Glasul Bucovinei, iulie 1922 (Anul 5, nr. 1021-1044)

1922-07-01 / nr. 1021

No. 1021 INFORMAȚIUNI De la societatea studențească „Dacia“, Cernăuți Societatea acad. rom. «Dacia» din Cernăuți, va ține Duminică, 2 iunie crt., la orele 9 dim., o ședință ple­nară ordinară în cabinetul ei de lectură, cu ordinea de zi cea obicinuită. Membrii onorari, emen­tați și sprijinitori sunt rugați să ia parte. Cât trebue să plătească Germania Franței în anul acesta? Se știe că Nemții au făcut în vremea războiului mari pagube pe pământul Franței și de aceea sfatul de pace care s-a ținut după războiu la Paris a hotărît ca Germania să plătească mari despăgubiri de război Francezilor. Pentru plată s’au pus rate după ani și luni. In anul acesta Germania va trebui să plătească următoarele rate de bani, tot în aur, în Aprilie a plătit 18 milioane, acum la 31 Main trebue să plătească 50 milioane, în Iunie 50 milioane, tot așa câte 50 mili­oane aur și în lunile Iulie, August, Septemvrie, Oc­­tomvrie și Decemvrie. De artcum Francezii își duc acasă aurul lor căci la anul 1870 când i-a bătut Bismark au trebuit să strângă cercei, inelele și ceasurile de aur din țară să plătească pe Nemți cari au scos atunci cu trenul aurul din țara lor. A­cum îl duc înapoi — de sine înțeles cu dobândă și carnete de întârziere. Cum se scot petele de rugină Petele de rugină de pe fier sau alte metale se scot, dacă punem pe pete puțin petrol (naft). După 10 minute le frecăm cu cenușă și petele s’au dus. Din Voloca pe Derelui Casa de citire «Prințul Mihaiu» din Voloca p./Der., aduce și pe calea aceasta cele mai călduroase mulțu­miri celor ce au binevoit a dărui cărți pentru biblio­teca ei. Au dăruit (donat) anume păr. paroh­ George Pojoga 12 cărți, d. Orest Ungurean înv. în Cupca, 7 cărți și d. Ciprian Pașcaniuc, normalist tot 7 cărți. Din Pătrăuți p. S. in ziua de 25 Iunie c. școala primară din Pă­­trăuți pe Suceava a făcut o mare șezătoare școlară cu concert, declamări și teatru. S’a i petrecut frumos la 30 Iunie c. școala primară din aceeaș co­mună aranjează (face) o mare serbare școlară de în­­cheerea anului, cu programă la fel. Cu acest prilej elevii și elevele de la această școală au deschis sub con­­ea domnilor învățători, o expoziție (arătare) de *£< de mână. Copiii au expus (pus la îndemână se vadă cine vrea) rame pentru icoane de mărime iurită, sculptate (săpate) și netede, cuiere, scaune, greble etc., cămăși naționale, ștergare, broderii etc. Expoziția rămâne deschisă până la 1 iulie­­. Un om care n’a dormit 54 de ani La Pittsburg a murit un om de 82 de ani anume Wiliam Warner, despre care gazeta «Chicago Tri­bune» spune că în cei din urmă 54 de ani n’a dor­mit. El își petrecea nopțile pe un fotoliu (divan) dar ațipta numai ușor, așa ca rămânea ca și treaz și ve­dea și auzia totul din jurul său. Se zice că s’a bu­curat de o bună sănătate până la moarte. Au fost prinși, cei ce l-au omorît pe Rathenau Telegramele ne-au adus știrea că omorâtorii lui Rathenau au fost prinși de către poliția germană. Ei se numesc Ernst Werner Fischer din Saxonia și Kua­­ner din Mecklenburg. Pe lângă aceștia doi au mai fost arestați mulți alții amestecați în această crimă. Lupta cu un urs. Ioan Belea din Zărnești (județul Brașov) plecase cu băiatul Nicolae Ceapă să ducă sare la o turmă de vite, care pășuna pe muntele Piatra Craiului. Belea ducea sarea, iar Ceapă ducea o pușcă. Ajunși la marginea pădurii, aud răsunetul unei împuș­ături și din pădure lasă un urs furios­ asupra ursului, apoi o ștersese. Un vânător trăsese Ursul, văzând pe Belen, se repede asupra lui și-l îmbrățișează, fără pic de dragoste însă, 1l mușcă, îl sgârie, Belen îl apucă de cap, căci ursul cu botul tot spre gâtul Românului. Atunci băiatul își ia inima în dinți, vine aproape de cei doi luptători și de aproape trage un glonț în urs, care cade mort la pământ. Belen e acum în spitalul din Brașov, unde își vindecă ranele nu prea grele. Un nou popor de pitici ziarul «The Worlds Work» pomenește de un po­por de pitici, pe care i-au descoperit niște căutători de petrol, în munții de la frontiera dintre Columbia și Venezuela. Oamenii aceștia au pielea roșiatică, u­­merii obrajilor ieșiți și ochii înguști, înălțimea de cel mult 1 metru 20 cm. Locuința lor este numai un aco­periș fără pereți, împletit din frunze sprijinit pe niște prăjini slabe și așezate neregulat. Fiecare din aceste acoperișuri adăpostește 10—15 inși. Ca arme n’au de­cât arcul și săgeata. Ca pricepere stau pe o scară foarte joasă. De o limbă nici nu poate fi vorba. OLAȘUL BUCOVINEI O altă nenorocire pe Rusia După cumplita foamete ce bântue acum, s’a ivit o altă nenorocire : lăcustele. Norul de lăcuste pustiește mai ales Caucazia de nord precum și întreg ținutul dintre Volga și Ural. Lăcustele nimicesc și sămânătu­­rile, așa că foametea amenință să treacă și în iarna ce vine. Pedeapsa lui Dumnezeu îi urmărește mereu pe Ruși până când nu vor alunga din dor­nie și tiranie pe faraonii bolșevicilor. Banii austriac­i Banii austriaci aproape nu mai au valoare (preț). Abia 100 coroane austriace valorează 1 leu. In Au­stria un jurnal românesc costă 400 coroane. In fața dezastrului (nenorocirii) Austria voește sa se unească cu Germania. Franța se opune (împotrivește). A ars biserica din Șcheia Sâmbătă 24 iunie crt. biserica din Șcheia a fost lovită de trăsnet și într’o clipită s’a și aprins. Focul a izbucnit cu o putere de se îngrozise satul. Limbile de foc cuprinseserâ acoperișul când a sosit la fața locului prefectul județului, d. Cojocarui. Venind în a­­jutor pompierii din Suceava, focul a fost stâns. Flă­cările au mistuit acoperișul bisericii, zidul și bolta au fost scăpate. Lup împușcat Primarul și notarul din Horodnicul de sus au făcut Duminică 11 iunie crt. o vânătoare. Cu prilejul acesta pădurarii Ion Cioban și George Popescu au împușcat un lup foarte mare, care a făcut multe pa­gube prin împrejurime. Lupul­ a fost adus în aceeaș zi la primărie, în fața careia se adunase lume multă la horă. De la pri­mărie lupul a fost dus la școală, unde era serbare, întreg norodul a privit cu mirare la dihania îm­­­pușcată. A căzut grindină In comunele Buninți, Mihoveni, Șcheia și Mito­cul Dragomirnei a căzut grindină (piatră) mare în ziua de 26 Iunie crt. Gospodarii s’au ales cu mari pagube, deoarece pe unele locuri sămănăturile au fost stricate de istovii. In satele acestea este mare grijă și Supărare. Sfatul dela Haga După cum am scris în gazeta noastră, a început alt sfat al noroadelor, de data aceasta la Haga. Până acuma s’au alcătuit subcomisiunile sfatului, care-s trei la număr. Intr’o subcomisiune de acestea a început vorba despre cererea Rușilor de a li se împrumuta cât de mulți bani. Litvinov, împuternicitul Rusiei, a spus că Rusia trebuie numaidecât să primească un împrumut de bani de la celelalte țări, altfel ea nu începe nici o vorbă pentru punerea la cale a celor­lalte lucruri. Rămâne să vedem dacă dorința rușilor se va împlini. Pentru Direcțiunea C. F. R. Gospodarii Croitoriu Constantin a lui Toader și Sgârcea Dumitru, amândoi invalizi de războiu din comuna Bosancea, au venit mai zilele trecute la cer­cul de recrutare din Cernăuți pentru a fi vizitați de medic. După ce și-au isprăvit trebile, amândoi gospo­darii s’au dus la gară, pentru a porni cu trenul îna­poi spre casă. Deoarece veniră prea degrabă, s’au așezat pe o tampă din restaurantul cl. III al gării Cer­năuți. Sgârcea fiind trudit, a adormit. După un timp vine la gospodari Simon Leibovici, un băiat băgat cu anu la acel restaurant, și-i silește să părăsească res­taurantul. Băiatul acesta nici una nici asta a tras cu putere de sân­a pe care dormea invalidul de războiu Sgârcea, care din pricina aceasta, a căzut jos, și s’a lovit cu capul de ciment. Gospodarul Sgârcea supă­rat de purtarea lui Simon Leibovici, i-a cerut soco­teală acestuia. Atunci un alt slujitor la restaurant, anume Isac Herșcovici, a sărit cu un ciomag în mână la țărani. Ea a mai venit și un oarecare Oskar Bie­ber, lampist la C. F. R. Aceștia trei au început să lovească în bieții țărani. S’a iscat în restaurant o pă­ruială, căreia i-a pus capăt tapițerul Turturean Dio­­nise, sărind prin fereasta restaurantului în ajutorul țăranilor. întâmplarea aceasta o aducem la cunoștința Direcțiunii Regionale C. F. R. Se cuvine ca cei vino­vați să-și ia pedeapsa pentru purtarea lor necuviin­cioasă. .........................• • • •--------------------­ I­ I Poșta redacției D-lui S. B., director Pătrăuți pe S. — Ne-a so­sit prea târziu. Din pricina aceasta apare abia acum. Cu bine. * ..... ■­— c­e • •-------------------* Din public Banca de Est S. A. Pe baza deciziunei consiliu­lui de administrație emite Banca de Est S. A. din Cernăuți o nouă emisiune­­ le 10.000 Bucăți acțiuni a nom. Lei 500. —, care participă la^bbeneficiile dela 1 iulie 1922. ^ / Pag. 3 Acționarii vechi au dreptul de preferință până la 25 iulie a. c. primind o acțiune nouă pentru 4 ac­țiuni vechi. Prețul de emisiune este pentru acționarii vechi Lei 625, iar pentru subscripțiuni noul Lei 725, pentru fiecare acțiune excluziv Lei 25 pentru spese de emisiune și taxa de timbru. După expirarea ter­menului de mai sus acționarii vechi vor pierde drep­tul lor de preferință. Cea mai mare parte a emisiunei fiind deja de pe acuma plasată, este în interesul acționarilor vechi de a face uz la timp de dreptul lor de preferință deoa­rece nu va avea loc o prelungire a termenului indicat Având în vedere starea excelentă a Băncii de Est S. A. arătată în ultimul bilanț și rezervele res­pectabile ce a făcut, valoarea acțiunilor reiese de la sine, și suntem de părere că avantaji­le oferite ve­chilor acționari sunt foarte apreciabile. Firmei estauto, Fabrica de mașini Cernăuți, str. Gării No. 4 s’au acordat toate avantagiile conform legei pentru încurajarea Industriei naționale.­­ 3 T Vil 1/21 Dispozițiunea procedurei pentru stabilirea morții lui Ilie Bezruceac a lui Ștefan și Efrem Bezruceac a lui Ilie din Părăul­ Negru. Ilie Bezruceac a lui Ștefan, născut în Părăul­ Negru la 7 August 1849, și Efrem Bezruceac a lui Ilie, născut în Părăul­ Negru la ^Ia­nuarie 1877, să fi murit în Iulie 1915 în Pohorlăuți, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil se dispune procedura pentru stabilirea morții celor dispăruți la cererea lui Ivan Procopeț, Parftenii Bezruceac și Ivan Bezruceac. Toți câți au știe despre cei dispăruți sunt so­mați să deie până la 29 August 1922 tribunalului in­­formațiunile potrivite. După expirarea acestui termen și cercetarea dovezilor tribunalul va hotărî. Tribunalul Cernăuți, secția VIL T. VII d­O/21­4 Dispozițiunea procedurii pentru stabilirea morții lui Genadie Rusu a lui Nicolai din Volcineț. Genadie Rusu a lui Nicolai născut în Volcineț la 23 August 1880 să fi murit la 3 Noembrie 1914 în apropiere de Engelsberg și Zaklin în Galiția după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil se dispune procedura pentru stabilirea morții celui dispărut la cererea soției sale Veronica Rusu. Cerând dânsa și disolvarea căsătoriei încheiate cu dispărutul la 11 Noembrie 1904 în Volcineț după ritul prt. or, se institue ca martor și apărător al că­sătoriei avocatul Dr. David Blum. Toți câți au știre despre cel dispărut sunt so­mați sâ deie până la 29 August 1922 tribunalului in­­formațiunile potrivite. După expirarea acestui termen și cercetarea do­vezilor tribunalul va hotărî. Tribunalul Cernăuți, Secția VII. Edict Cg. II-a 90/22 Contra lui Matei de Krupenski fost cu domici­liul în Cernăuți s’a intentat acțiune pentru 8500 lei și 549 lei 45 l. de cătră Meier­ Feldmann din Secu­­­reni. Nefiind cunoscut domiciliul pârâtului și nefiind posibilă înmânarea acțiunei, se numește curator dom­nul advocat Dr. Lazar Rosenzweig în Cernăuți, care îl va reprezenta pe spesele și pericolul lui până ce se va prezenta pârâtul sau un plenipotențiar. Tribunalul civil Cernăuți, Secția I­-a. A 81/21 13 Edict pentru convocarea erezilor necunoscuți Chaim Rosenbaum, comerciant in Coniatin a decedat in 7 Octombrie 1920 nelăsând un act d­­ultima voință și erezi legitimi. Erezii legitimi nu sunt cunoscuți judecătoriei. Heine Rosenbaum d­e­ Coniatin, care a fost căsătorită cu defunctul după ritul mosaic, a fost numită curator­ia succesiunii. Toț­i cari au vreo pretențiune la succesiunea aceasta sui­­ somați­a o aduce în decursul unui an la cunoștință judecătoriei de ocol Putila, fiind totodată obliga­t la documentarea drepturilor lor de succesiune. După expirarea acestui timp se va da succesiunea acelora afară ale cărora pretențiuni vor fi documentate. In caz contrar va fi ea confiscată în favorul statului. Judecătoria Putila, la 18/XI 1921. PE IMKITAJ un 10S ° fâi (solicitator) pentru cancelaria M Li­|i­i de advocatura a d-lui Vasile Ungureanu ' wb Ud­UlIț ge p­eferă un domn care posedă limba românească în grai și scris. Cei interesați se vor a­­nunța între orele 4—6 d. a. d-lui avocat V. Ungurean­u :la cancelaria sa din strada Iancu Flondor No. 26. 1 mgTWtfa II MUȚIT WriBMMM mWHMH——M—BWK»

Next