Glasul Bucovinei, mai 1922 (Anul 5, nr. 978-999)

1922-05-03 / nr. 978

'• *' J;» '' . .. f. APARE ZILNIC ABORAMENTUI.­I Pe un an 120 lei, pe an 60 lei, pe trei luni 80 lei, pentru fărar­i zilnic: pe un an 60 lei, pe *­s 30 lei, pe trei luni 12 lei Numai numărul de Duminică: pe un an 20 lei, pe­­j, an 10 lei, pe trei luni 5 lei. REDACŢIA SI ADMINISTARŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază Numărul 1 Leg Cernăuţi, Miercuri 3 Main 1922 Organul partidului democrat al unirii Fondator: SEXTIL PUŞCARHI.­ Telefon No. 61 ANUNŢURI ÎŞI RIVOI­AMB: se calculează după tarif şi se primesc la administraţie Strada Domnească No. 33 Pentru inserate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 5®,0 0. Roii í\ Hl Rola isiül Conferinţa de la Genova a fost pusă la cale mai ales de Anglia care sufere îngro­zitor de pe urma lipsei de lucru Mii de fabrici nu pot lucra, deoarece n’au unde-şi desface marfa, iar milioane de lucrători tre­buie să fie susţinuţi cu ajutoare din partea statului. Cum situaţia economică de după războiu e precară în toate ţările, ideia aces­tei conferinţe a fost îmbrăţişată cu interes de toată lumea.. Scopul conferinţei era deci înainte de toate unul economic şi acesta avea să fie realizat mai ales prin reluarea relaţiilor eco­nomice cu Rusia. Dacă, după aproape o lună de desbateri scopul propriu zis al conferinţei încă n’a fost atins şi încă nici nu se poate prevedea în ce măsură va fi cu putinţă, ca să fie atins, to­tuşi nu se poate spune de loc că această conferinţă, impozantă prin numărul partici­panţilor, ar fi fost fără de nici un folos, chiar şi pentru lumea întreagă. Numai, împrejurarea în sine că 38 de ţări s’au întâlnit prin reprezentanţii lor cei mai în măsură a cunoaşte toate nevoile ţării lor şi putinţa de îndreptare a acestor nevoi, că s’au întreţinut asupra punctelor de vedere ce au, că s’au cunoscut intenţiunile lor, dar mai ales intenţiunile reprezentanţilor Rusiei şi ai Germaniei, va contribui fără îndoială în mare măsură, într’un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, la lămurirea şi uşurarea situaţiei înăbuşitoare de după războiu. Dar daca această adunare dela Genova pentru lumea întreagă nu poate aduce deo­camdată decât acest folos de viitor, îndru­mând la noui sfâtuiri, adunări şi încercări de îndreptare a relelor de pe urma războiului, rele ce rod la temelia bunei stări a lumei întregi, pentru ţara noastră conferinţa de la Genova a adus un mare succes moral care nu va putea rămâne multă vreme, şi fără urmări materiale imediate. Mai întâiu la Genova s’a părăsit punctul de vedere al marilor puteri convocătoare : An­glia, Franţa, Italia şi Japonia, de a discuta şi hotărî fără să admită la aceste sfaturi şi ho­­tărîri, şi micele state, chiar dacă erau la mij­loc chestiuni ce priviau înainte de toate pe acestea. In astfel de împrejurări, reprezen­­ţii României, Iugoslaviei, Cehoslovaciei şi Po­loniei, folosindu-se cu pricepere şi îndămâ­­nare de situaţia creată , prin darea în vileag a tratatului ruso-german, au izbutit să-şi aibă reprezintantul lor în consiliul suprem, din care făceau parte numai America, Anglia, Franţa, Italia şi Japonia. Acest consiliu suprem fiind un fel de organ de executare al tratatelor de pace, e de sine înţeles că succesul obţinut e de o însemnătate capitală şi e mare nădejde că de astă dată, la distribuţia câştigurilor şi pagubelor aduse la încheierea războiului, in­teresele noastre... vor fi considerate în măsură m­ai mare. Să ne gândim numai câtă nedreptate ni s’a făcut la distribuţia despăgubirilor de răz­boiu ce trebuie să le plătească statele vino­vate. Un al doilea netăgăduit mare succes al României la conferinţa de la Genova e hotă­­rîrea de a lua în ansamblul chestiunilor con­ferinţei faţă de Rusia, şi chestiunile ce pri­vesc în special ţara noastră, adecă recunoaş­terea Basarabiei şi restituirea tezaurului şi valorilor evacuate în vara anului 1917 la Moscova. Conferinţa de la Genova a hotărît să înain­teze Rusiei un memorand care să arete în ce condiţii relaţiile cu Rusia vor putea fi reluate. Şi Anglia şi Franţa au alcătuit câte un proect al acestui memorand şi în ambele proecte, graţie iscusinţei şi înţelepciunei de­­legaţiunei româneşti, între alte condiţii ce se pun Rusiei se găsesc şi aceste două condiţii cari sunt: recunoaşterea­ Basarabiei şi resti­tuirea tezaurului românesc. Cum Rusia are mare nevoie de ajutorul Europei şi cum pretenţiunile noastre drepte faţă de Rusia fac parte acuma din pretenţiu­nile generale ale tuturor statelor faţă de Ru­sia, fără îndoială că şi justele noastre cereri vor fi băgate în seamă şi satisfăcute. Se adevereşte deci din nou că dreptatea, fie mai de­vreme sau mai târziu, trebuie să birue. Vasile Grecu­ . mmm mmm ■■■ — — V 9 V V i— ■■■ i m wi Ii Slii li MW fmisiri isiii „Dimineaţa“ primeşte de la cores­pondentul său din Genova următoarea importantă telegramă: Este de remarcat în ce priveşte re­vendicările României, că cel mai deplin acord domneşte între Aliaţi, ceea ce re­zultă din faptul că atât proiectul englez cât şi cel francez pentru nota condiţiu­­nilor preliminare ce trebue prezentată delegaţiunii ruse, conţin : recunoaşterea Basarabiei şi restituirea tezaurului ro­mân. . Cu chipul acesta aliaţii şi-au însu­şit în mod complet dreptele revendicări ale României. 11 iii III Amintim încă odată tuturor restanţierilor noştri că în­cepând cu ziua de 5 Main c. ziarul nostru nu se mai tri­mite celor ce n’au achitat abonamentul. Aceasta«r­ugfima înştiinţare! Nr. 978. Marea Semars Japoneza aran­ată de Soc. „Mm femei or Române“ i Cernicii Societatea „Reuniunea Femeilor Române“ din Cernăuţi a aranjat şi în acest început de pri­măvară o serbare care urmărind­ frumosul scop material „sporirea fondului pentm întreţinerea s­calei profesionale de fete“ nu a neglijat nici pe acela de a oferi în schimb iubitorilor de artă, pri­lejul de a gusta deliciile unei seri petrecute într’un cadru exotic în care florile, costumele, dansurile şi melodiile vor putea da iluzia unei nopţi petrecute în cel mai feeric salon japonez. Comitetul aranjator compus din cele mai dis­tinse persoane din întreaga societate Cernăuţeană sprijinit de artişti, maeştri, şi iscusiţi diletanţi, şi-au dat mâna pentru ca serbarea japoneză să răspundă aşteptărilor celor mai pretenţioşi artişti. Miercuri seara în sunetul muzicelor, pe sub arcadele­­ împodobite cu candide­ fieri de 'cireşi,­­ va putea admira minunatul furnicar de japoneze în chimono­uri înflorite de cele mai strălucitoare cu­lori, atât de dragi în ţara Mikadoului. In sunetele melodiilor orientale ce ne vor transpune pentru câteva clipe pe îndepărtatul tă­râm al orientului se vor mişca cadenţat admira­bilele fiice ale Nippou­lui însoţite de un întreg cortegiu de pitici, brotăcci, libelule şi zâne. Nu vor lip­i din program nici dansurile na­ţionale cum nu vor lipsi nici dansurile moderne. Iar pentru ca serbarea să nu lase nimic de dorit 3 mari bufete aranjate şi servite de cele mai distinse doamne şi domnişoare, vor sta la dispo­ziţia publicului cu toate delicatesele şi băuturile ră­coritoare. Suntem încredinţaţi că publicul întreg Cernă­­uţean nu va lipsi de la această serbare artistică, care urmăreşte un scop material atât de frumos. DL Ion I. C. Brătianu vorbeşte în numele împătritei înţelegeri Ziarul „Viitorul“ scrie: In toate chestiunile, cu caracter politic, cari s’au discutat în Conferinţa de la Geno­va şi în cari împătrita înţelegere a găsit că trebue să-şi spună cuvântul ei, a fost însăr­cinat să vorbească dl. Ion I. C. Brătianu, pri­mul delegat al României. Tactul cu care d­­l. I. C. Brătianu a sus­ţinut, în toate împrejurările, interesele ce-i fu­seseră încredinţate să le apere, a mulţumit complect pe ceilalţi delegaţi ai împătritei în­ţelegeri. In cursul săptămânei viitoare, după ce vor fi cunoscute punctele de vedere ale gu­vernelor din Iugo-Slavia, Ceho-Slovacia şi Varşovia, va fi­ desemnat delegatul împotritei înţelegeri în Consiliul suprem. După terminarea Conferinţei de la Gene­va, dl. Ion I. C. Brătianu, primul ministru al României se va duce pentru câteva zile la Paris.

Next