Glasul Bucovinei, octombrie 1922 (Anul 5, nr. 1092-1114)

1922-10-07 / nr. 1097

Număr pentru țărani Cernăuți Sâmbătă 7 Octombrie 1922 r M ffiPsIRE ZILNIC IlBONFI­ IENTUL : pe an an 160 lei, pe V2 an 60 lei, pe trei luni 40 lei, pentru țărani zilnic , pe un an 80 lei, pe V2 an 40 lei, pe trei luni ă0 lei. Numai numărul de Duminică­: pe un an 32 lei, pe V2 an în M, j»e trei luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an 400 lei, ne 1/? an 200 tei. dului democrat al unirii, telefon No. 61 Fondator: SEXTIL PUȘCPIRIU Redacția și Administrația Cernăuți, No. 33, Strada D­omnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucriseie an se înapoiază. ANUNȚURI ȘI RECLAME se calculează după tarif și se primesc la admi­nistrație . Strada bomânească No. 33 J Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50"'». * +* * Țarigradul este unul din cele mai însem­nate târguri din lumea întreagă din pricina locului unde este așezat. Partea de pământ unde locuim și noi Românii, se chiamă Europa. Dar spre răsărit și răsărit-amiazăzi de noi este o bucată de­ pământ de patru ori și mai bine mai mare decât Europa. Și partea ceea de pământ se chiamă Asia. Europa și Asia sunt legate pe o întin­­­dere mare de pământ la un loc. Dar să mergi din Europa în Asia, ori întors, tot nu­mai pe uscat e foarte greu ; ori să cari și mărfuri încă, este și mai greu. Aceasta o știu și prizonierii noștri cari sau întors din Asia, din Siberia, ori din Tur­­chestan, tot pe jos ! Au văzut­ cât de greu e de făcuî drumul acesta numai cu deșertul, dar mi­te cu încărcatul; mai lesne se fac însă drumurile­­ pe apă, fie cu mărfuri cu încărcatul, fie cu deșertul. Și între Asia și Europa se găsesc și mări și anume Marea Neagră pe al cărei țărm se întinde pe­ o bună bucată de loc și România, apoi o parte și din altă mare care se chiamă Marea mediterană. Drumul pe apă este, cum am spus, cel mai lesne și mai ieftin, căci pe apă nu-ți tre­buie șini și vagoane și căruțe și cai și oa­­­meni, îți încarci vaporul și pe un vapor mare! în cap și câteva mii de vagoane, și-ți duci marfa la­ care oraș vreai, mai ales că toatei orașele cele mari sunt pe la țărmurile mărilor.­­ Așa că și țara noastră România își cară toate­­ mărfurile, ca pâne, vite, lemne, naftă, sare și alte mărfuri de cari are prisos și-și aduce toate cele de ce are nevoie din alte țări, ca de pildă mașini, fierărie, orez, cituri și altele tot mai mult cu vapoarele pe apă, incărcân­­­­du-se și descărcându-le pe la Galați, Brăila și Constanța, unde vin și de unde pleacă­­ sute și mii de vapoare și corăbii mici și mari ^ In toate părțile lumii. Mările ce se află însă între Europa și Asia se strâmtează într-un loc așa de tare,­ încât poți bate cu tunul de pe un mal pe cellalt. Dacă se așează cineva cu tunul pe un mal poate închide drumul oricui și nici o corabie nu poate trece din Marea­ Neagră în Marea Mediterană și de aici în largul lumii­­ fără voia celui de pe mal. Și tocmai ia­ această strâmtoare de mare,­ pe amândouă malurile mării și cu minunate­ adăposturi pentru corăbii împotriva valurilor și a vânturilor, e așezat Țarigradul El a fost zidit acolo cam trei sute de ani după nașterea Domnului Nostru Isus Hristos de împăratul Constantin cel Mare, acela care dimpreună cu maică sa Elena a găsit și a ridicat sfânta­ cruce. De aceea târgul acesta se numește și­­ Constantinopolea, adecă orașul lui Constantin. Și acest târg a fost stăpânit peste o mie de ani de împărați greci, din pricina cărora Rușii i-au și spus Țarigrad, adecă târgul împăratului. Și pentru că acest târg e așezat la așa loc, încât poate fi ca o roharcă pe care o închizi, când vreai, multe popoare au vărsat mult sânge ca să puie mâna pe el. Împărații greci sau și bizantini, precum li se mai spune, pentru că Bizanț s’a chemat locul mai înainte de a veni Constantin cel Mare să facă târg mare acolo, l-au înconjurat cu ziduri groase și l-au apărat peste o mie și o sută de ani. La primăvară însă vor fi 470 de ani de când au izbutit Turcii să puie mâna pe Țari­grad sau Constantinopolea, sau și Stambul,­­ cum îi mai zic ei pe turcește, și să alunge pe împărații greci în urma războiului celui mare. Turcii fiind de partea Nemților și fiind bătuți­­ și ei. Englejii, Franțusii, Italienii și Românii au hotărît ca drumul de la Constantinopole să fie deschis pentru orice corabie. Grecii au căpatat însă gustul să scoată cu totul pe Turci din Țarigrad, dar nu au avut noroc . Oastea grecească împ­ându-se de otrava bolșe­vismului, a fost sfărmată de Turci, cari au căpătat pofta să se facă iarăși stăpâni după voia lor pe strâmtoarea de la Țarigrad. Toată lumea atunci s’a ridicat și a strigat: Turcule, înapoi! Mai ales România nu poate suferi ca singura ei cale pe apă să fie închisă ca o roharcă, când îi va plăcea Turcului, așa încât era cât pe ce să fie harță. Știrile din urmă însă ce ne-au venit din Țarigrad, arată că Turcii s’au mutat mult, când au văzut că au de furcă cu cei ce s-au mai bătut odată, așa că nu mai este nici o primejdie de război. Poporul românesc se bucură cel mai mult de pace, mai ales acuma când stă în preajma sărbărilor încoronării iubitului său rege. Căci noi Românii suntem un soiu de oameni pacinici și bucuroși de bună înțelegere­ și bună rân­duială. Dar pe cât de pacinici­ suntem, pe atât de aprigi vom fi și la războiu, dacă cineva ar căuta să ne calce drepturile­ țării noastre.­­ Vasile Grecii. --------------------« « • ---------------------­ « Minciuni cu coarne Pe la târguri e un partid din toate adunăturile de ori­ce lege și neam, ce-și zice socialist. Și acest par­tid care vrea să facă și la noi cam așa precum în Rusia, de pildă omul să nu-și aibă pământul lui, ci totul să fie al obștiei, are în Cernăuți o gazetă jidovească nemțească cu numele «Vorwärts». Gazeta aceasta ar vrea să vadă în țara noastră numai negru și întune­cime. Și când nu mai are ce scrie trage la minciuni cu coarne, încât nu știu cum de nu se crapă obrazul de rușine. Așa în numărul ei de Mercuri 4 Oct, spune că guvernul neavând bani cu ce face sărbările încoronării a oprit lefurile slujbașilor, pe care îi va plăti abia peste 20 de zile. O minciună mai încornorată nici că se poate. Toate lefurile s’au plătit în cele dintâi zile ale lunei și țara noastră n’a ajuns încă așa, precum ar dori-o socialiștii de la minciunosul «Vorwärts» și pre­cum ar face-o ei, dacă ar cârmui-o ei cu înțelepciunea și cinstea lor, încât să-și aibă cu ce-și face o sărbă­toare ca aceea a încoronării. Ar fi vremea, ca celor de la «Vorwärts» să li se dea așa peste bot, încât să mai stea puțin pe gânduri când le vine gustul să defăimeze țara noastră cu minciuni de ale lor nerușinate. ........... «»« »................. —. T Nr. 1097 împroprietăriri de veci Partidul democrat al Unirii in frunte cu d. mi­nistru Nistor și întreg guvernul muncește din răspu­teri ca pământul făgăduit odată să­­ treacă de veci în mâinile țăranilor cari au dreptul la ei. Astfel după împroprietăririle din Calafindești, Sf. Ilie și Rarancea, azi Sâmbătă în 7 Octombrie după masă vor avea loc împroprietăririle din Buda județul Cernăuților, iar Duminică în 8 Octombrie dimineața se vor împroprietări țăranii din satele Lucăcești, Vorni­­ceni și Dragoești din județul Gura-Humorului. La împroprietărire va fi față de ministru Nistor, însoțit de deputați, senatori, directori generali și alți funcționari mari.­­ Serbările încoronării In zilele de 15, 16 și 17 vor avea loc serbările încoronării. Stăpânirea a hotărît ca aceste trei zile să fie zile de sărbătoare, în care d­regătoriile nu vor lu­cra, prăvăliile vor fi închise, iar în biserici se vor face slujbe dumnezeești. In toate orașele vor fi mari parăzi. Duminică 15 Octombrie la orele 10 și jun. când se va încorona M. S. Regele și M. S. Regina vor suna clopotele din întreaga țară. La aceste serbări vor fi reprezentate toate țările și toate casele domnitoare. Oaspeții vor fi duși la Alba-Iulia din București cu 14 trenuri speciale în ziuă de 14 Octombrie, de unde apoi a doua zi se vor în­toarce îndărăt. Cu prilejul încoronării se vor face și manevre militare, pentru care scop au fost adunate 3 divizii. Vor mai lua parte și 10 000 de primari din în­treaga țară, cari vor defila pe dinaintea M. S. Re­gelui. Pentru ca cele ce se vor petrece la încoronare să fie cât mai mult și mai bine­­ cunoscute guvernul a invitat vre o 300 gazetari de la noi și din străinătate . Uneltirile bolșevicilor Lumea ar crede că după atâtea nenorociri cari au căzut asupra Rusiei, bolșevicii se vor fi încumințit și se vor astâmpăra. Dar nici vorbă de lucrul acesta. Ei nu grijesc de nevoile lor ci caută să fericească și alte popoare cu domnia bolșevică. Cu b­ani grei ei susțin în toate țările agenți, cari să îndemne lumea lesne crezătoare la bolșevism și la răscoală. Agenții aceștia au datoria să înștiințeze pe șefii lor de la Moscova despre rezultatul agitațiilor lor. Gazeta «Viitorul» din București a prins un astfel de raport. Agenții bolșevici se plâng că nu prea pot face mare ispravă în Serbia, unde guvernul ține ordine și țăranul sârb nu vrea să știe de bolșevism. A doua țara în care gândurile bolșevice nu pot prinde e România. Și aici agenții bolșevici sunt urmă­riți de dirigătorii și nu pot face nimic. Iar țăranul ro­mân a fost împroprietărit și se împotrivește ideilor bolșevice. Numai în Basarabia agenții bolșevici găsesc puțin sprijin în populația rusască, bulgărească și e­­vreiască. Rezultate bune au avut bolșevicii în Grecia, unde armata grecească a fost bătută în mod rușinos de Turci. Deasem­eni și î n Bulgaria bolșevicii sânt ca la ei acasă. De aceia aici omorurile și jafurile sunt fapte zilnice. In urma acestui raport agenții bolșevici au primit de la Moscova ordin, ca să răspândească cât mai mult gândurile bolșevice printre muncitori. Guvernul nostru va griji însă ca liniștea și or­­­­dinea din țară să fie păstrată și agenții bolșevici, dacă­­ vor reuși să între în țară, vor fi ținuți la respect.­­ —---------—------------- • • • • M -------------»

Next