Glasul Bucovinei, noiembrie 1922 (Anul 5, nr. 1115-1138)

1922-11-25 / nr. 1134

! *"­­ Ai —* m «t­i­rit Număr pentru țărani Cernăuți, Sâmbătă 25 Noembrie 1922 Nr. 1134 ! * Organul partidului democrat al uniri. APARE ZILNIC TELEFON No. 61 Prindator: SEXTIL PUȘCAL F.IU «80Nfli­ENTUL : an 550 lei, pe V2 an 80 lei, pe trei luni 40 lei, pentru sfete : ps ste an 80 lei, pe ty* an 40 lei, pe trei luni! Sfemei «umărul de Dotaistcă, pe un an 32 lei, pe M­atei, jss trei luni 8 lei. fva­ț­i străinătate pe un an 400 Vi ip ’­­ța ÎjpH! Redacția și Administrația Cernăuți. No. 33, Strada koitmelséa No. S3 iT“’ ’ Se primesc numai articole iscălite, se înapoiază. P.MUNTURI ȘI RECUtATE s* «așteptea»st «Nișnă tarif și se primesc !a soimi« u­btrafle : Strada domneasca N«. 33 Fasten» teuerst« in reteriorul ziarului se urcă taxa cu 59<Vi•»g| * Deschiderea Parlamentului După legea care stă la temelia tuturor regilor și care se chiamă Constituție, Parla­mentul țării românești trebuie să se adune în fiecare an în ziua de 28 Noembrie. Și deoarece această întrunire a Parlamentului țarii e hotărîtă de mai înainte prin lege, de­­aceea se chiamă ordinară, adecă obicinuită. Marți fiind 28 Noembrie, deputații și se­natorii din întreaga Românie se vor aduna la București, spre a începe ședințele lor ordi­nare cari țin, potrivit legii, toată iarna, cam până spre sfintele Paști, Parlamentul de a­­cuma a fost ales în câșlegi de iarnă va fi un an. De aceea întâia lui sesiune, adecă întrunire ordinară, a fost scurtă.­­ Dacă însă e nevoie ca Parlamentul să și înceapă sfatul și lucrările și în altă vreme decât în cea cerută de lege, adecă în vremea­­ de iarnă, atunci Maiestatea Sa Regele are­­ dreptul, după lege, să cheme oricând pe de­putați și senatori în un loc, ca ei să ieie ho­tărîrile de cari țara și poporul au grabnică nevoie. Aceste întruniri ale Parlamentului se chiamă extraordinare, adecă neobicinuite. Ast­fel și Parlamentul de acuma a fost chemat în două rânduri în sesiune, adecă întrunire, extraordinară. Odată, când a fost vorba să se ieie ho­­tărîri vajnice pentru rânduiala datoriilor ce le are România prin țări străine, și a doua oară, când a fost vorba să se facă în cetatea lui Mihaiu Viteazul, la Alba Iulia, încoron­rea strălucită a bunilor și iubiților noștri domni­tori și să se îmbunătățească lefurile slujba­șilor țării. Marți în 28 Noembrie, putem spune că­­,deputații și senatorii pe cari i-a ales poporul ^ astă iarnă, se întâlnesc întâia oară în sesiunea ordinară deplină a Parlamentului. Vor avea aproape șase luni de zile de muncă necur­mată pentru întărirea țării și pentru binele poporului. Și atâta muncă îi așteaptă, încât­­ cele șase luni de zile de buna seamă că vor fi prea puține și prea scurte, ca să o ispră­vească. Vor fi prea scurte, căci au trecut patru ani de când poporul românesc face o singură turmă și un singur păstor, precum scrie în sfânta scriptură, și aproape toate le­gile mai de căpitenie nu s’au făcut încă. Cel mai mult au încurcat averescanii d-lui Ave­­rescu și Dori Popovici cari au stat doi ani la cârma țârii și n’a făcut aproape nimica. Au votat legea pentru împărțirea pământului, însă de abia după ce au stricat-o spre paguba țăranilor, măcar că au găsit o gata făcută și au mai făcut o I­ge nouă pentru biruri, dar pe care au făcut-o așa de încurcată, încât ei singuri după ce au cheltuit vreo șasezeci de milioane cu pregătirea ei, n’au mai știut ce să înceapă cu dânsa și au lăsat-o baltă Parlamentul în sesiunea aceasta ordi­nară va avea să facă patru legi mai ales, de mare însemnătate, întâia este Constituția cea nouă a țării. Precum am spus Constituția este le­gea de temelie a țării. Și Constituția cea ve­che e potrivită pentru împrejurările de atunci când România nu cuprindea încă pe toți Ro­mânii la un loc. Azi însă trebuie o Constituție care să aibă în vedere țara mărită care cu­prinde pe toți Românii și să aibă în vedere nevoile cele nouă ale vremilor de azi Și le­gea asta trebuie făcută, căci o țară fără a­ceastă lege e ca și o casă fără de temelie. Și dacă nu ne înșelăm, apoi numai România a rămas fără această lege, toate țările ce s’au făcut sau au ieșit mărite după războiu, și-au făcut-o acuma. A doua lege care va trebui s’o facă Par­lamentul de acuma în sesiunea aceasta ordi­nară, e legea fiscală, adecă legea birurilor Cum v’am spus legea averescană pentru bi­ruri era și prea încurcată și lovia prea greu de-a dreptul în averea omului, sărăcindu-l. Se înțelege că și legea de acuma va căuta numai­decât să scoată venituri mai mari pen­tru țară, dar ea va muri­, ma ales în veniturile oamenilor. Cu cât are un om un venit mai mare, cu atât să plătească bir mai mult. A treia lege care trebuie făcută cât mai degrabă, este legea administrativă, adecă le­gea după care să se cârmuească țara. Astăzi România se cârmuește după patru legi felu­rite, la noi după cea veche austriacă, în Ba­sarabia după cea rusească, în Ardeal după cea ungurească și în Regatul vechi, după cea veche românească. Se vede cât de colo că ace­astă stare de lucruri e pricină la multe neajunsuri. Trebuie o unică lege nouă pen­tru întreaga Românie care să aleagă ce este mai bun din toate Leg­ie de până acuma și să scoată afară din ele părțile cele rele și slabe iar a patra lege care trebuie făcută nu­mai decât, e statutul unic al funcționarilor, adecă legea slujbașilor țării, ca să se știe cine ce slujbă poate avea, ce leafă trebuie să capete și ce lucru e dator să facă. Se știe că slujbașii țării au ajuns după războiu ce e mai rău. Traiul s’a scumpit. Ei însă au ră­mas cu lefuri mici și neîndestulătoare, fără ca să-și poată vinde munca lor mai scump, precum o fac lucrătorii, meseriașii și țăranii și o țară fără slujbași buni și îndestulați, nu poate s-o ducă bine. De aceea și această lege a slujbașilor țării va trebui făcută. Dacă în aceste șase luni de sesiune or­dinară, Parlamentul va isprăvi cu bine aceste patru mari legi, atât de însemnate și grele,apoi să știți că a făcut mare ispravă pentru întărirea țării și binele poporului și noi îi dorim să-i ajute Dumnezeu s-o facă. Vasile Oprea Consiliu (sfat) de miniștri Miniștrii noștri au ținut ori un sfat, în care au întărit, adecă au găsit că­i bune, legile financiare (le­gile cari privesc birurile) făcute de d. Vintilă Bratianu, ministrul de finanțe. S’a mai hotărît ca cea dintâia lege care va fi depusă in Parlament, pentru­ a fi vo­tată, va fi Constituția (legea de căpetenie). Ce mai este in politică Stăpânirea lucrează cu toate puterile ca să înlăture neajunsurile de care sufere țara. Toată lumea știe cât de ușor e să faci un lucru rău și câtă trudă i se cere omului până ce ajunge să vadă o treabă bună pusă­ la cale. Guvernul care a fost nu a lăsat pe urma lui decât fapte, care spun cu câtă ne­­nepăsare s’au cârmuit trebuie obștești Din pricina nepăsării și ușurinței cu care fostul guvern a cârmuit țara, cetățenii au și acuma de suferit. Stăpânirea de acum desfășură o muncă încordată ca norodul țării să ajungă la o viață mai bună. Cu toate ostenelile ce-și dă guvernul, îndreptarea rosturilor obștești vine ea, dar greu și pe îndelete. Multă muncă și chibzu­ială se cere pentru îndepărtarea răului. Și guvernul de acum muncește și chibzuește numai pentru binele cetățenilor și al țării. Ca este așa, o dovedesc Aptele lui: împro­prietărirea țăranilor, sforțările făcute pentru ca puterea banului nostru să crească, întoc­mirea unei socoteli de cheltueli și venituri ale statului, ș. a. Pe oamenii care și-au bătut jo:de banul statului i-a pus în urmărire, ca să se dea pedeapsa cuvenită Așa bună­oară la minis­terul de comerț (negoț) s’a găsit o strașnică istravă făcută cu averea statului de guvernul care a fost S’au aruncat în vânt miliarde de Lei cu o nepăsare, de care te îngrozești. Aceia care au gospodărit astfel, vor suferi fără zabava pedeapsa legilor pe care le-au nesocotit La ministerul acesta se lucrează de multâ vreme, ca să se descoase pagubele îndurate de stat. Guvernul, cum vedem, tace și face. Lui nu-i plac vorbele. In vremea aceasta opoziția se rățpește în tot felul, de necaz că guvernul nu vrea s’o audă, adică s’o bage în seamă Partidele din opoziție au încercat în tot chipul să bage bețe în roatele de la cazul guvernului. Parti­dele acestea au căutat să ajungă la o înțe­legere, ca apoi toate la un loc să ducă lupta­mpotriva guvernului. Au fiert ele piatră scumpă, dar la o înțelegere n’au putut ajunge. Partidul țărănist, care are pentru țăran atâta grijă cât pot are buratecul pe spinare, nu s’a putut pune la cale cu partidul națio­nal. Despre aceasta am scris și în numărul trecut. Partidul național ardelenesc, care-i un mare dușman al guvernului de acuma, a is­­butit să facă legătură cu un partid din ve­chiul Regat, anume cu partidul conservator­­democrat, al cărui șef a fost marele român Töke Ionescu. Vom vedea ce ispravă va a­duce înțelegerea dintre aceste două partide în Bucovina aproape că nu mai auzi de nu­mele partidului d-lui Dori Popovici ; ce fel de partid este acesta, ți o spune deșir la gazetă «Dreptatea», î n care nu citești decât scorneli și înjurături (suduiri). Numai așa își destoaie inima d. Dori, care nu mai poate de necaz că țăranii din Bucovina și-au pus toată încre­derea în partidul d-lui 1, Nistor. fun ■ [UNK] [UNK] S • » »­ .......... ....... ■

Next