât mai bine, căci la urma urnei, când nevoia şi primejdia e mai mare pentru popor şi ţară, apoi tot armata sare şi a scapă de duşmani Nu se putea ca un domn al unei ţări să vorbească mai frumos aleşilor ei, de cum a vorbit Maiestatea Sa Regele nostru Ferdinand Luni la deschiderea Parlamentului. Cuvintele Lui au mers de-a dreptul la inima tuturor deputaţilor şi senatorilor şi de aceea avem mare nădejde că Parlamentul acesta va îndeplini o muncă spornică pentru întărirea ţării şi înălţarea neamului românesc. nim wmr tain Mi in Luni în 27 Martie c. s’a deschis Sfatul Ţârii. Ziua aceasta a fost aşteptată cu mare nerăbdare de cătră întreg norodul din cuprinsul Ţării. Sunt multe lucruri de pus la cale spre folosul obştii. Numai Sfatul Ţării are chemarea să facă aceasta. Luni pela orele 11 dim. I. P. S. S. Mitropolitul-Primat Miron Cristea a făcut slujbă de sobor la Mitropolia din Bucureşti, rugând pe bunul Dumnezeu să reverse binecuvântarea sa asupra muncii din Sfatul Ţării. La slujbă au luat parte miniştrii şi un număr foarte mare de cetăţeni. După ce s-a isprăvit serviciul dumnezeesc, miniştrii şi sfetnicii Ţării (deputaţii şi senatorii) s’au adunat toţi la orele 11 şi jumâtate în Sfatul Ţării. Ca să fie de faţă ladeschiderea Parlamentului, au venit, îmbrăcaţi în haine de paradă, şi reprezentanţii ţărilor străine. Şi reprezentantul Japoniei, nu demult sosit la noi, a ţinut să fie de faţă la sărbătoarea aceasta mare a Ţârii. După ce s’au adunat în încăperea Sfatului Ţării, miniştrii şi sfetnicii au aşteptat sosirea M. S. Regelui. In clipa când M. S. Regele Ferdinand a pornit dela Palat spre Parlament, în deal la Filaret s’au tras 101 lovituri de tun, ca să ştie lumea că Regele pleacă spre Parlament. La orele 12 au intrat în Parlament Regele şi Regina, însoţit de alaiul domnesc. Lumea adunată i-a primit cu nespusă dragoste şi bucurie. Făcându-se apoi o adâncă tăcere, M. S. Regele a cetit Mesajul (cuvântarea cu care Regele deschide lucrările Sfatului Ţării). In Mesaj se vorbeşte în cuvinte puţine despre legile noui pe care va trebui să le facă Parlamentul, legi care stau la temelia Statului, cum sunt legea agrară, legea administrativă, legea birurilor, legea bisericească şi şcolară şi alte legi. Toate legile acestea vor trebui schimbate sau făcute din nou, pentru că acelea pe care le avem astăzi nu se mai potrivesc cu nevoile de acum ale cetăţenilor. Nu e lucru uşor să faci legi, care să fie pe placul tuturora. Pentru aceea am trimis noi în Parlament oameni luminaţi şi chibzuiţi. Parlamentul a fost deschis prin cetirea Mesajului de către M. S. Regele Luni după amiazi sfetnicii Ţării au făcut începeria lucrului Dea Dumnezeu ca munca ce abia a început în Sfatul Ţării să aducă roadă şi buurie Ţării. Oamenii pe care i-am ales pentru munca aceasta ne dau cea mai bună nădejde, că rosturile Țării se vor îndrepta pe calea cea bună.