Glasul Bucovinei, septembrie 1922 (Anul 5, nr. 1069-1091)

1922-09-01 / nr. 1069

No. 1069 Un fost senator țărănist despre politica d-lui I. Mihalache Reproducem din „Neamul Românești” următo­rul articol: D. Mihalache prin «răspuns unor intrigi», s’a desvelit complect. Bunul simț ar fi trebuit să-l reție puțin de la un așa pas periculos. Consecințele nu vor fi cele la care se așteaptă. Apariția d-sale pe scena politică a țării româ­nești a fost privită nu ca un geniu, ca o capacitate deosebită, ci ca un simbol al țărănimii, ca un sem­n de emancipare a clasei de jos prea oropsită. Mărturisim că nu ne-am așteptat din partea d-sale la profesii de internaționalism. Nu ne înspăimântă tovărășia sa cu dr. Lupu și C. Stere, dar ne doare «ura de clasă» și «Statul țe­­rănesc» ca și când orașele nu ar face parte din Sta­tul românesc ! A denumi clasa suprapusă din care face și d-sa parte, «parasitară» este aproape războiul civil. Dacă d-sa nu face parte din clasa suprapusă îi propunem să nu spuie câte brazde de plug a răsturnat în viața sa. D-sa trăește acum,­ca orice burgheș, în mijlocul Bucureștilor (în restauranturi și oțeluri de primul rang) propagând ura, vărsarea de sânge, între cetățenii aceleiași țeri. Patriotismul d-saie internațional are toate apa­rențe că are privirile spre Răsărit și spre Statul țără­­nist din Bulgaria, de unde neamul românesc a avut în trecut și va avea și în viitor toate grijile și jignirile. «Clasa suprapusă parasitară», dacă există, ea nu trebue desființată cu toporul, cu bombele și mașinele infernale. Să luptăm cu mijloace civilisate și atât, cu cuvântul, cu munca rodnică de toate zilele. Când s’a alipit Basarabia la patria mumă, d. In­­culeț era preșidentul Sfatului Basarabiei, secretar d. Buzdugan, iar d. Stere petrecea la București cu Ma­ckensen și cu toți comandanții nemți, scotea ziarul «Lumina», în care cerea detronarea Regelui cânta triumful nemților și otrăvia și sfida cu stilul său nem­­țofil toată mândria Neamului românesc. Și acum acest domn Stere, fără un pic de obraz, apare­ în mijlocul societății românești, cerând să stea alături cu aceia cărora li cerea și doria să-i vadă puși la zid și împușcați ! Nu, domnule Mihalache, nu serviți țerănimea ro­­românească și țara prin ura de clasă și războiul civil ce propagați ; mai de grabă le duceți la o prăpastie sigură. In zadar veți îndemna țeranul român la crimă și orgia de sânge. Puteți să-i cântați lui mult și bine internaționala iiI-a sau a IV-a ori și a X-a, truda va fi de­geaba. Ei reprezintă o rasă aleasă ! Ca să ajungem mai sus nu trebuie să îndemnăm țărănimea noastră pașnică la răsvrătire. Nu trebuie să ambiționăm la ridicarea persoanei noastre pe crimă și pe rușinele semenilor noștrii, vi­novați doar că voiesc să trăiască și ei. Ați greșit. Acesta e cuvântul unui «țerănist» sadea, care trăiește la­olaltă cu țeranii și împărtășește nevoile de toate zilele cu ei ! Luați aminte ! Andrei Niculescu-Păcureți fost senator «țerănist» de Prahova OLAȘUL BUCOVINEI INFORNAȚIUNI România la conferința din Praga. Corespondentul »Dimineții« telegrafiază următoarele ziarului său: Prima zi a conferință — după declarațiile pe cari mi le-a făcut atât Beneș cât și Duca — s’a ter­minat cu constatarea unui perfect acord asupra ati­­tudinei și tacticei ce Mica Antantă trebue să aibă la Geneva în adunarea generală a Societății Națiunilor. O splendidă recepție a fost dată aseară de Be­neș la Burg. Ministrul nostru de externe s’a bucurat de o deosebită atenție, demonstrându-se și prin a­­ceasta rolul deosebit pe care îl avem în așezările din această parte a Europei. Astăzi, conferința va acorda chestiunea austria­că. Astă seară, ministrul Duca pleacă la Marienbad pentru a se întâlni cu Pasid și pentru a saluta fa­milia regală iugoslavă. D. Duca va fi Sâmbătă la București pentru a da delegaților români cari pleacă la Geneva instrucțiuni conform cu deciziile luate în conferința de aici. ȘCOLARE Liceul municipal de fete și liceul real­ reformat în Cernăuți. La acest institut, care va fi transformat cu începerea anului școlar 1922—23 într-un liceu de fete clasic modern cu opt clase după tipul din ve­chiul regat, înscrierile elevelor institutului precum și ale celor pentru clasa întâia vor avea loc Vineri, 15 Sep. a. c. la orele 10 respectiv 8 a. m. In aceiași zi vor începe examenele elevelor pre­gătite în particular, examenele de primire în clasele 11 a ines. Vill­a precum și examenele de corigență și cele integrale la orele 9 a. m. înscrierile pentru a­­ceste examene se vor face Joi, 14 Septembrie a. c. Examenele de admitere în clasa întâia și înscri­erile în clasa pregătitoare vor avea loc Luni, 18 Septembrie a. c. Amănuntele se vor putea afla pe tabla de afișe din institut. STUDENȚEȘTI Societatea acad. «Junimea“ la Banila p./S. So­cietatea »Junimea« din Cernăuți aranjează în ziua de 3 Septembrie a. c. o petrecere poporală în Banila pe Siret (Banila Moldova), începutul la orele 3 după masă în grădina d-lui Gross. Seara urmează dans pentru intelectuali în sala d-lui Adelsberg. Tot publi­cul se invită pe această cale. MILITARE Pentru invalizi, văduve de războiu etc. etc.—Mi­nisterul de războiu aduce la cunoștința tuturor inva­lizilor, precum și văduvelor, orfanilor și părinților ce­lor morți în războiul 1916—1918, ale căror drepturi la pensiune nu au fost încă regulate până în prezent, să se prezinte de urgență la primăriile comunelor res­pective, sau la cercurile de recrutare cu cereri scrise, la cari vor anexa actele ce posed pentru sprijinirea identității lor, aceasta spre a intra în drepturile lor la pensiune. Pentru acei cari nu vor produce acte cel mai târziu până la 15 Septembrie 1922, drepturile de pen­siuni cuvenite lor se vor prescrie în folosul Statului , potrivit art. 80 din legea decretată sub No. 3531 pu­­­­blicată în «Monitorul Oficial» din 2 Septembrie 1920. Primăriile urbane și rurale, sunt rugate ca să­­ dea tot concursul la completarea actelor de pensiuni prevăzute de legea și regulamentul legei pensiilor grade inferioare, cari le vor înainta direct cercurilor de recrutare spre a se dispune liberarea titlului de pensiune de definitiv. DIVERSE Cooperativa Meseriașilor Români a primit un transport mai mare de lemne de fag, esență tare și uscate. Lemne se vor distribui atât la partași căt și la nepărtași. Doritorii se vor adresa de ur­gență în Palatul Național d-lui Ursu, președintele cooperativei. Dela Societatea funcționarilor publici din Buco­vina. — Sâmbătă, în 2 Septembrie a. c. va avea loc în sala de instrucție a Direcției de Poliție o ședință a comitetului mai larg. Deces.­­ Joi în 24 August a. c. a încetat din viață în etate de 55 ani evlavioasa creștină și vred­nica gospodină Reveca Corfus, născută Nistor, soția vrednicului gospodar Petrea Corfus din Frătăuț­ii­­vechi și sora Ministrului nostru d-lui Nistor. La înmormântarea, care a avut loc Sâmbătă, în 26 i. c. a participat pe lângă un numeros public din loc și împrejurime, și d. Ministru Nistor cu doamna. Condoleanțele noastre sincere adânc întristaților fo­­min­anți și îndeosebi d-lui Ministru Nistor. Consulatul polonez înștiințează, că pentru înles­nirea călătoriei la «Târgul de Est» în Lemberg revi­zuirea vamală a bagajelor călătorilor în Sniatin nu se va face în hala de revizuire, ci direct în vagon. Deja Primărie. — începând cu ziua de 1 Sep­tembrie 1922 orele de serviciu la birourile Primăriei s’au stabilit de la ora 8 a. m. până la orele 14 p. m. îî mai bine în închisoare. Foametea grozavă care bântue Rusia are o consecință neașteptată. Ne mai­având cu ce-și hrăni pensionarii, admi­nistrația închisorilor guvernului din Astrahan a decis să libereze trei sferturi din prizonieri, fie politici, fie de drept penal. Var­­ știrea aceasta n’a produs însă nici o bu­curie printre acești nefericiți, cari sunt siguri că vor muri de foame. Și pentru întâia oară în omenire se poate vedea condamnați certându-se care să rămână în închisoare, unde de bine de rău li se de mâncare. Fostul Împărat al Chinei își alege soțiile. Se co­munică din Peking . Intr’o fostă reședință de vară, șcade tânărul fost împărat al Chinei, care zilele aces­­­­tea a împlinit vârsta de 16 ani, la care după vechile­­ legi ale­ țării are să-și aleagă soțiile principale și se­­­­cun­dare. Pe când mai înainte «fiul cerului» alegea nu- i mai după descrieri orale în anii din urmă s’a proce­­s dat mai modern în privința aceasta și deși nici acum­­ viitorul soț nu-și vede aleasa inimii la față, cel puțin i-se dă voie ca pe baza unor fotografii să-și facă­­ o idee de viitoarea tovarășă a vieții. Tânărului fost rege i s’au prezentat nu mai pu­­­țin de douăsprezece portrete, după care putea să- și­­ formeze o părere despre soțiile sale. După ce a stat­­ trei zile închis în casă și prin rugăciuni s’a edificat­ îndeajuns,­ a luat o hotărâre. Ca soție principală a ales pe fiica prințului Jung Ioan, în vârstă de 14 ani; ta­tăl acesteia a ocupat sub vechiul regim o serie de în­alte demnități iar întâia soție secundară va fi nevasta fostului vicerege al Cantonului în vârstă de 13 ani. Cele trei soții secundare obligatoare vor fi alese apoi de primele două soții. EXTERNE Cârti și Reviste A apărut: Lumina, Vol. I, nr. 7 cu articole despre credința creștină. Red. si adm. 205 East Street, Buf­falo, N. Y. * A apărut: Anuarul Școală Politehhnice din Ti­mișoara. Pag. 3. TELEGRAME Consolidarea bonurilor de tezaur București, 30 (Rador) — «Viitorul» anunță că ministerul de finanțe a primit din partea reprezintan­­ților consorțiului de bancheri englezi telegrame, care anunță că consolidarea bonurilor de tezaur în străi­nătate precum și subscrierile­­ împrumutului merg în condiții bune.O înțelegere între partidul național și țărănesc exclusă București, 30 (Rador) — «Viitorul» anunță că tratativele pentru o eventuală fuziune între partidul național din Ardeal și cel țărănesc sunt definitiv rupte pe chestiuni de principii, care împiedecă orice cola­borare. Ajutor celor ce sprijinesc literatura română București, 30 (Rador) — D. Banu, ministrul ar­­­­telor, a acordat un ajutor de patru mii de lei bătrâ­nului preot ungur Neval Karoly, traducătorul poeților români Coșbuc, Eminescu și Vlahuță. Regele Alexandru vizitează uzinile Skoda Praga, 29 (Rador) — Regele Alexandru însoțit de d-nii Nincici și Duca au vizitat uzinele Skoda din Pilsen. Apoi s-au întors la Marienbad. Problema reparațiu­nilor Londra, 29 (Rador) — Presa engleză este infor­mată, că Koks a declarat­­ că America este gata să intervie în chestiunea reparațiunilor și să-l delege pe Hover de a aduce­ problema aceasta înaintea unui tribunal de arbitri. Presa engleză aduce știrea că Anglia, Germania și Franța ar consimți la această soluție, se îndoește însă că Franța va voi să se su­pună unei voinți străine.­ ­BUUm OIN BUOS6*EȘTe. București 30‘—, Marca 13*—, Leva 82'—, Coroana cehă 4’65, Lira sterling 600—, Francul francez 11*—, Francul elvețian 23'—, Lira italiană 5'95, Drahma 2'80, Dinarul 1'80, Dolarul 138’—­ DSÜ PUBLIC Școala Comenius. înscrierile și examenele de primire în școala primară Comenius de patru clase pentru băieți și copile cu drept de publicitate încep în 29 August a. c. După această dată înscrierile se vor face zilnic de la orele 10—12 în cancelaria școa­­lei str. General Mircescu 3 unde se primesc și toate informațiunile. Atențiune deosebită s’a dat pregătirei­­ temeinice pentru școalele secundare în limba română.­­ In acelaș timp se primesc și înscrieri pentru școala Froebetiană, care se deschide pe ziua de 1 Sept. Pentru industriași și comercianți.­­ Se atrage atențiunea d-lor industriași și comercianți că Socie­tatea* Orientarea Oficiu de informații, Studii și între­prinderi Industriale București de sub conducerea c lui inginer Mihail Manoilescu, fost director general al In­­dustriei din Ministerul de Industrie și Comerț a în­ființat o sucursală în Cernăuți, strada Petrovici No. 3 a cărei conducere a fost încredințată d-lui inginer Au­rel Râșcanu, fost secretar general pentru Industrie și Comerț în­ Bucovina. Toți d-nii Industriași și Comercianți, cari do­resc a primi cele mai exacte informațiuni în legătură cu activitatea întreprinderilor lor și un real ajutor pentru obținerea unei cât mai bune reușite să se adre­seze acestui oficiu. Filmu s a renu sfpit Houdine e în pregătire. Acest film încă n’a rulat în Cernăuți Edict C I 220/22 Reclamanta Ana lui Johann Kremenicki, soție de cismar din Gura­ Humorului a intentat acțiune contra pârâielor Dorotea Fastler și Amalia Reiss, ambele cu ultimul domiciliu în Gura-Humorului pentru desființarea coproprietății sub No. C I 220/22. Termenul pentru desbatere s’a fixat pe ziua de 28 Septembrie st. n. 1922, orele 9 a. m. la aceasta judecătorie, sala No. 16. Fiind domiciliul pârâtelor necunoscut se numește ca Curator Dr. Schärf din Gura-Humorului, care le va reprezenta pe răspunder­ea și cheltuelele lor, până se vor anunța ele sau vor numi alt autorizat. Judecătoria Gura-Humorului, Secția I. Citiți .GLASUL BUCOVINEI* T 28/8 MLV

Next