Glasul Bucovinei, aprilie 1922 (Anul 5, nr. 956-977)

1922-04-01 / nr. 956

No. 956 INFORMAŢIUNI întrunirea parlamentarilor majoritari Preşedinţia consiliului a dat un ceaiu parlamen­tar la ministerul de externe. Au luat parte de prim-ministru Ioan I. C. Bră­­tianu, d-dii miniştrii general Văitoianu, Alex. Constan­­tinescu, I. O. Duca, G. G. Mârzescu, Nistor, B- Sassu, C. Banu, I. Th. Florescu, inculeţ, general Moşoiu, Cosma, precum şi aproape toţi domnii parlamentari din majoritate. D. Ioan I. C. Brătianu a rostit câteva cuvinte sfătuind pe membrii majorităţii să fie cu nepărtinire în chestia validărilor. Şeful guvernului şi ceilalţi mi­niştri s’au întreţinut apoi îndelung cu d-nii senatori şi deputaţi. Cine ştie ceva D. Nicolai Martenco din comuna Satul-Mare vechin ne trimite o scrisoare, în care ne arată că sora sa Reveca, de 32 de ani, măritată după Constantin Halus, s’a prăpădit încă din anul 1912. Cine ştie ceva despre ea, să dea de ştire cetăţeanului Nicolai Asar­­tenco în Satul-Mare. Va primi pentru aceasta o răs­plată frumoasă. Bela Kuhn a fost arestat Din Paris ne vine ştirea că Bela Kuhn, şeful comuniştilor unguri, ar fi fost internat (băgat) într’un azil (adăpost) de nebuni furioşi, pe motiv că într’un singur judeţ a omorât 7000 de soldaţi în cu­rsul unei săptămâni. Ceas de m­ele Un italian isteţ atâta s’a tot meşterit până a fă­cut un ceas de ramuri­­de salcie şi de plop Ceasul meşterului Tiburzi e înalt de 2 metri şi toate rotiţele arătătoare, ba chiar şi greutăţile lui, sunt numai şi nu­mai din unele sucite şi răsucite in chip minunat. Cea­sul umblă şi arată bine, numai nu bate. Lumea um­blă ca la minune sâ-l vadă. La vară va fi ploaie Un învăţat francez cu numele Abbe Gabriel, prezice că anul 1922 are să fie foarte ploios. Cât timp trăesc animatele Elefantul trăeşte cam 200 de ani, şoimul 150, vulturul, gâscă sălbatică şi bufniţa 100, crapul, ştiuca şi somnul 10—100, barza 70, cocorul 60, calul 40 60, măgarul 35—40, boul, vaca 20 25, canele 28, pisica 22, oaia 20, râma 10, pârajena 1­2, albina 10. Furnica cu toate că aleagă toată ziua nu se prea omoară cu lucrul, căci trăeşte până la 15 ani. întunecime de soare Marţi 28 Martie crt, a fost o întunecime de soare. Ea a început la orele 3 şi 37 de minute şi a sfârşit la orele 5 şi 42 de minute. întunecimea a fost mai mare la orele 4 şi 40 de minute, când luna trecând peste soare l-a aco­perit cam pe­ jumătate. Dela noi nu s’a văzut întune­cimea, pentrucă a fost nour. GLASUL BUCOVINE! Fapta criminal a unei femei Tribunal (judecătoria) din Satu-Mare în Mara­mureş a osândit la 15 ani închisoare pe femeea Kal­man Agnes, care într-o clipă de mare supărare şi-a aruncat copilul în foc• Copilul a fost făcut scrum. Episcopie în Cluj Românii din Ardeal cât au fost sub stăpânirea un­gurească nu au putut să ridice o biserică mare şi frumoase în Cluj. Dumnezeu ajutându-ne să ne des­­robim, ca slavă lui, se va clădi o episcopie. Lucră­rile vor începe la primăvară. Moartea fostului împărat Carol Din Viena vine ştirea că fostul împărat Carol ar fi murit în oraşul Funchal, locul unde a fost tri­mis în surghiun. Bandele de Bulgari atacă din nou In Dobrogea nouă bandele de comitagii bulgari au început să atace din nou satele. Locuitorii se în­­armează şi împreună cu jandarmii ţin piept bandiţi­lor. In felul acesta dovedesc Bulgarii­­cât de peri­culoşi vecini sunt. Foame în China In ţara Chinei bantuc o foame îngrozitoare, la care se mai adaugă şi un frig aprig. Oamenii mor cu miile. Lup turbat !­­ Un lup turbat a muşcat in Corn. Petroşani din j Judeţul Prahova, 17 săteni şi 25 porci. Lupul a­­iz­butit să scape. Sătenii muşcaţi au fost aduşi la insti­tutul antirabic. (adică spitalul unde se vindecă cei muşcaţi de câni turbaţi)­. Pentru aceia ce au rude în Rusia America relic­ administration (administraţia spri­­j­­inului american) fondată sub auspiciile senatorului­­ Herbert Hoover, este o instituţie pentru a aduce aju­­t­­oare persoanelor ce locuesc în Rusia. Ori­cine doreşte a veni în ajutorul rudelor sau­­­­ cunoscuţilor săi din Rusia, poate face apel la servi-­­ ciile acestei instituţiuni, trimiţând totodată, fie la se­diul ei A. R A. din Londra fie la unul din centrele­­ de pe continent suma de 10 dolari în numerar sau­­ prin cec. In schimbul acestei sume destinatarul va­ primi în Rusia (la sud de Petrograd, la nord de No­­­­vorosilac şi Astrahan, la vest de Ufa şi Orenburg): 22 jum. kgr. făină alba, 11 jumi. kgr. orez; 4 jum. kgr.­­ grăsime, 1 kgr. şi 3 litre ceai, 4 jumi, kgr. zahăr, 20­ cutii cu lapte. Dacă cel căutat nu se găseşte, sumele trimise vor fi restituite după un termen de 90 zile. Un sfert din sumele depuse se opreşte în folosul serviciului­­ pentru hrana copiilor din Rusia. . Centrul cel mai apropiat al «American Relief Ad­ministration» se găsește la Varșovia (Polonia), strada Jasna­lî. Consulatele polone din Bucureşti, Cernăuți, Galaţi şi Chişinău au fost autorizate de a da în mod gratuit toate lămuririle precum și concursul necesar­­ persoanelor interesate. * lucru nici ca se putea; să nu munceşti, asta-i mare fericire, pentru cei leneşi. Dochia n’a avut ceva snai cuminte de făcut ? După ce şi-a tăiat lemne,­­s’a suit şi ea pe un lemn, ca s’o aducă şi pe ea acasă. Lemnul s’a supărat straşnic şi a blestemat că d­e acuma înainte lemnele să nu mai vie singure la casa creştinului, ci omul sâ se chinuiască şi să şi­ le care ei ,acasa. Şi de atunci, din pricina Dochiei, s’a schimbat rânduiala cea buna a lemnelor. Dela ceie douăsprezece cojoace, pe care le-a aruncat baba Dochia, în cele 12 zile, vine credinţa că cele 12 zile dela început ale­ lunii iui Martie, sunt zilele Babei, iar prin locurile pe unde se crede că Dochia s’a îmbrăcat numai c­u nouă cojoace, se crede că zilele Babei sunt în număr de nouă. . * V * In loa de Zilele Babei se mai zice și numai: Babele. Nu totdeauna zilele Babei încep la zi întâi« a lunei Iui Mar­tie, ci în unii ani încep cu nouă sau cu douăsprezece zile mai înainte de 1 Martie, iar în alţi ani ţin chiar mai mult de 12 zile, ba uneori se pre­lungesc chiar în luna lui April, a lui Prier, cum se mai zice. De aceea Românii au o zicătoare : »Prier prieşte, dar şi jupeşte«. Zilele care trec peste 22 se zic: împrumutări sau zile împrumutate. întâia zi împrumutată se nu­meşte a sturzului, apoi vin, a mierlei, a cocostâr­cului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor, de la cre­dinţa că păsările acestea vin în ţara noastră în anu­mite zile, şi cea din urmă zi împrumutate se numeşte Omătul, Ţurţurii sau Ziua mieilor. Când ninge, în aceste zile, se zice că Baba Dochia îşi scutură cojoacele, şi dacă se întâmplă să ningă mimai înt’una din aceste zile, se zice că şi le scutură într’o singură zi de 12 ori. In Basarabia, Baba Dochia se numeşte şi­Baba Maria, iar prin Transilvania, zilele Babei se mai nu­mesc Vântoase. Cum se isprăvesc zilele Babei, incep Moşii, dar pe cât sunt Babele de res#, pe atâta, de buni sunt Moşii. 1 •e * .La noi, la Români, este riStina ca ia’1‘Martie să punem la gât un mărţişor, adică un ban de argint găurit, prin care se trece un fir de arniciu roşu şi unul de bumbac alb. Unii pun copiilor mărţişorul la mână, şi se crede că mărţişorul aduce noroc şi să­nătate celuia care-l poartă. Prin unele locuri, mărţişorul se­ poartă cele 12 zile, cât ţin Babele, şi după aceea se leagă de ramura unui pom tânăr; pe aiurea se poartă până ce se zăreşte cel dintâiu pom înflorit, de care se anină. Alţii îl poartă până ce sosesc berzele (cocostârcii), când îl aruncă după ele, zicând : »Na-ţi negreţele, şi dă-mi albeţeie«. Alţii poartă mărţişorul şi mai mult, până la Ar­mindeni, adică până la 1 Maiu. Prin unele locuri din Banat, este datina să se poarte, în loc de mărţişor, legături de mărgele. Din revista »Albina«. Artur Gorovei. Citiţi „Glasul Bucovinei“ Biserîceşti Predică bisericească. Duminică 2 Aprilie a. c., la orele 5 d. a., consilierul consistorial C. Morar va cuvânta în biserica catedrală despre „Datoriile creş­tinilor de a-L iubi pe Iisus Hristos, a se închina Lui­­ şi a-I urma învăţătura cu toate cugetele, vorbele şi fap- I tele vieţiiPublicul e rugat să asiste în umnăr cât se poate de mare. O mare nenorocire In A­merica a căzut în anul acesta un omăt aşa I de m­are, că trenurile n’au putut circula (îmbla) câîe­­iva zile. Drumurile erau înfundate, de nu era chip sa răzbaţi, intr’un oraş din America, anume Washington (citeşte Caşinta) lume multă era adunată la un mare cinematograf, ca să petreacă. Câte nu se văd la un cinematograf. Şi omului­­îi place să vadă cât de multe. Cum priveau oamenii la chipurile şi icoanele­­ arătate pe pânză, deodată se aude urs pocnet şi trăs­­t net îngrozitor. Haizaşul clădirii într’o clipă s’a pra- I buşit la pământ, îngropând sub el mulţimea de­­ oameni. Oamenii văzându-se în gura morţii, au început să strige speriaţi, cerând ajutor. Dar numai cei car­e erau la margină au putut scăpa, cei dela mijloc au I murit sub greutatea acoperişului. Cât ai clipi în tot oraşul s’a lăţit o spaimă pe­­care n’o poţi descrie. Mulţi oameni au murit, dar­­ foarte mulţi au rămas ciuntiţi pentru toată, viaţa. Acoperământul s’a prăbuşit din pricina greutăţii f omătului. Teatru românesc : Sâmbăta 1 şi Duminecă 2 cor.­ vor juca pe scen­ă , Teatrului Naţional din Cernăuţi cunoscuţii artişti Petre I şi Alice Sturza împreună cu alţi artişti din Bucureşti. Se vor reprezenta dramele - Samson» şi «Scandalul­ . Biletele se găsesc de vânzare la «Ostaşul Român». Preţurile sunt următoarele : Loja rang­­ 140 lei, loja partere 100 lei, loc re­zervat 30 lei, Sta! 1­20 lei, galeria 5 lei, plus tax, timbrului de 10 la sută şi un leu de fiecare bilet pen­tru Sindicatul artiştilor. "Moartea lui Lenin? Ziarele din Triest şi Florenţa aduc ştirea că ar fi murit Lenin, despre care ştiau că-i bolnav de cancer (rac). Din publici Atent sune gospodine şi brutari ! Aducem la cunoştinţa onor. interesaţi, ca nu jinal dăm spre vânzare drojdiile noastre veritabilei de­­ spirt lui E. Orassinovei, str. Poştei. Fabrica de Drojdii şi Spirt Grîgarcea S. pe A Carapciu p. S. I Gospodine şi brutari l­ ­ Pentru a e evita falsificarea drojdiei noastre din,, spirt, cunoscută de toată lumea ca fiind cea mai bun­ă şi mai puternică şi pentru a o pune la dispoziţia onor. public consumator în stare nefalsificată şi veritabila, fabrica de_spirt şi drojdii «Grigorcea» a pus-o la vânzare şi îi» detail cu preţurile maximale în de­pozitul principal al fabricei, str. general Mircescu­ No. 21. Drojdiile vin zilnic proaspete din fabrică. Fabrica de drojdii și spirt din Carapciu p. S. S. A. Premiu 500 lei | Mamă bătrână caută pe fiul ei Adolf gg| Rotopan 40 ani şi pe fiica ei căsăto- rj|| rită Eugenia 33 ani, pentru a le lăsa­­ prin testament averea. Ei se găsesc în fg mu unul din oraşele mai mari ale României. A w Cine trimite’la ziarul „Glasul Bucovî­ w neiu Cernăuţi adresa unuia dintre ei, primeşte 250 lei. Pentru ambele adrese: Silei 500 LeiII Purtaţi numai­­ Ghetele Jurului numai acestea sunt elegante, trainice,­­ ieftine. Cea mai mare fabrica de ghete a României Mari. — Depozitul Cernăuţi, Strada Regele Ferdinand No. 9 Reprezentant Somas Schleier.

Next