Glasul Bucovinei, mai 1922 (Anul 5, nr. 978-999)
1922-05-03 / nr. 978
'• *' J;» '' . .. f. APARE ZILNIC ABORAMENTUI.I Pe un an 120 lei, pe an 60 lei, pe trei luni 80 lei, pentru fărari zilnic: pe un an 60 lei, pe *s 30 lei, pe trei luni 12 lei Numai numărul de Duminică: pe un an 20 lei, pej, an 10 lei, pe trei luni 5 lei. REDACŢIA SI ADMINISTARŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază Numărul 1 Leg Cernăuţi, Miercuri 3 Main 1922 Organul partidului democrat al unirii Fondator: SEXTIL PUŞCARHI. Telefon No. 61 ANUNŢURI ÎŞI RIVOIAMB: se calculează după tarif şi se primesc la administraţie Strada Domnească No. 33 Pentru inserate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 5®,0 0. Roii í\ Hl Rola isiül Conferinţa de la Genova a fost pusă la cale mai ales de Anglia care sufere îngrozitor de pe urma lipsei de lucru Mii de fabrici nu pot lucra, deoarece n’au unde-şi desface marfa, iar milioane de lucrători trebuie să fie susţinuţi cu ajutoare din partea statului. Cum situaţia economică de după războiu e precară în toate ţările, ideia acestei conferinţe a fost îmbrăţişată cu interes de toată lumea.. Scopul conferinţei era deci înainte de toate unul economic şi acesta avea să fie realizat mai ales prin reluarea relaţiilor economice cu Rusia. Dacă, după aproape o lună de desbateri scopul propriu zis al conferinţei încă n’a fost atins şi încă nici nu se poate prevedea în ce măsură va fi cu putinţă, ca să fie atins, totuşi nu se poate spune de loc că această conferinţă, impozantă prin numărul participanţilor, ar fi fost fără de nici un folos, chiar şi pentru lumea întreagă. Numai, împrejurarea în sine că 38 de ţări s’au întâlnit prin reprezentanţii lor cei mai în măsură a cunoaşte toate nevoile ţării lor şi putinţa de îndreptare a acestor nevoi, că s’au întreţinut asupra punctelor de vedere ce au, că s’au cunoscut intenţiunile lor, dar mai ales intenţiunile reprezentanţilor Rusiei şi ai Germaniei, va contribui fără îndoială în mare măsură, într’un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, la lămurirea şi uşurarea situaţiei înăbuşitoare de după războiu. Dar daca această adunare dela Genova pentru lumea întreagă nu poate aduce deocamdată decât acest folos de viitor, îndrumând la noui sfâtuiri, adunări şi încercări de îndreptare a relelor de pe urma războiului, rele ce rod la temelia bunei stări a lumei întregi, pentru ţara noastră conferinţa de la Genova a adus un mare succes moral care nu va putea rămâne multă vreme, şi fără urmări materiale imediate. Mai întâiu la Genova s’a părăsit punctul de vedere al marilor puteri convocătoare : Anglia, Franţa, Italia şi Japonia, de a discuta şi hotărî fără să admită la aceste sfaturi şi hotărîri, şi micele state, chiar dacă erau la mijloc chestiuni ce priviau înainte de toate pe acestea. In astfel de împrejurări, reprezenţii României, Iugoslaviei, Cehoslovaciei şi Poloniei, folosindu-se cu pricepere şi îndămânare de situaţia creată , prin darea în vileag a tratatului ruso-german, au izbutit să-şi aibă reprezintantul lor în consiliul suprem, din care făceau parte numai America, Anglia, Franţa, Italia şi Japonia. Acest consiliu suprem fiind un fel de organ de executare al tratatelor de pace, e de sine înţeles că succesul obţinut e de o însemnătate capitală şi e mare nădejde că de astă dată, la distribuţia câştigurilor şi pagubelor aduse la încheierea războiului, interesele noastre... vor fi considerate în măsură mai mare. Să ne gândim numai câtă nedreptate ni s’a făcut la distribuţia despăgubirilor de războiu ce trebuie să le plătească statele vinovate. Un al doilea netăgăduit mare succes al României la conferinţa de la Genova e hotărîrea de a lua în ansamblul chestiunilor conferinţei faţă de Rusia, şi chestiunile ce privesc în special ţara noastră, adecă recunoaşterea Basarabiei şi restituirea tezaurului şi valorilor evacuate în vara anului 1917 la Moscova. Conferinţa de la Genova a hotărît să înainteze Rusiei un memorand care să arete în ce condiţii relaţiile cu Rusia vor putea fi reluate. Şi Anglia şi Franţa au alcătuit câte un proect al acestui memorand şi în ambele proecte, graţie iscusinţei şi înţelepciunei delegaţiunei româneşti, între alte condiţii ce se pun Rusiei se găsesc şi aceste două condiţii cari sunt: recunoaşterea Basarabiei şi restituirea tezaurului românesc. Cum Rusia are mare nevoie de ajutorul Europei şi cum pretenţiunile noastre drepte faţă de Rusia fac parte acuma din pretenţiunile generale ale tuturor statelor faţă de Rusia, fără îndoială că şi justele noastre cereri vor fi băgate în seamă şi satisfăcute. Se adevereşte deci din nou că dreptatea, fie mai devreme sau mai târziu, trebuie să birue. Vasile Grecu . mmm mmm ■■■ — — V 9 V V i— ■■■ i m wi Ii Slii li MW fmisiri isiii „Dimineaţa“ primeşte de la corespondentul său din Genova următoarea importantă telegramă: Este de remarcat în ce priveşte revendicările României, că cel mai deplin acord domneşte între Aliaţi, ceea ce rezultă din faptul că atât proiectul englez cât şi cel francez pentru nota condiţiunilor preliminare ce trebue prezentată delegaţiunii ruse, conţin : recunoaşterea Basarabiei şi restituirea tezaurului român. . Cu chipul acesta aliaţii şi-au însuşit în mod complet dreptele revendicări ale României. 11 iii III Amintim încă odată tuturor restanţierilor noştri că începând cu ziua de 5 Main c. ziarul nostru nu se mai trimite celor ce n’au achitat abonamentul. Aceasta«rugfima înştiinţare! Nr. 978. Marea Semars Japoneza aranată de Soc. „Mm femei or Române“ i Cernicii Societatea „Reuniunea Femeilor Române“ din Cernăuţi a aranjat şi în acest început de primăvară o serbare care urmărind frumosul scop material „sporirea fondului pentm întreţinerea scalei profesionale de fete“ nu a neglijat nici pe acela de a oferi în schimb iubitorilor de artă, prilejul de a gusta deliciile unei seri petrecute într’un cadru exotic în care florile, costumele, dansurile şi melodiile vor putea da iluzia unei nopţi petrecute în cel mai feeric salon japonez. Comitetul aranjator compus din cele mai distinse persoane din întreaga societate Cernăuţeană sprijinit de artişti, maeştri, şi iscusiţi diletanţi, şi-au dat mâna pentru ca serbarea japoneză să răspundă aşteptărilor celor mai pretenţioşi artişti. Miercuri seara în sunetul muzicelor, pe sub arcadele împodobite cu candide fieri de 'cireşi, va putea admira minunatul furnicar de japoneze în chimonouri înflorite de cele mai strălucitoare culori, atât de dragi în ţara Mikadoului. In sunetele melodiilor orientale ce ne vor transpune pentru câteva clipe pe îndepărtatul tărâm al orientului se vor mişca cadenţat admirabilele fiice ale Nippoului însoţite de un întreg cortegiu de pitici, brotăcci, libelule şi zâne. Nu vor lipi din program nici dansurile naţionale cum nu vor lipsi nici dansurile moderne. Iar pentru ca serbarea să nu lase nimic de dorit 3 mari bufete aranjate şi servite de cele mai distinse doamne şi domnişoare, vor sta la dispoziţia publicului cu toate delicatesele şi băuturile răcoritoare. Suntem încredinţaţi că publicul întreg Cernăuţean nu va lipsi de la această serbare artistică, care urmăreşte un scop material atât de frumos. DL Ion I. C. Brătianu vorbeşte în numele împătritei înţelegeri Ziarul „Viitorul“ scrie: In toate chestiunile, cu caracter politic, cari s’au discutat în Conferinţa de la Genova şi în cari împătrita înţelegere a găsit că trebue să-şi spună cuvântul ei, a fost însărcinat să vorbească dl. Ion I. C. Brătianu, primul delegat al României. Tactul cu care dl. I. C. Brătianu a susţinut, în toate împrejurările, interesele ce-i fuseseră încredinţate să le apere, a mulţumit complect pe ceilalţi delegaţi ai împătritei înţelegeri. In cursul săptămânei viitoare, după ce vor fi cunoscute punctele de vedere ale guvernelor din Iugo-Slavia, Ceho-Slovacia şi Varşovia, va fi desemnat delegatul împotritei înţelegeri în Consiliul suprem. După terminarea Conferinţei de la Geneva, dl. Ion I. C. Brătianu, primul ministru al României se va duce pentru câteva zile la Paris.