Glasul Bucovinei, martie 1923 (Anul 6, nr. 1203-1229)

1923-03-22 / nr. 1221

flSONflHENTUL: pe ua an 60 lei, pe Va an 80 lei, pe trei luni 40 lei, pemru țărani zilnic: pe un an 80 lei, pe V­a an 40 lei, pe trei luni 20 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 32 lei, pe Va an 16 lei, pe trei luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an 400 lei, pe­­V an 200 lei. Redacţia si Administraţia ♦ * ♦ Cernăuţi, No. 33, Strada D­omneasca No. 33 Se primesc numai articole iscălite Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME­­ se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada domnească No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50% Noua Constituţie şi evreii Nu toată opinia publică e atât de lămu­rită, încât să ştie ce cer evreii şi ce dă pro­­ectul de Constituţie. Gazetele cari sunt contra Constituţiei, se feresc să lămurească obiectiv această chestiune care a ajuns să pară a fi foarte delicată. D. deputat Stern a ocupat o şedinţă în­treagă a Camerei, tratând această chestiune. In numele tuturor evreilor nemulţămiţi, d-nul Stern şi-a formulat pretenţiile. D-sa revendică drepturi cetăţeneşti pentru toţi evreii din Ro­mânia Mare. In lungul său discurs s’a bazat pe tratatele de pace, trăgându-ne de mânecă cu ele şi s’a refugiat şi la Liga Naţiunilor, făcând din ea un stat peste state, până a pro­vocat întreruperea d-lui Iorga care i-a adus aminte oratorului că, prin expunerea sa de motive, serveşte Camera cu un discurs de prost gust, iar clienţilor nu li aduce nici un serviciu. Ce dă proectul de Constituţie ? In arti­colul 133 se ratifică decretele legi privitoare la încetăţenirea evreilor. Prin aceste decrete legi s’au încetăţenit toţi evreii născuţi în ve­chiul Regat, cari n’au fost supuşii altui stat. Ce este cu evreii din ţinuturile alipite ? Aces­tora li se păstrează drepturile câştigate. Toţi aceia cari au fost cetăţeni acolo unde se gă­seau în momentul alipirei, rămân cetăţeni ai României. Care e deosebirea între pretenţiile d-lui deputat Stern şi între prevederile proectului de Constituţie? Proectul de Constituţie face o selecţiune între evreii pământeni în vechiul Regat, între evreii cetăţeni şi provinciile ali­pite şi evreii pribegi în toată România­ Mare. Pentru aceştia are alt tratament precum are fiecare stat faţă de oamenii, cari se găsesc pe teritoriul său fără să-i aparţină. D. Stern nu face nici o selecţiune între evreii pământeni, cari au fost încetăţeniţi, în­tre evreii cetăţeni din provinciile alipite şi e­­vreii cari dela începutul războiului mondial s’au strecurat ori de unde şi pe orice cale pe teritoriul României­ Mari — a-i declara pe toţi aceştia cetăţeni fără alte formalităţi, ar în­semna să se facă un act de mare neprecau­­ţiune faţă de statul şi naţiunea noastră, cărui act se opune şi evreimea pământeană. Dacă am urma pretenţiei d-lui Stern am trebui să declarăm cetăţeni pe om­ şi cine se găseşte şi oricum se găseşte el în această ţară, pentru că nu înţeleg ca evreii să aibă o situaţie pri­vilegiată faţă de toate celelalte neamuri. In ce priveşte controlul Ligii Naţiunilor despre care d. deputat Stern ne-a amintit de repeţite ori In discursul său nu poate fi pen­tru noi nici o indicaţiune. Este esclus ca în­­tr’un stat să se creeze două categorii de ce­tăţeni, una care este supusă numai Statului român şi una care este supusă Statului român şi Ligii Naţiunilor. Ori una ori alta. Ori recurge cineva la protecţiune aiurea şi atunci trebuie să aibă paşaport ori e cetăţean al a­­cestui stat şi nu poate recurge nicăiri. Dar e alt­ceva la mijloc. Evreii de bună credinţă şi adevăraţii cetăţeni ai acestui stat sunt puşi în mişcare de aceia cari voesc să exploateze situaţia în folosul lor. Evreilor din fostul Regat li se spune la ureche că rămân şi mai departe fără drepturi, evreilor din ţi­nuturile alipite li se şopteşte că li se iau drep­turile avute. Nimic adevărat. Aceia cari au avut ocazia să cunoască proectul de Consti­tuţie, s’au încredinţat că toţi evreii pămân­teni sunt cetăţeni de plin drept, precum şi toţi evreii cari au fost cetăţeni în provinciile alipite rămân şi mai departe cetăţeni fără a avea de împlinit alte formalităţi. Mai mult nu se poate cere, pentru că orice privilegii sunt oprite prin Constituţie. Cei ce înţeleg şi vor să înţeleagă se mul­ţumesc cu atâta, pentru că nici noi nu avem mai mu­lt. V. Ungurean -------------------------• • • •------------------------— Adunările Naţionale Constituante (De la corespondentul nostru) Adunările Naţionale în şedinţa din 16 Mar­tie c. au continuat dezbaterile asupra proectului de Constituţie. In Senat a continuat discuţia pe articole. Dezbaterile se desfăşoară în mod nor­mal şi lucrările progresează vădit. In Adunarea Deputaţilor d nii deputaţi Maniu şi Vaida ce­rând explicaţiuni guvernului asupra interzicerii manifestaţiunilor pe străzile Capitalei, a partici­panţilor întrunit din 18 Martie c. d. prim­­ministru într un răspuns magistral şi energic şi în­ aplauzele entusiaste ale Adunării a arătat că datoria unui guvern de ordine şi de răspundere de situaţia Statului este de a reprima fără şo­văire orice încercare de desordine şi anarhie şi a aduce pe tulburători la simţul realităţii. Intrându-se în continuarea discuţiei asupra proectului de Constituţie, vorbesc contra d-nii de­putaţi Aurel Lazar, naţionalist, Roth şi Brandtsch, minoritari Saşi. D. profesor Iorga într o cuvân­tare foarte obiectivă şi-a arătat Punctul­­ sale de vedere asupra proectului. După cuvântarea documentată şi elocinţa a d-lui deputat Chirculescu, raportorul proectului, într'o atmosferă de o deosebită înălţare sufle­tească proectul a fost luat în consideraţie prin apel nominal cu o majoritate de 226 voturi pen­tru, fiind şi 4 contra. In timpul votării opoziţia ţărănistă-naţionalistă a încercat prin zgomot şî vociferări să împiedice luarea în considerare a proectului. Dar văzând zădărnicia acestui gest, a părăsit şedinţa. După proclamarea votului, d. prim-ministru într un discurs de o mare emotivitate sufletească mulţumind deputaţilor pentru concursul dat gu­vernului, a arătat însemnătatea istorică a acestui moment, când se pune temelia edificiului modern al României întregite. D-sa arată că România­ Mare se datoreşte sie însăşi, iar nu tratatelor internaţionale, că menirea ei este de a fi un stat puternic, paza civilizaţiei europene la gurile Dunării, şi că în lăuntrul hotarelor ei toţi cetăţenii trebue să fie cetăţeni loiali ai Ţării şi să nu aştepte apro­bare sau desaprobare din afară de graniţele Ţării. Cuvântarea d­lui prim-ministru a fost sa­lutată de întreaga Adunare în picioare cu lungi şi repetate salve de aplauze şi nesfârşite ova­­ţiuni. -------------------- • » • •--------------------­ „Junimea literară** «Glasul Bucovinei» ne aduce vestea re­apariţiei în preajma Sărbătorilor Paştelui, a revistei bucovinene «Junimea literară», silită din cauza împrejurărilor nepotrivite ale răz­boiului, să nu mai apară chiar de la declara­rea lui. Revistă de stăruitoare propagandă naţio­nală, de răspândirea culturii româneşti în tot cuprinsul Bucovinei, «Junimea literară» şi-a ilustrat existenţa sa de un deceniu înainte de războiu, prin colaborarea celor mai de seamă reprezentanţi ai Românilor din Buco­vina ca: Sextil Puşcariu, I. Nistor, Leca Mo­­rariu, răposatul I. Grămadă, G. Tofan, G. Ro­­tică, etc. Continuând aceiaşi tradiţie şi aceiaşi luptă pentru întărirea şi cultivarea românismului, reapariţia «Junimei literare» va fi îmbrăţişată cu aceiaşi dragoste ca şi în trecut. Noi îi urăm cel mai deplin succes şi fa­cem apel la tot publicul românesc de a­­ da tot sprijinul, care i se cuvine pentru îndepli­nirea însemnatei sale misiuni culturale pe pământul Bucovinei. „Naţiunea“ --------------------* --------------------­ Din Senat Cu prilejul încheerii discuţiei generale asupra noii Constituţii s’au rostit in Adunările Naţionale Con­stituante înălţătoare cuvântări, în care s’a relevat capitala însemnătate a acestui moment istoric pentru România­ Mare. Dăm mai jos după ziarul „Naţiunea“ un resumat al discursului ţinut de d-1 Al. Constanti­­nescu in Senat: D-1 Al. Constantinescu, ministrul agriculturei, spune că din toate cuvântările de până acum reese nevoia de a înfăptui Constituţia şi grija pe care o pur­taţi cu toţii pentru interesele mari ale ţarei. (Vii aplauze). Neamul românesc a fost susţinut şi redeşteptat prin suferinţele sale seculare. Voi Ardelenii ne-aţi dat pe Avram Iancu, pe Horia, Cloşca şi Crişan, iar noi v-am­ dat pe Mihai Viteazul. Am păstrat neamul nostru, şi l-am ţinut treaz pentru marele momente hotărîtoare. Biserica voastră de acolo şi cu Biserica noastră de aci au ţinut aprinsă flacăra patriotismului. (Vii aplauze). A venit şi timpul din urmă ca să avem în capul nostru un Rege mare şi viteaz. Strigăte: să trăiască! (Senatul în picioare ova­ţionează). Alături de El a fost graţioasa noastră Regină (Urale şi ovaţii puternice) care a fost martoră tuturor durerilor noastre. Au mai fost în acele momente grele pentru neamul nostru acei bărbaţi înţelepţi cari n’au putut să

Next