Glasul Bucovinei, august 1922 (Anul 5, nr. 1045-1068)

1922-08-01 / nr. 1045

Anul V. 05 CC 4s. Pe %fe *» 160 lei, pe ‘Is an 80 lei, fie trei luni 40 lei, pentru trei ai «liniei pe un an 80 lei, pe ?­, 40 lei, pe trei luni 30 ML Kern«­ numărul de Duminicii, pe un an 32 lei, pe % «= 16 lei, pe trei luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an 400 lei, pe Vz de an 200 lei. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază M •u­mărul 1 Lău­nți, Marți l August 1922 Organul partidului democrat al unirii APARE ZILNICI Telefon No. 61 Fondator: SEXTIL PUȘCARIU. ANUNȚURI ȘI RECI. AMIN. zis calculează după tarif și se primesc la administrația Strada Domnească No. 33 Pent»« inserate în interiorul ziarului se urcă taxa cu Școala noastră Actualul ministru al instrucțiunii publice, d. Dr. C. Anghelescu, cunoscut pentru marele interes personal pe care-l aduce diferitelor in­stituții de învățământ, nu îndemnând și îm­bărbătând numai, ci mergând cu exempluli bun înainte, a luat o inițiativă fericită. Au apelat la județe și comune să ajute opera de refacere și întărire a școalei. Și au răspuns țăranii într’un chip minunat. In județul Bră­ila și în Dâmbovița .S’au strâns câteva mili­oane dela locuitorii satelor cari doresc să-și clădească școală Țăranii nu dau numai bani, ajută și cu brațul de muncă și cu carul, strângând materialul necesar de clădire. In sate de-arândul oamenii se trudesc, se în­­­­deamnă reciproc, emulează îndeplinind opera pentru refacerea morală a țării. Războiul a adus cumplite urmări în toate țările, boli trupești și sufletești, mai ales sufletești, o destrăbălare morală, o poftă îngrozitoare du­pă câștig ușor, o etalare a nulităților, cari se îmbulzesc la locuri de frunte, văzând numai onoarea, disconsiderând răspunderea și fugind de muncă. In tendința de refacere materială, finan­ciară, atât de necesară și urgentă, lumea și-a cam uitat că este tot atât de necesară și o însănătoșire morală, o prosperitate inte­lectuală a popoarelor. Într’un stat au trebuit să se comită crime, ca ministrul școlilor în­grozit să apeleze la societate ca să smulgă tineretul din ghiarele perfecțiunii tehnice ex­clusive. Învățătura trebuie dată așa fel ca sufletul să dea ce are bun, ce are divin în sine, și să nu apuce pe povârnișul păcatelor­­ și a crimei. Școala trebuie să tâmăduiască marile răni morale, pe care le-a tăiat adânc sângeroasa încăerare a popoarelor. Dar războiul cu dimensiunile lui uriașe, răspândit peste țări și mări, ne-a mai arătat un lucru: utilitatea învățăturii. Nici­odată nu s’a prețuit atât de mult cartea, nici odată nu s’a binecuvântat atât de mult meșteșugul de a ști ceti și scrie slova. Și acum țăranii, cari au fost în războiu, în mare parte neștiutori de carte, într’un avânt nobil s’au întrunit, aducând ajutor statului pentru a clădi școale. Ei se îngrijesc acum prin munca lor propie, ca copiii lor să aibă unde învăța. O înviorare a urletului omenesc trece prin satele acelea nodeste, unde braț cu braț se împreună și duce cărămidă cu cărămidă pentru a zidi h­așul de lumină. Este o adâncă înțelegere problemelor grele, cari trebuie rezolvite, și ste o frumoasă manifestare a solidarității întru bine. Materialicește, de bine de rău, aca­să Dumnezeu rod îmbelșugat ne re­­tcem. Întărirea sufletească și progresul cul­­iral cer mai multă răbdare, cer prevedere, ir perseveranțâ, cer mai presus de toate rafă. Astăzi când se predică de pe toate avoanele jertfă pentru patria mărită, țăra­­n­ tăcut și răbdător vine și dă pilda. Căci !e o pildă, deși a trecut neobservată. De zgomotul stăruitor al tendințelor de­ răsturnare și negativitate țăranul nu se poate împărtăși. Prorocirile felurite ale oamenilor setoși după putere nu-i stârnesc atât de mult interesul; el știe că numai prin muncă pozi­tivă, oriunde ar fi ea îndeplinită, înaintează o țară. Și cum a împrumutat țării brațul său înarmat pentru a o apara, așa dă acum munca brațelor sale și banul chivernisirilor sale pentru a ajuta aceiași țară care are astăzi nevoie de școale, de cât mai multe școale. R. Cândea. • "­î inii stalcite ln MM Pentru a arăta opiniei publice de ce se vorbește­­ în unele ziare atât de mult de teroare­­a militară în­ Basarabia vom da mai jos unele din nenumăratele fapte ce se întâmplă în Basarabia, ca lumea să poată cunoaște cine terorizează și cine sunt terorizații. Un ofițer s’a prezentat azi la redacție și ne a- i duce la ,cunoștindd că fanarele din pădurile statului ce­­ fac parte din ocolul silvic Lipnic jud. Hotin sunt vân­­­­dute toate diferiților foști proprietari străini, cari ne­­­ având vite au vândut mai departe aceste fânațe să­­­tenilor pe preț de specirlă. Regimentele cu reședința­ în sectorul acelui ocol silvic neavând fân îndeajuns­ pentru pentru hrana cailor, interesându-se mai dea­­proape de distribuția fânațelor au dat peste o ade­­vărată hoție ce se făcea în dauna armatei și a săte­nilor. Contrar dispozițiunilor direcțiunii silvice fânațele au fost date foștilor proprietari Filipos­ Feodorof, Vla­dimir Feodorof Casimir, Crupca și alți speculanți e­­vrei cari neavând vite au vândut fânațul sătenilor cu 400 lei disetina, pe care ei l-au plătit cu 24 lei. Au­toritățile militare din Vășcăuți jud. Hotin dând de fi­rul acestei specule au rechiziționat fânul pentru nevoile regimentului, asigurând și fânul necesar sătenilor. Speculanții obligați fiind să înapoieze banii țăranilor și pentru a nu fi dați în judecată pentru speculă au­ încercat prin toate mijloacele, corupție, mită și ame­nințări să înduplece autoritățile să nu-i dea în jude­cată și să le mai iese din fân. Văzând că în felul acesta nu pot scoposi nimic, au început a trimite telegrame peste telegrame până­ și ministrului de războiu­, arătând că’n Basarabia ar­­­­mata terorizează populația­­ speculantă. N. R.) Desigur că nu va trece mult și unele ziare din București vor lua apărarea acestei populații maltra­tate (?) Dela Mincencu la Bodnărescu sau facerea lumii Cetitorii noștri își aduc aminte când dl. inginer Muntencu, țărănist cu mai mulți țărani decât dl. avocat Vasilică Bodnărescu și competitor al acestuia la șefia bucovineană, se lauda că el creat catedra universi­tară a d-lui Nistor. Dar nu este adevărat. Și aici dl. Mintencu are un concurent, vezi dragă Doamne tot țărănist, pe dl. Vasile Bodnărescu. Pe omul acesta, ambițios, cum este, strașnic l-a durut, că Muntencu să-l fi făcut pe dl. Nistor profesor universitar și după­ ce s’a milogit mai săptămânile trecute cu o vizită de „prietenie“ pe la ministrul Bucovinei, Sâmbătă i s-a luminat deodată mintea și a găsit prin gazeta sa că el, marele bărbat de stat, Vasile Bodnărescu (zis și Titircă Inimă-Rea) i-a ajutat d-lui Nistor să ajungă „mai întâi profesor universitar și mai apoi ministru“ (!). Noi putem destăinui chiar mai multe lucruri. Tot dl. Vasile Bodnărescu l-a făcut pe dl. Nistor membru al Aca­demiei Române (cunoscută fiind influența avocatului țărănist fără țărani pe lângă acest înalt institut de cultură), cu toate că nu i-a cetit cărțile, căci dacă le cerea, te pomenești că chiar și Bodnărescu ar fi luat-o mai domol, devenind om mai modest. Tot dl. Bodnă­rescu a creat Universitatea din Iași ca aceasta să-l poată chema pe dl. Nistor la una din catedrale ei. Mai mu­t, dl. Bodnărescu a făcut și Varșovia, ca să se poată duce dânsul însuși - cu cunoscutele rezul­tate — în „misiune diplomatică“ în acest frumos oraș care sigur n’a mai văzut diplomați așa de mari ca conul Vasilică Inimă-Rea de pe vremea lui Napoleon I, care se știe că a fost odată și la Marginea. Dar Rusia bolșevică cine credeți că a făcut-o? Tot dl. Bodnărescu! Și aceasta dintr’un motiv foarte patriotic (ca pe vremea recrutărilor austriace), ca să se poată inspira împreună șefii țărăniști Stere și Lupu dela înțelepciunea lui gaspa din Apfelbaum, marele autor al programului țărănist. Și nici să nu vă mirați că așa este. Doar spune la biblia adventistă a lui Halus, șeful d-lui Bodnărescu dela Rădăuți, că la început era cuvântul și „cuvântul țărănimii“ era la Bodnărescu, și Bodnărescu era cuvânt, iar Halul țărănime---­ Unde se va răsturna guvernul... Guvernul actual va fi răsturnat după cum se prorocește prin ziarele de opoziție. Nu se știe insă sigur unde. I­. Marghiloman vrea să-l răstoarne la Albatros, d. Valia la Olpret d. Maniu lt Savata, d. Mihaiu Popovici într'un tren navetă, d. general Aver­escu la turn­u-Severin, d. C. Argetoianu la Craiova, d. Stere la Viena, d. Lupu la Moscova, d. Dori Popovici în Cernăuți, d. I. Flondor la Storojineț, d­ealus la­ Rădăuți, iar cel mai straș­nic : d Vasi­le Bodnărescu la pur și simplu „în străinătate,l (se zice că a plecat la insula Sf Elena, pentru a vedea unde a trăit Napoleon). Iar viitori miniștri președinți sunt 9, renunțând d. Ma­lus în favoarea d-lui Vasile Bodnărescu. Nr. 1045 Serbarea luii Dragoș-Vodă i Ciperi. Prin teza ce o pune înaintea cetitorului sau pri­vitorului, prin conflictul adânc de sentimente, ce se deschide ca o prăpastie, prin măiastră analiză sufle­tească a personagiilor de frunte, autorul, ni-a dat o operă zguduitoare, captivantă. Deși e scrisă numai în 3 acte și nu în 5 după rețeta clasicismului, interesul dramei crește treptat, scenă cu scenă, până la des­­nodământul fatal. De o parte sentimentul de datorie și cinstea pro­­­­fesională care nu admite nici un compromis, de­­ altă parte dragostea de ai săi și propria fericire o cuprind pe eroul principal al dramei, judecătorul­­ de instrucție Ștefan Gorcea, într’un vârtej nebun,­­care îi topește creerul, îl răpune. Și astfel, omul,­­ care voește să fie înainte de toate omul legii, o­­mul, care pune binele și siguranța societății mai­ pe sus de a sa și a lor săi, omul, care crede a fi biruit sentimentele egoiste pentru altele mai înalte, altruiste, devine chiar prin această biruință fratricidul Cain, blestemat de propria-i mamă, care până atunci își a­­dora feciorul. Abandonând pe Alexandri și Caragiale, reperto­­rul de predilecție al actorilor de profesie și diletanți, cari se abat prin Câmpulung, liceul «Dragoș Vodă» a ținut să reprezinte cu ocazia încheierii anului școlar, la 28 iunie cu o piesă, care pe lângă celelalte cali­tăți are de partea sa și farmecul noutății. Prestațiunile elevilor și elevelor, cari au susținut rolurile de frunte (Bodnaraș Emilian din cl. VI în ro­lul lui Stefan Gorcea, Koch Maximilian din cl. VI in rolul lui Anton Gorcea, Mehlmann Teodor din cl. V­I

Next