Glasul Bucovinei, mai 1922 (Anul 5, nr. 978-999)

1922-05-14 / nr. 987

Pag. 2 gătire, fac studii ani de zile, dau examene de abili­tare, pe când consilier poţi deveni din cooperator, precum a devenit păr. Tomoiaga din administrator parohial la Roşa fără nici un examen, numai după bunul plac al cutărui politician. Apoi dacă profesorii de teologie mai suplinesc câte o catedră apoi mun­cesc dublu şi triplu şi merită în sudoarea feţei re­muneraţia pentru orele supranumerate, pe când con­silierii consistoriali averescani nu ţin nici orele obli­gate şi birourile sunt vecinie pustii, doară dacă stau vre-o oră ca să scrie articole cu expresii ca «sfrâjit» «lehăit» etc., se vede cam­ sunt în uz îin Consistor. De altfel ca pentru toate celelalte aşa şi pentru articolele din Nr. 350 al .,Dreptăţii" nu avem decât dispreţ. Un creştin. Turneul Manolescu „Hoţul“ de Wirbeau Hoţule — noiuen et omen — un oarecare fi­nancier, care într’un moment de mare criză finan­ciară şi-a însuşit, din cassa societăţii ai cărei direc­tor e, o sumă enormă. Singura-i perspectivă de scăpare e sustragerea prin fugă. Dar soţia, căreia soţul-h­oţ i-a falsificat până şi bijuteriile, jignită în orgoliul amorului ei propriu, opune o atât de în­dârjită rezistenţă încercării de a fugi a soţului ei încât desechilibratul financier, într’un acces de furie o zugrumă! Şi-i atât de rapidă apariţia cadavrului acestuia, încât nu fără grijă te întrebi de desnodă­­mântu! ce trebue să urmeze. însuşi financierul hoţ şi ucigaş rămâne încremenit de vertiginoasa desfă­şurare a crimei. O bătaie la uşă! Linişte. — '»Aşaaa! Mi se pare c’a bătut cineva la uşă! ?* — face moarta ridicându-se de pe duşumele! E portarul casei, venit în numele stăpânului său ca să reclame linişte.­­ »Cum­ linişte ?! In casa mea să nu pot face ce vreau ? !« — ripostează revoltat financierul de adi­neori. — »Ba să faci, domnule, dar mai domol !« — răspunde hâtrul servitor trăgând cu coada ochiului înspre tânăra nevestică care-şi aranjează toaleta mo­totolită şi plină de praful duşamelelor. ... — »Dar bine, domnule, inţelegi-mâ odată că-mi fac repetiţiile Sântem artişti!«­­ lămureşte »financierul« deodată întreaga situaţie! Şi «artiştii» îşi continuă repetiţia, «reluând-o» «de la început», «tot-tot» ori de câte ori le-o sugge­rează plictiseala .... «Reluăm ?» — «Reluăm!» - «Dela început !» —­ «Dela început!» — «Tot?» «Tot!» — Şi iarăşi te ispiteşte — un sentiment anxietate, căutând sfârşitul. Dar plictiseala perechiuşi de artişti degenerează într’o scenă de explicaţie, care însă in clipa când e să devină prea a­paptabilă e, din fericire, întreruptă de o nouă bătaie la uşă. Surprins asupra faptului echilibratul artist lămureşte — «Suntem în plină repetiţie!» — «Nu vă deranjaţi Continuaţi, Vă rog!» — e răspunsul. Şi artiştii con­tinuă cu ceea ce-a început: «Reluăm ?» — «Reluăm! «Totul ?» — «Tot!» etc. . . . * * * O farsă deci şi o picantă tragere pe sfoară de gust francez sau ce! puţin — semit! D-na M. Sadoveanu, sub toate raporturile sim­patică în rolul soţiei­ artiste. D. Georgescu, financiar, rutinat. L. Mărin scutul autorităţilor superioare basarabene care fiind politice ţin de datoria lor să-şi scutească partizanii. Acestei cauze este a se mulţumi că directorul şcoalei nor­male româneşti din Hotina nu ştie româneşte şi că din milioanele zemstvelor basarabene nu se poate obţinea nici un ban pentru scopuri culturale româneşti, deci pentru luminarea poporului. Politica rusificatorilor, cari au ajuns la 1919 la cârma ţării, consta în încurajarea elementelor rele din vechiul Regat şi in­ persecutarea Românilor de bine mai ales a celor din vechiul Regat şi Bucovina. Când până la 1919 era o pildă de disciplină, azi e o întreagă anarhie în toată administraţia şcolară din Basarabia. Un fugărit din minister d. Erhan, pe care am avut ocazia să-l cunosc ca pe unul din cei mai fervenţi prieteni ai Rusismului, îşi pune candidatura pe lista ucraineană şi apoi e chemat să facă romanizarea învă­ţământului făcea doară parte din partidul federaţiei şi fiind o persoană ilustră trebuia să obţină o situa­ţie. Sumele de propagandă naţională se întrebuinţează de către inteleghenţia basarabeană pentru editura ga­zetelor politice ruseşti şi pentru alte scopuri rusifica­­toare. În româneşte s’a tipărit pentru banii aceştia nu­mai 5 numere din Şcoala Basarabiei şi vreo 5 bro­şuri proaste dintre cari una socialistă. Copilaşii mol­doveni din cele mai rom­âneşti judeţe ale întregei Ro­mânii (Orhei, Bălţi, Chişinău) sunt duşi în şcoli, care în cele mai multe părţi sunt un fel de simulacru, unde Ruşii le stâlcesc limba şi le falsifica sufletul. Localul şcoalei normale din Chişinău nu are decât 7 camere, iar restul măreţului local e ocupat de 10 copile mol­­dovence rusificate pe timpul glorioasei stăpâniri ro­mâneşti sub ochii noştri de d-na Krupenski. Celorlalte fetiţe nu li se dă de mâncare, dacă nu cer în limba rusească. Elevii fug de şcolile româneşti, în schimb la şcolile ruseşti particulare se găsesc peste 15­ 000 elevi pentru că acolo se dau diplomele de­geaba, aşa încât peste câţiva ani o să iasă vreo câteva mii de inalfabeţi ru­­sificaţi­­­­ru vor cere posturi de la stat. In timpul ba­lurilor cursurile sunt suspendate pe câte 3 zile, pentru că elevii sunt obosiţi. Se întind covoare, se fac bu­fete cu elevele şi d-nii din intelighenţia rusească, dan­sează cu moldovencele tango de se prăpădesc. Aceste lucruri ruşinoase sunt azi cunoscute şi ministerului de instrucţie din Bucureşti care a şi în­ceput să ancheteze. Nu ne îndoim că noul ministru va avea energia să reînfiinţeze şcoala românească din Basarabia, în­fiinţată de partidul liberal la 1918 şi desfiinţată apoi de regionaliştii moscoviţi ai Basarabiei cu concursul şi prin indolenţa partidelor de la putere (1919 -1922) Am toată speranţa că ministrul Anghelescu, care e doctor, va face greaua operaţie, va tăia­­în carne vie ca să să scape mai este de scăpat. Dr. Ovid Țopa Bolşevismul în învăţământu din Basarabia Am avut ocazie de vreo câteva ori să vorbesc­­ ziarul nostru de tr­ista situaţie a învăţământului din Basarabia. Din observaţiile ce le-am făcut în anul trecut în judeţul Hotin, am putut constata că înstrăinarea sis­tematică a acestui judeţ a început abia sub stăpâni­rea românească, căci pe timpul Ruşilor satele noastre n’aveau nici o şcoală, pe când astăzi se impun de către «organele statului român» (!!) «şcoli ucrainene» cu limba de predare moscovită. Din cele peste 120­0 de sate româneşti au fost declarate numai 59 ca româ­neşti, iar restul satelor noastre au fost declarate ucrai­nene de către organele locale, pentru a se scuti astfel de temutul examen de limba română. Azi funcţionează deci în 60 de sate româneşti şcoli ucrainene, de fapt însă ruseşti, iar în cele 40 de sate ucrainene «şcoli, ucrainene» cu limba de pre­dare rusească. Minoritatea rusească de 30 la sută dispune deci de 100 şcoli, pe când majoritatea româ­nească 67 la sută (statistica rusească) n’are de­cât 59 de şcoli. Ucrainenii au numai pe hârtie atâtea şcoli, căci toate sunt de fapt ruseşti. Aceasta este situaţia şcoa­­lei primare din judeţul Hotin 4 ani după Unirea Ba­sarabiei cu România. Sute de acte alarmante au fost trimise atât la Chişinău cât şi la Bucureşti. Toţi rusificatorii fac parte vecinie din partidul de la putere, obţinând astfel GLASUL BUCOVINEI Situaţia externă Jiu­ţi încă n’au răspuns la memoriul aliaţilor. In Unii generale însă ră pim­ul sovietelor e cunos­cut. In chestiile de principii ei sânt intratabili, dar lasă o portiţă pentru discuţiunile ult­rioare. Relativ la articolul 1 d­e memoriul aliaţilor sovietele răs­pund, că nu pot să împiedice propaganda bolşevică în ţările vec­ine şi nu înţeleg să restituie tezaurul României fără a discuta chestiunea graniţelor Ba­sarabiei. Cu privire la proprietăţi­a privată străină din Rusia e vorba, ca fiecare stat să trateze şi să se înţeleagă apar­te cu guvernul rus Prin a­castă tratativele n’ar fi rupte, dar tra­tarea cu fiecare stat în parte ar dura lung­imp şi ar putea foarte uşor să stârnească bănueli în­tre aliaţi, ceta­te ar duce la neînţelegeri. Lloyd Ge­orge, ar fi hotărît în cazul eşuării conferinţei să părăsas­ă Antanta şi să realizeze în Europa o nouă grupare de puteri, tratând separat cu Rusia şi tr­at cu Germania. Prin aceasta s- ar constitui un nou bloc economic. Presa guvernu­ni german propune însă încheierea unei alianţe între Anglia, Franţa şi Germania, pentru a restabili definitiv pacea şi a apăra Europa de o catastrofă. Mica înţelegere şi în­deosebi România înclină să susţină politica engleză faţă de politica franco belgiană. Dacă răspu­nsul sovietelor va fi afirmativ a­tunci delegaţia engleză va propune, ca pactul de garanţii sa fie semnat numai pe timp de 5 ani, fă­­­ră a considera obligaţiile ce rezultă de pe urma tratatelor de pace. In chestiunea reparaţiunilor se va propune planul unui împrumut internaţional pen­tru facilitarea plăţilor germane faţă de Franţa. Ua comitet ales din comisiunea reparaţiunilor va alcătui acest plan. Se speră că în acest mod Franţa va fi satis­făcută şi nu va lua măsuri de constrângere la 31 Mai, data scadenţei. No. 187 o» INFORMAŢIUNI PERSONALE o D. ministru Dr. I. Xistor i leucă Duminică ~s~3 14 crt. la Bucureşti, unde ea rămânea câte ia ■— zUe. E CULTURALE 1 Conferinţele d-lui prof. Cândea. D. prof. univ. Dr. R. Cândea a ţinut la institutu! sociologic al d-lui Gusti din Bucureşti o conferinţă despre »Organizarea bisericească în Constituţia Viitoare« şi a mai ţinut o conferinţă la Timişoara în ciclul de conferinţe al corpului didactic de acolo. ARTISTICE­­ ^ - Turneul Nottara. Atragem atenţia publicului că reprezentaţia de Sâmbătă începe la orele 9, iar cea de Duminecă la orele 7 şi jum. Exposiţie de bele-arte. In ziua de 27 Mai a. c. orele 4, d. m. se va deschide în mod festiv, în lo­calurile muzeului de industrie, str. Michievici, expo­­siţia de primăvară a societăţii de bele-arte sub pro­tectoratul Doamnei Nistor. Obiectele destinate pentru această exposiţie (tablouri, etc. încadrate) se vor prezenta juriului spre a-şi da avizul — până cel mai târziu Luni în 22 Mai a. c. orele 12. a. în localul din muzeul de industrii. Obiectele cari n’au fos pre­zentate la timp şi cele cari au fost la una din expo­­siţiile anterioare — nu se mai primesc­ Deciziunea juriului nu e contestabilă. Artiştii­­de profesie ori dile­tanţi­ sunt cu insistenţă rugaţi a se prezenta la o con­vorbire ce va avea loc Duminică 14 i. e. orele 6. d. m. în grădina »casei germane«. Turneul maestrului Nottara. O echipă de ar­tişti de la Teatrul Naţional din Bucureşti, condusă de maestrul Nottara, decanul scenei române, socie­tar al lectrului Naţional, director de scenă ,’s Pro­fesor la Conservator va da două, numai două reprezentaţii. Sâmbăta 13 Mai c. se va juca So­nata Umbrelor, piesă în 3 acte de A. Dominic, Duminică 14 Mai c., Oedip Rege, tragedie în 5 acte de Sophocle. Echipa va utiliza costumele şi recvizitele Teatrului Naţional din Bucureşti. Or­chestra va fi condusă de dl. Nottara Fiul, virtuos, profesor de muzică la Conservatorul din Bucureşti. Publicul din Cernăuţi are ocaziun­ea rară de a se de­­lega la arta desăvârşită şi înălţătoare a marelui Nottara. Să nu lipsească nimene de la aceste repre­zentaţii ale decanului scenei noastre. Ar fi bine ca autorităţile şcolare să ia măsurile necesare ca toate­­ şcolile să asiste la reprezentaţia tragediei Oedip Rege, care va începe la orile 7 si jum. precis. In rolurile principale vor juca : Doamnele : Nelly Popomei-Dominic, El. Ni­­culescu Buda, Nely Mintianu, et­c, şi d-nii Const. Nottara, Ion Dumitre­scu, Mielu Costantinescu, G. Metişanu, Alex Danit­­escu Conunie, locariu etc. Pn­ţunle: Loja II 1 220 lei. Loja Pariere 176 lei Orchestra 44 Li. Rezervat 33 Li. Stal I 27,50, Stal II 16,50. Balcon fotoliu 16,50 lei. Balcon 11 lei. Galeria 6 lei. Fundaţiunea Carol la Cernăuţi. Fundaţiunea culturală „ Prinţi­­ele Carol“ vine cu întreaga so­cietate muzicală: „ Cântarea României“ de sub con­ducerea d-luî Marcel Botez şi întreaga orhestră fi­larmonică din Bucureşti de sub conduce­rea maestru­­lui Georgescu, în ziua de 21 Mai la Cernăuţi. In aceeaş zi va avea loc în Teatrul Naţional un con­cert orhestrei dat de Filarmonică, iar în 22 Mai „Cântarea României“ va da un concert de voci. Ziua de 23 Mai coincidând cu 10 Mai stil vechi a ■va fi sărbătorită de fundaţiunea Carol cu tot fastul. In total vor sosi 200 de persoane. STUDENŢEŞTI Dala soc. acad. „Academia Ortodoxă“. Societatea acad. teol. rom. »Academia Ortodoxă«, aranjează în ziua de 5 Iunie (a doua zi de Dum. Mare­ o serată împreunată cu concert și dans, în încăperile Hot. Central din Suceava. — începutul precis la orele 8 și jum. seara. — Venitul e menit pentru scopuri filantropice. ȘCOLARE Instituirea unui important consiliu tehnic. Prin­­tr’o dec­ziune a d-lui ministru C. Angelescu s’a in­stituit pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice un consiliu tehnic compus din cei 3 directori generali ai învăţământului din Cluj, Chişinău şi Cernăuţi şi d. Popa­ Liseanu, fostul şef al direcţiunei generale a ţărilor alipite de pe lângă acel minister, direcţiune care a fost desfiinţată pe ziua de 1 Aprilie c. Nici o chestiune principiala privitoare la învăţământul din teritoriile alipite nu va putea fi rezolvită fără de avizul acestui consiliu tehnic. C3­­o ce­r­ca ca o­e!­31 O­­ c m b­b c ­lls lgl­lgls gw d­i­t­y 1 •] @ ( HI­N) © « Wi ii m­e M 1 Si­m ­u

Next