Glasul Bucovinei, mai 1922 (Anul 5, nr. 978-999)
1922-05-14 / nr. 987
Pag. 2 gătire, fac studii ani de zile, dau examene de abilitare, pe când consilier poţi deveni din cooperator, precum a devenit păr. Tomoiaga din administrator parohial la Roşa fără nici un examen, numai după bunul plac al cutărui politician. Apoi dacă profesorii de teologie mai suplinesc câte o catedră apoi muncesc dublu şi triplu şi merită în sudoarea feţei remuneraţia pentru orele supranumerate, pe când consilierii consistoriali averescani nu ţin nici orele obligate şi birourile sunt vecinie pustii, doară dacă stau vre-o oră ca să scrie articole cu expresii ca «sfrâjit» «lehăit» etc., se vede cam sunt în uz îin Consistor. De altfel ca pentru toate celelalte aşa şi pentru articolele din Nr. 350 al .,Dreptăţii" nu avem decât dispreţ. Un creştin. Turneul Manolescu „Hoţul“ de Wirbeau Hoţule — noiuen et omen — un oarecare financier, care într’un moment de mare criză financiară şi-a însuşit, din cassa societăţii ai cărei director e, o sumă enormă. Singura-i perspectivă de scăpare e sustragerea prin fugă. Dar soţia, căreia soţul-hoţ i-a falsificat până şi bijuteriile, jignită în orgoliul amorului ei propriu, opune o atât de îndârjită rezistenţă încercării de a fugi a soţului ei încât desechilibratul financier, într’un acces de furie o zugrumă! Şi-i atât de rapidă apariţia cadavrului acestuia, încât nu fără grijă te întrebi de desnodământu! ce trebue să urmeze. însuşi financierul hoţ şi ucigaş rămâne încremenit de vertiginoasa desfăşurare a crimei. O bătaie la uşă! Linişte. — '»Aşaaa! Mi se pare c’a bătut cineva la uşă! ?* — face moarta ridicându-se de pe duşumele! E portarul casei, venit în numele stăpânului său ca să reclame linişte. »Cum linişte ?! In casa mea să nu pot face ce vreau ? !« — ripostează revoltat financierul de adineori. — »Ba să faci, domnule, dar mai domol !« — răspunde hâtrul servitor trăgând cu coada ochiului înspre tânăra nevestică care-şi aranjează toaleta mototolită şi plină de praful duşamelelor. ... — »Dar bine, domnule, inţelegi-mâ odată că-mi fac repetiţiile Sântem artişti!« lămureşte »financierul« deodată întreaga situaţie! Şi «artiştii» îşi continuă repetiţia, «reluând-o» «de la început», «tot-tot» ori de câte ori le-o suggerează plictiseala .... «Reluăm ?» — «Reluăm!» - «Dela început !» — «Dela început!» — «Tot?» «Tot!» — Şi iarăşi te ispiteşte — un sentiment anxietate, căutând sfârşitul. Dar plictiseala perechiuşi de artişti degenerează într’o scenă de explicaţie, care însă in clipa când e să devină prea apaptabilă e, din fericire, întreruptă de o nouă bătaie la uşă. Surprins asupra faptului echilibratul artist lămureşte — «Suntem în plină repetiţie!» — «Nu vă deranjaţi Continuaţi, Vă rog!» — e răspunsul. Şi artiştii continuă cu ceea ce-a început: «Reluăm ?» — «Reluăm! «Totul ?» — «Tot!» etc. . . . * * * O farsă deci şi o picantă tragere pe sfoară de gust francez sau ce! puţin — semit! D-na M. Sadoveanu, sub toate raporturile simpatică în rolul soţiei artiste. D. Georgescu, financiar, rutinat. L. Mărin scutul autorităţilor superioare basarabene care fiind politice ţin de datoria lor să-şi scutească partizanii. Acestei cauze este a se mulţumi că directorul şcoalei normale româneşti din Hotina nu ştie româneşte şi că din milioanele zemstvelor basarabene nu se poate obţinea nici un ban pentru scopuri culturale româneşti, deci pentru luminarea poporului. Politica rusificatorilor, cari au ajuns la 1919 la cârma ţării, consta în încurajarea elementelor rele din vechiul Regat şi in persecutarea Românilor de bine mai ales a celor din vechiul Regat şi Bucovina. Când până la 1919 era o pildă de disciplină, azi e o întreagă anarhie în toată administraţia şcolară din Basarabia. Un fugărit din minister d. Erhan, pe care am avut ocazia să-l cunosc ca pe unul din cei mai fervenţi prieteni ai Rusismului, îşi pune candidatura pe lista ucraineană şi apoi e chemat să facă romanizarea învăţământului făcea doară parte din partidul federaţiei şi fiind o persoană ilustră trebuia să obţină o situaţie. Sumele de propagandă naţională se întrebuinţează de către inteleghenţia basarabeană pentru editura gazetelor politice ruseşti şi pentru alte scopuri rusificatoare. În româneşte s’a tipărit pentru banii aceştia numai 5 numere din Şcoala Basarabiei şi vreo 5 broşuri proaste dintre cari una socialistă. Copilaşii moldoveni din cele mai româneşti judeţe ale întregei Românii (Orhei, Bălţi, Chişinău) sunt duşi în şcoli, care în cele mai multe părţi sunt un fel de simulacru, unde Ruşii le stâlcesc limba şi le falsifica sufletul. Localul şcoalei normale din Chişinău nu are decât 7 camere, iar restul măreţului local e ocupat de 10 copile moldovence rusificate pe timpul glorioasei stăpâniri româneşti sub ochii noştri de d-na Krupenski. Celorlalte fetiţe nu li se dă de mâncare, dacă nu cer în limba rusească. Elevii fug de şcolile româneşti, în schimb la şcolile ruseşti particulare se găsesc peste 15 000 elevi pentru că acolo se dau diplomele degeaba, aşa încât peste câţiva ani o să iasă vreo câteva mii de inalfabeţi rusificaţiru vor cere posturi de la stat. In timpul balurilor cursurile sunt suspendate pe câte 3 zile, pentru că elevii sunt obosiţi. Se întind covoare, se fac bufete cu elevele şi d-nii din intelighenţia rusească, dansează cu moldovencele tango de se prăpădesc. Aceste lucruri ruşinoase sunt azi cunoscute şi ministerului de instrucţie din Bucureşti care a şi început să ancheteze. Nu ne îndoim că noul ministru va avea energia să reînfiinţeze şcoala românească din Basarabia, înfiinţată de partidul liberal la 1918 şi desfiinţată apoi de regionaliştii moscoviţi ai Basarabiei cu concursul şi prin indolenţa partidelor de la putere (1919 -1922) Am toată speranţa că ministrul Anghelescu, care e doctor, va face greaua operaţie, va tăiaîn carne vie ca să să scape mai este de scăpat. Dr. Ovid Țopa Bolşevismul în învăţământu din Basarabia Am avut ocazie de vreo câteva ori să vorbesc ziarul nostru de trista situaţie a învăţământului din Basarabia. Din observaţiile ce le-am făcut în anul trecut în judeţul Hotin, am putut constata că înstrăinarea sistematică a acestui judeţ a început abia sub stăpânirea românească, căci pe timpul Ruşilor satele noastre n’aveau nici o şcoală, pe când astăzi se impun de către «organele statului român» (!!) «şcoli ucrainene» cu limba de predare moscovită. Din cele peste 1200 de sate româneşti au fost declarate numai 59 ca româneşti, iar restul satelor noastre au fost declarate ucrainene de către organele locale, pentru a se scuti astfel de temutul examen de limba română. Azi funcţionează deci în 60 de sate româneşti şcoli ucrainene, de fapt însă ruseşti, iar în cele 40 de sate ucrainene «şcoli, ucrainene» cu limba de predare rusească. Minoritatea rusească de 30 la sută dispune deci de 100 şcoli, pe când majoritatea românească 67 la sută (statistica rusească) n’are decât 59 de şcoli. Ucrainenii au numai pe hârtie atâtea şcoli, căci toate sunt de fapt ruseşti. Aceasta este situaţia şcoalei primare din judeţul Hotin 4 ani după Unirea Basarabiei cu România. Sute de acte alarmante au fost trimise atât la Chişinău cât şi la Bucureşti. Toţi rusificatorii fac parte vecinie din partidul de la putere, obţinând astfel GLASUL BUCOVINEI Situaţia externă Jiuţi încă n’au răspuns la memoriul aliaţilor. In Unii generale însă ră pimul sovietelor e cunoscut. In chestiile de principii ei sânt intratabili, dar lasă o portiţă pentru discuţiunile ultrioare. Relativ la articolul 1 de memoriul aliaţilor sovietele răspund, că nu pot să împiedice propaganda bolşevică în ţările vecine şi nu înţeleg să restituie tezaurul României fără a discuta chestiunea graniţelor Basarabiei. Cu privire la proprietăţia privată străină din Rusia e vorba, ca fiecare stat să trateze şi să se înţeleagă aparte cu guvernul rus Prin acastă tratativele n’ar fi rupte, dar tratarea cu fiecare stat în parte ar dura lungimp şi ar putea foarte uşor să stârnească bănueli între aliaţi, cetate ar duce la neînţelegeri. Lloyd George, ar fi hotărît în cazul eşuării conferinţei să părăsasă Antanta şi să realizeze în Europa o nouă grupare de puteri, tratând separat cu Rusia şi trat cu Germania. Prin aceasta s- ar constitui un nou bloc economic. Presa guvernuni german propune însă încheierea unei alianţe între Anglia, Franţa şi Germania, pentru a restabili definitiv pacea şi a apăra Europa de o catastrofă. Mica înţelegere şi îndeosebi România înclină să susţină politica engleză faţă de politica franco belgiană. Dacă răspunsul sovietelor va fi afirmativ atunci delegaţia engleză va propune, ca pactul de garanţii sa fie semnat numai pe timp de 5 ani, fără a considera obligaţiile ce rezultă de pe urma tratatelor de pace. In chestiunea reparaţiunilor se va propune planul unui împrumut internaţional pentru facilitarea plăţilor germane faţă de Franţa. Ua comitet ales din comisiunea reparaţiunilor va alcătui acest plan. Se speră că în acest mod Franţa va fi satisfăcută şi nu va lua măsuri de constrângere la 31 Mai, data scadenţei. No. 187 o» INFORMAŢIUNI PERSONALE o D. ministru Dr. I. Xistor i leucă Duminică ~s~3 14 crt. la Bucureşti, unde ea rămânea câte ia ■— zUe. E CULTURALE 1 Conferinţele d-lui prof. Cândea. D. prof. univ. Dr. R. Cândea a ţinut la institutu! sociologic al d-lui Gusti din Bucureşti o conferinţă despre »Organizarea bisericească în Constituţia Viitoare« şi a mai ţinut o conferinţă la Timişoara în ciclul de conferinţe al corpului didactic de acolo. ARTISTICE ^ - Turneul Nottara. Atragem atenţia publicului că reprezentaţia de Sâmbătă începe la orele 9, iar cea de Duminecă la orele 7 şi jum. Exposiţie de bele-arte. In ziua de 27 Mai a. c. orele 4, d. m. se va deschide în mod festiv, în localurile muzeului de industrie, str. Michievici, exposiţia de primăvară a societăţii de bele-arte sub protectoratul Doamnei Nistor. Obiectele destinate pentru această exposiţie (tablouri, etc. încadrate) se vor prezenta juriului spre a-şi da avizul — până cel mai târziu Luni în 22 Mai a. c. orele 12. a. în localul din muzeul de industrii. Obiectele cari n’au fos prezentate la timp şi cele cari au fost la una din exposiţiile anterioare — nu se mai primesc Deciziunea juriului nu e contestabilă. Artiştiide profesie ori diletanţi sunt cu insistenţă rugaţi a se prezenta la o convorbire ce va avea loc Duminică 14 i. e. orele 6. d. m. în grădina »casei germane«. Turneul maestrului Nottara. O echipă de artişti de la Teatrul Naţional din Bucureşti, condusă de maestrul Nottara, decanul scenei române, societar al lectrului Naţional, director de scenă ,’s Profesor la Conservator va da două, numai două reprezentaţii. Sâmbăta 13 Mai c. se va juca Sonata Umbrelor, piesă în 3 acte de A. Dominic, Duminică 14 Mai c., Oedip Rege, tragedie în 5 acte de Sophocle. Echipa va utiliza costumele şi recvizitele Teatrului Naţional din Bucureşti. Orchestra va fi condusă de dl. Nottara Fiul, virtuos, profesor de muzică la Conservatorul din Bucureşti. Publicul din Cernăuţi are ocaziunea rară de a se delega la arta desăvârşită şi înălţătoare a marelui Nottara. Să nu lipsească nimene de la aceste reprezentaţii ale decanului scenei noastre. Ar fi bine ca autorităţile şcolare să ia măsurile necesare ca toate şcolile să asiste la reprezentaţia tragediei Oedip Rege, care va începe la orile 7 si jum. precis. In rolurile principale vor juca : Doamnele : Nelly Popomei-Dominic, El. Niculescu Buda, Nely Mintianu, etc, şi d-nii Const. Nottara, Ion Dumitrescu, Mielu Costantinescu, G. Metişanu, Alex Danitescu Conunie, locariu etc. Pnţunle: Loja II 1 220 lei. Loja Pariere 176 lei Orchestra 44 Li. Rezervat 33 Li. Stal I 27,50, Stal II 16,50. Balcon fotoliu 16,50 lei. Balcon 11 lei. Galeria 6 lei. Fundaţiunea Carol la Cernăuţi. Fundaţiunea culturală „ Prinţiele Carol“ vine cu întreaga societate muzicală: „ Cântarea României“ de sub conducerea d-luî Marcel Botez şi întreaga orhestră filarmonică din Bucureşti de sub conducerea maestrului Georgescu, în ziua de 21 Mai la Cernăuţi. In aceeaş zi va avea loc în Teatrul Naţional un concert orhestrei dat de Filarmonică, iar în 22 Mai „Cântarea României“ va da un concert de voci. Ziua de 23 Mai coincidând cu 10 Mai stil vechi a ■va fi sărbătorită de fundaţiunea Carol cu tot fastul. In total vor sosi 200 de persoane. STUDENŢEŞTI Dala soc. acad. „Academia Ortodoxă“. Societatea acad. teol. rom. »Academia Ortodoxă«, aranjează în ziua de 5 Iunie (a doua zi de Dum. Mare o serată împreunată cu concert și dans, în încăperile Hot. Central din Suceava. — începutul precis la orele 8 și jum. seara. — Venitul e menit pentru scopuri filantropice. ȘCOLARE Instituirea unui important consiliu tehnic. Printr’o decziune a d-lui ministru C. Angelescu s’a instituit pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice un consiliu tehnic compus din cei 3 directori generali ai învăţământului din Cluj, Chişinău şi Cernăuţi şi d. Popa Liseanu, fostul şef al direcţiunei generale a ţărilor alipite de pe lângă acel minister, direcţiune care a fost desfiinţată pe ziua de 1 Aprilie c. Nici o chestiune principiala privitoare la învăţământul din teritoriile alipite nu va putea fi rezolvită fără de avizul acestui consiliu tehnic. C3o cerca ca oe!31 O c m bb c lls lgllgls gw dity 1 •] @ ( HIN) © « Wi ii me M 1 Sim u