Glasul Bucovinei, decembrie 1922 (Anul 5, nr. 1139-1158)
1922-12-01 / nr. 1139
Pag. 2____________________________________ Don Quixotele-Vorwärts Fiecare știe povestea nemuritorului Don Quixote care se dădea în vânt pentru Dulcinea sa de Tobosa, putea lumea să spună ori ce-ar fi voit, întocmai așa și Vonvărs înamorat de surata sa »Dreptatea« averescană, ajunge să facă aceasta orice neghiobre, ca el s’o facă sa fe numaidecât. A spus »Dreptatea« după »Argus« că o doamnă Ungureanu a primit un permis de export și că această doamnă nu poate fi decât soția deputatului din partidul nostru, d-l Ungureanu, care e miluit din prisos cu înjurături averescane din cauza acestei fatalități a numelui, ,Vorwärts“ are numai decât aceeaș inspirație, cu toate ca doamna din chestiune e o persoană cu totul străină de familia d-lui depuat Ungureanu, care a și publicat în ziarul nostru o lămurire din cele mai edificatoare în această chestiune. «Poporul», ziar săptămânal, al d-lor Traian Brăileanu și Auel Râșcanu, dupa ce a apărut o bucată de verne ca independent, dupa ce a încercat să fuzioneze de la egal la egal cu mult huiduitul Glas, reapare după o întrerupere de vreun an cu subtitlul «Organ al partidului naționalist democrat de sub conducerea d-lui profesor « Iorga», și numără anul 111, arul 28, ca și când și până atunci tot acelaș subtitlu ar fi avut. Credem că nu era nevoie de această inducere în eroare a publicului cititor și partidul d-lui Iorga era servit mai bine, dacă se scotea un ziar nou, începând cu anul 1 și nnul 1, un ziar asupra căruia nu pot zăcea tot felul de bânueli de mai înainte. De asemenea extinderea partidului naționalistdemocrat în Bucovina era servita mult mai bine dacă nu se cajau în conducători d-nii Tr. Brâileanu și Aurel Râșcanu cari au bătut pe la ușile tuturor partidelor și pe cari i-a pasionat — vorba d-lui Traian Brâileanu — toate politicile, până în sfârșit a ajuns sâ se pasioneze, nu știu până când, și de politica d lui Iorga. Și d. Iorga însoțește venirea partidului d-sale în Bucovina cu un articol «Lămuriri» în care se citesc și următoarele : «Când cei formați la școala mea nu vor mai fi robii cui și întinde blidul, ei se vor întoarce la tinereța lor curată, și prin văile bucovinene alte vânturi vor sufla și ele vor trece înviorătoare și mai departe» N’avem nimic de adăugat, decât numai că bărbăția celor formați la școala d-saie fi e tot așa de curată ca și tinereții și că nu robesc cui si întinde b dul, întrucât fiecare își are rostul și situația sa îndestulată și formata în afară de ceea ce li poate da politica, și ca nu robesc decât patriei, căci prin munca și jertfele iar unirea Bucovinei e mai profundă și mai consolidatâ ca în oricare altă provincie desrobitâ. Conferințe universitare populare (Stilistica) Miercuri 29 Noembrie c. d. Dr. Leca Morariu și-a continuat in fața unui numeros auditoriu importanta conferința asupra stilisticei românești. D. Leca Morțiu a început expunerile, vorbind despre elementele improprii pe cre se întimpinam in limbă. Astfel prepoziția pe este des întrebuințată în loc de în. De p Idlă un scriitor zice : Eșisem pe strada mire, întrebuințând impropriu prepoziția pe. Corecte: Eșisem in strada mare. Lambrior zice că-i ura pe gramatici, pentru că aceștia denaturează limba. Se zice: pun palaria în cap, cad în genunchi, sărut în funie, ciobanul râzimat în bâtă. M. c,o4mn zice : Nici Aritioh- Vodă nu se lașa în nădejdea ..... aș sbura din creanga în creangă De aceste subtilități bunul stilist trebue sâ ție seamă Țăranul zice : întreg din om în om Se spune : beau un pahar de apă, nu cu apa ; dacă zic , beau un pahar cu apă, înseamnă că beau apa cu pahar cu tot. Vorbitorul arată că foarte des întâlnim prepoziția cu întrebuințată incolor în locul prepoziției din, citând exemple de întrebuințare corectă a prepoziției din : stau cu pușca încărcată cu un plumb din ciocan, ca dn topor, zugrăvesc din cuvinte, l-a doborît din o singură lovitură. Este mai plastic. D. Leca Moraru semnalează apoi întebuințarea în mod impropriu a pronumelui posesiv in locul celui reflexiv. Un scriitor zice , scrie impresiile sale de voiaj, in loc să spună , își scrie impresiile de voiaj. D. Leca vorbește despre întrebuințarea improprie a cuvintelor. Ea provine din necunoștința sensului propriu al cuvântului; astfel un scriitor spune, știi prizâite, în loc de presărate. Artistul are dreptul sâ întrebuințeze impropriu pentru o exigență artistică. Ex.iperbola poetică. Mai departe d. Leca I OLASUL BUCOVINEI vorbește despre frazeologia improprie, constând din elemente de proveniență indigenă, elemente fals acordate și din elemente demodate. O altă serie sunt cuvintele licențioase (cuvânt pe care Pann i - a sugerat d lui Leca). Exemplu : casă ospățoasă (ospitalieră), dăunâcios etc. Elementele frazeologiei improprii pot fi și de proveniență externă (franceză, germană etc.) întâi sunt traduceri. Exemplu : îl are drag ; bine e : mi-i drag; nu e frumos dela tatăl tău, în loc, din partea tatului tău ; sănătos ca peștele (absolut imposibil), în loc de sănătos ca mărul, a rupt o lance, pentru nimic în lume, în alt cer, sună precum urmează. Pe acest sună îl găsim și la N. Costin, care nu poate fi bănuit că l-a luat de la germani. Apoi alte exemple : fac atent, zace la inimă etc. etc. Germanismele uneori se strecoară pe nesimțite în limbă. Astfel găsim în »El-Zorab» :».... nu s’or juca mai mult . . .«, în joc de nu s’or mai juca. Trebue să facem abstracție de elementele care incidental intră în limbă și care nu mai pot fi exterminate. Așa: a avea loc, a prins rădăcini, a trece sub tăcere. Apoi întâlnim elemente externe hibride (nu e traducere), precum : a întrelașa, se recere, a refacea, a alesta, denumire etc. Altă serie de elemente improprii oferă sintaxa improprie. V. Leca Morariu evidențiază aceasta citând, între altele, următorul exemplu :............la ceea ce Brutus ripostează .... (traducere din Shakespeare), unde avem un caz izolat de sintaxă improprie. Perifrază personalului se face in românește prin persoana a doua. Conferențiarul dă lămuriri drastice, înșirând exemple. In această serie de elemente improprii intră și negijarea pronumelui conjunct. Panu zice : Pe Carp n’am văzut mai mult de 4 ori, în loc să spună : Pe Carp nu l-am văzut .... Neculcea zice , ii va avea in cinste. Dela scriitorii bătrâni putem învața multe. Trecând la elementele de topică improprie, d-nul Morariu arată că dar și insă, deși sunt sinonime, au totuș rostul lor de a varia topica. Citând cuvintele sinonime amândoi și ambii vorbitorul arată că ele au nuanțe deosebite. Se zice ambii oameni, însă amândoi oamenii. De multe ori topica frazei este neglijată, cum e bunăoară aceasta: Pe vremea când petrece Eminescu la Viena, în loc de .... când Eminescu petrece la ... . D. Leca Morariu vorbește în fine, despre particularitățile de stilistică generală, relevând că limba românească are avantajul unei mari libertăți de topică Topica și accentul au o covârșitoare importantă în fraza.. . « D. Leca Moraru a încheiat conferința, citând versurile lui Vlahuță »Ca’n basme i a cuvântului putere«. Conferința d. Leca Morariu a fost urmărită cu o adâncâ încordare de cătră auditoriu, care l a răsplătit cu frenetice aplauze. D. Leca Morariu are frază elegantă și de o nobilă simplitate, frază care ferecă maestru abundență de idei. Brumă Situația externă * Gamora 4‘lână a v iat mertdere guverna lui Mussolini cu 275 voturi contra 90 și i a dinputer d- pline până al Decembrie 1923 pentru > eordunizarea impost'lor și adminst rați und p>bile Atfel lui Musolini i s’au încredințat puteri di tatonate <'am<ranunt amânată sine de * La 25 Noembrie a avut io ; instalarea * oului ! alif. Înalții torniori aliați au de is de aredajan ‘lămuriri turce no’iți a orașului Constatinopol. * Guvernul grec a demisionat , voiba să se alcătuiască un guvern din milt ri Parlamentul german a aprobat, politica externa a noului guvern Cuno și i-a votat în,cr,dere Now cancelar a confirmt imposibilitatea pentru indeplinirea obligaiinilor impuse in hatortes de a Verstilles relativ la diS ăgubm. Gemania se pngătește de rezistență. S ful populist Skessemm a atuat Franța. * Li coferinți de la Lausanne s’a vorbit despre frontiera europeană a Tracuiormia ocupatu/ă rămâne Greiei. Emer Pașa care in*a fliisit centru Traca ipuseanu și revenduă a ea poțiune <e teniorm spre nordvest de Marța, care a fist cedată Bulgariei in 1915 Lordul Curzon în numă Iul lor a repins prețațile turcești, arătând că tâ aliații cât ș st dele balcanice au decis ca Tracia apuseană să tămâie Grecilor Turcii au crut o pâsuire de câtevizii pentru a răpunde E prod bi că ei așteaptă sosirea delegației subite. Luarea unei decizii definitive în ehiiba Traciei apusera sa amânt * Ghid, <>bicotitorul arrican la eonfiii’ț de pace, a cerut ca să s adoze întregi politic porțile deschise și să se anuleze toate tratate încheiate de puterile europene în vederea st birrii unor zone de influența. No H39 Solemnitatea de la universitatea din Paris Eri a fost o serbare, cu care ocade s’a decernat mai multor profesori străini diplome de doctori «honoris causa». Pritre mmuíi doctori sunt și d-nii Massaryk și Beneș. Seara a fost un banchet prezidat de d. Peretti de la Rocca, directorul afgerilor politice de la ministerul de externe, înlocuind pe d. Poincare. D Peretti de la Rocca în discursul său a salutat pe reprezentanții țărilor aliate. Nu uit, zice oratorul, pe prietenii noștri sârbi și români. Face apoi aluzie la caracterul pacific al Micei înțelegeri și aduce mari laude creatorilor săi: D-nii Beneș Massaryk și defunctul Take Ionescu. Dintre nouăi doctori, a luat cuvântul Beneș, care a mulțumit pentru cinstea ce i se face lui și domnului Massaryk. Oratorul vorbește de calitățile eminente ale președintelui republicei cehoslovace și se declară mândru de a fi colaboratorul său. Apoi face aluzie la strânsele relațiuni culturale și politice dintre Franța și Cehoslovacia. Domnul Beneș termină declarând că Cehoslovacia va continua sa participe cu Franța la consolidarea Europei. INFORMATIUNI UNIVERSITARE Cursuri de popularizare. — Vineri 1 și Sâmbătă 2 Decembrie col.d. profe^. dr. Traian Braileanu va ține la orele 6 seara, în sala VII a Universității conferința sa populară «Capitole din sociologia Unirii». ARTISTICE Repertoriul companiei lirice Leonard Joi 30 Noembrie, Lăutarul. Vineri 1 Decembrie Werther, (pentru ultima oară). Sâmbătă 2 Decembrie Dama în Hermină (beneficiu pentru cor). Duminică 3 Decembrie, (matineu) Ducele de Reichstadt. Duminecă (seara) Liliacul. Luni 4 Decembrie, Voalul în China. Ma ți 5 Drombie, Sânga polonez dirijat de Oskar Nedbal (reprezentație de g 1n). Miercuri 6 Decembrie, Mirka, (ultima reprezentație). Două mari și importante spectacole a rezervat Compania Leonard pentr sfârșiul st g’unei sale. Prima va fi în zia de Miercuri 29 Nembrie, când se va cânta Cavalleria Rusticană cu Leonrd în rolul Tunddu, Simfonia 5-a de Beethven și Uvertura din Oberon, executate de orchestrăa simfonică locală. Al doilea spectacol interesânt are loc în ziua de 5 Decembrie, când se va juca Sânge Polonez (Poleniest), dirijat de marele maestru și autor al piesei Oskar Necüal. Biletele s’au pus în vânzare la librăria „Ostașul Român“. Vine Manolescu. — Un eveniment artistic sunt zile, de 7 și 8 Decembrie, an l au loc în Teatrul Niț anul doua mari și importaiei prseritoții dote de marele artist McMelßSCU Cu trupa sa, anum Cadavrul viu și Dreptul la viață, două paterni e drame In ziua de 7 Deembrie se va mai așza în foaierul Teatrului Nitional bustul I. P. Linu si se va serba un aude când studețnia română în frumosul ei avânt (cum fice dl Micolescu) și frunte cu câțiva frutoși români din Cernăuți și cu îrdr g pub pul românesc „am pus picior românesc solid în clădire“. Deci va fi o zi de adeverată manifestație romănasca și dela care Romăii de acuma un an nu trebuie să lipsească. Biletele la librăria „Octașul Român“. MUZICALE Recital Chopin. — Duminică 3 Decembrie cor. va avea loc în sala Cercului Militar un recital Chopin la care va da concursul d-na Zelia Tullia Rendich. D-na Zelia Tullia Rendich trece după spusa celor mai de seamă artiști și critici drept cea mai de seamă interpretă a lui Chopin, înainte de executare bucăților d-na Rendi h va vorbi despre viața și opera marelui autor. Acest recital este primul de acest fel care se face la noi în țară. A >(Caik Q