Glasul Bucovinei, aprilie 1923 (Anul 6, nr. 1230-1251)
1923-04-01 / nr. 1230
ig. 4 acei cari au în mintea lor, în grija lor deasupra oricăror patimi şi pe deasupra ăror alte preocupări, interesele superioare Statului. Poporul nostru de astăzi şi posteritatea mâine îşi va aminti cu recunoştinţă deia cari au adus, prin votul lor şi prin misiuni obiective posibilitatea ca această Conaţie să corespundă rezultatului marilor mese ale Statului. In primul rând, aci în Senat, nu pot să privesc la banca prelaţilor (aplauze) şi să exprim recunoştinţa noastră pentru chip în adevăr patriotic cu care ei au bine vântat ca prelaţişi au ajutat ca oameni această mare operă (aplauze), arătând îndevăr că Bisericile române îşi merită unele de biserici naţionale (aplauze), sporind tfel cu o recunoştinţă nouă respectul iraţional pe care poporul nostru l a avut pene dânsele. Domnilor, de asemenea exprim aceleaşi morminte reprezentanţilor acelor minorităţri au înţeles că ajutând la opera de canslidare a neamului nostru, asigură totodată singurul temei pe care se pot dezvolta interesele proprii ale minorităţilor. Socotesc că nu e de nevoe să arăt cum vine creaţiunea noului temei constituţional, artidul naţional liberal, credincios tradiţiuner ale, şi-a creat un nou titlu în serviciul Staului (aplauze), cum prin patriotismul său ruminat, prin întreaga sa atitudine de linişte de hotărîre a dat o pildă care ar fi bine ă fie imitată de toate grupele politice, în foită pildă a solidarităţii sate în faţa unui intres general şi a subordonării acestui intees a oricărei alte năzuinţe sau a oricăror alte porniri. Dar sunt doritor să constat că o parte din opoziţie a înţeles că chiar atunci când nu este de acord în întregime cu opera legislativă care se face de alte partide sau de alte grupări, este necesar ca luptele să se facă pe tărâmul ideilor în mod obiectiv, în mod liniştit, în mod inteligent şi fecund, singurul pe care poate exista viaţa constituţională de care Stătul nostru are esenţială nevoe. De azi înainte rămâne să dorim ca sub regimul nouei Constituţiuni să se lumineze conştiinţa tuturor astfel încât oricare ar fi divergenţele de partide, să nu se piardă niciodată din vedere interesele superioare care trebue să lege pe toţi cetăţenii întru apărarea drepturilor şi marelor interese obşteşti. • Sunt chestiuni, care desigur pot şi trebue să facă obiectul luptelor politice. Dar aceste lupte trebue să fie totdeauna stăpânite de interesele superioare, care se pot rezuma în ideile ce stăpânesc orice viaţă de stat civilizat, în ideile de drept, de ordine şi de armonie socială, (aplauze prelungite) unise cu sentimentul demnităţii naţionale, în faţa lumei externe. Pe aceste temeiuri trebue să se dezvolte viaţa democratică a Statului român şi prin urmare pentru apărarea lor trebue să se unească în jurul Regelui toate conştiinţele cetăţenilor vrednici de acest nume. (Aplauze prelungite. Senatul aplaudă prelung în picioare). Redeschiderea universităţilor Bucureşti, 30 (Rador). — Rectorii universităţilor după o consfătuire prezidată de ministrul instrucţiunii dr. Anghelescu au dat următorul comunicat: Toate universităţile vor fi deschise la 16 Aprilie. Frecventarea va fi permisă numai studenţilor înscrişi regulat, iar în Septembrie toţi studenţii vor fi obligaţi să se înscrie din nou, prezintând toate actele cerute de rectorate. Studenţii vinovaţi de tulburari vor fi eliminţi. Citiţi ».Glasul Bucovinei OLÁSUL COVINEI In chestia plagiului d-lui ingine Aurel Răşcanu *) 9 *1- Primim de la dl AnnTh. Răşcanu, proprietarul otelului Bristol din Cernă, următoarele: Domnule Direct, Sesizat de cele plicate de onor. D-voastră ziar cu privire la un diciar tehnic german-român pe care dl inginer Aurel scanu l-ar fi plagiat după un dicţionar german-franc. Vă rog să binevoiţi a stabili pe caie publicisticacă eu subsemnatul nu am nimic comun cu această estiune şi că sunt o persoană cu totul diferită deomnul vizat prin constatările ce aţi făcut. Mulţumindu-Vă pent publicarea prezentei, vă rog să primiţi asigurarea ansideraţiunii ce vă păstrez. /rel Th. Răşcanu proprietar otelului Bristol (Cernăuţi) SITUAŢIA EXTERNA Experţii aliaţi şi-a terminat lucrările Marţi dimineaţa Intre reprezntanţii aliaţi s’a ajuns la o perfectă înţelegere asupra tuturor punctelor. Se va redacta un tex care va fi supus spre aprobare guvernelor revedive. O notă identică se va trimite prin repremtanţii britanic, francez, italian şi japonez dei Constantinopol guvernului turc din Angola Se afirmă, că noua conferinţă de pace va da loc tot la Lausanne, în a doua jumătate a lunei Aprilie. * Reprezentanţii partidelor politice au declarat în comisiunea pentru afacerile externe a parlamentului german, că Germania trebuie să respingă capitulările cerute de guvernul francez. Comisiunea a aprobat politica de resistenţa pasivă, cerând aplanarea conflictului pe cale internaţională. * Poincaré a făcut declaraţii în Camera franceză în chestia Ruhului, Franţa şi Belgia vor menţine gajurile luate până la plata integrală a creanţelor în contra Germaniei. Evacuarea teritoriilor ocupate în prezent va fi proporţională cu plăţile efectuate Essen nu va fi evacuat decât după plata definitivă a reparaţiunilor Ocupaţia va fi de lungă durată, poate vreo 30—40 de ani, până ce se va produce plata integrală Până acuma, din cauza resistenţei germane, Franţa n’a obţinut mare lucru în Ruhr. După explicaţiile date de miniştri Camera a votat creditele necesare pentru cheltuielile de ocupaţie în Ruhr . In ultimul timp relaţiile între Rusia sovietică şi Turcia s'au răcit simţitor. * Din Bulgaria vin ştiri despre tulburări sângeroase între anarhişti, poliţie şi armată No. 1230 INFORnflŢIUNI CULTURALE f Cărţi multe, lumină multă. — O statistică bibliografică apărută în Anglia, ne aduce la cunoştinţă că numărul cărţilor tipărite în Marea Britanie în cursul anului 1922 se ridică la 10.842. Numărul cărţilor este în creştere fără de acela din anul 1928 când n’au apărut decât 7716 cărţi, dar în descreştere faţă de acela din 1913 când au apărut 12 379 cărţi. Dacă aceste cărţi au apărut în câte 10.000 volume fiecare, (în mediu) atunci în Anglia i s’au apărt anul trecut 108,420 000 volume de cărţi. Ceeace înseamnă 3 cărţi pentru fiecare locuitor al Angliei propriu zise. Şezătoare literară-muzicală. — Soc. acad. „Junimea‘‘ anunţă pe Duminică 1 Prier st. n. o şezătoare literară-muzicală cu programa: 1. Conferinţa d-lui pro. Leca Morariu. Cum războiul ne-a învăţat a trăi. 2. Coruri dirijate de d-l prof. Amnliu Liteanu. 3. Cântece executate de d-şoara Ieremcovschi. 4. Declamaţiuni şi recitări. începutul precis la orele 3 d. a. ŞCOLARE Mulţumire. — Cu prilejul concertului aranjat de liceul statului No. IV din Cernăuţi împreună cu liceul part. de fete rutean în ziua de 4 Martie a. c. mai multe persoane şi instituţii au binevoit a face suprasolviri în folosul soc. de ajutorare a elevilor sărmani ai liceului. D. General Mircescu 200 Lei, dir. gen. Hacman, ,.) Până acuma dl inginer Aurel Răşcanu n’a răspuns cu nici un cuvânt hotarit la acuzaţia de plagiat ce i s’a făcut! (N. R.) Bogdarosov, Banca Naţională, Banca Marmoroşe Comp. câte 100 Iei; Cerealist exp. transport şi Comp . 55 Iei; Soc. pentru export şi import «Est», dir. gen Prelici, Aurel Dorofteiu, Wiener Bank- Verdu, Zwecker Kreif şi Comp., Casa de economii a Bucovinei, Fontin câte 50 Iei; d. Dr. Filipovici 49 lei; Banca Com. naţională 47 lei; d-nii: Venisari, adm. financiar, Lesinca, l ai’co, Dr. Sternlieb şi un necunoscut câte 40 lei ; Bankgeschäft „Greba“ 30 lei; Haipern şi Segall, Ried câte 25 lei; Dr. Allerhand, A. B. R. S., Cuciurac Petrula, Hruşchevici Zenovia, Comanovsca, Kraft, prof. Klug Alfred, Tip. Univ. Rud. Eckhardt, Dr. Markus, Proti, Da Bohateretz, Jacoo Laknig, Reifs şi Suchestover, Brüder Spifer, Dr. Grabschein, Syndek, Moscaliuc, Schräger Hermann, Vitán Ilie, Fedyc Sernaca, Croitoriu, Pidhirnet Ioano, Ziepco Iaroslav, Dovharciuc, Lucaskoici câte 120 iei; Huderau, Dr. Lauer, N. N., Rosenbeck, Gregor, Marian et Barbas, K. Schenkelbach, Waldmann, Jäger, Nadler, I. Acsentovici, I. Chomaszuk, VI. Dovhaniuc, Rauch, Goldstein, Lechkin, N. N, N- N. câte 10 lei; Urbacec 9 iei; Parnula 7 lei, Engler 6 lei; N. N., Zaiont, Reaboin, Wilde, Kramplin, Bianovici, Orach, N. N.,“Podzudec, Wagner *Tcaciuc Nicolai, N. N., Tannenbaum câte 5 lei; N. N . 4.50 lei; N. N. 4 lei, N. N . si N. N. câte 2 lei. D-l dir. gen. Procopovici 50 lei; d-l prof. Covalevici 100 lei. In total lei 2330 bani 50. Au mai binevoit a da concursul benevol la reuşita concertului: d-na Heda Haliţchi, d-nii: dir. de muzică A. Schliitter, Dr. Wachtel, Dr. Schapira, Dr. Schermer, S. Storfer, Dr. Lorber, A. Aigermann, Brotkorb, Reiner, Bauer, Masichevici şi Zajat. Tuturor mărinimoşilor donatori, precum şi persoanelor mai sus citate, cari au contribuit cu benevolul lor concurs la reuşita concertului, direcţiunea liceului se exprimă în numele elevilor sărmani cele mai sincere mulţumiri. DIVERSE înştiinţare. „Junimea literară“ primeşte inserări de reclamă. Mulţămită publică. — Direcţiunea Internatului ’ de băieţi români aduce sincere mulţumiri insoţirei cu garanţie nelimitată din Cernăuţi pentru suma de 5041 lei donată Internatului.It *! * Dl. Dr. Bud. Scripa a donat Internatului suraa de 100 lei ca răscumpărare a felicitărilor de Paşti, Direcţiunea îi exprimă călduroase mulţumiri. Din Boian. din ziua de 25 Martie crt. s’a înfiinţat în comuna Boian cooperativa «Unirea», care şi-a ales la adunarea generală de constituire următorul consiliu de administraţie : * ;■ Preşedinte: Alexie Morariu, vice-preşedinte: păr. Mihai Rusu; membrii: Iosif Girbici, Nicolai Fedoreac, Constantin Chelbea, George Pavel, George Vaipan, Petru Jue si Francisc Lisiac. Tinerei coope■ rative îi dorim spor la munca. Moştenirea arhiducelui Fr. Ferdinand in Cehoslovacia. — O depeşă din Paris numeasa câtre «Prager Presse» anunţă, că comisiunea de despăgubiri a respins recursul făcut de moştenitorii Arhiducelui Francisc Ferdinand contra sechestrarei bunurilor lor de către Statul, cehoslovac. Această decisie - pe care o contesta moştenitorii -- a fost luată în conformitate cu legea internă cehoslovaca privitoare la memibrii fostei dinastii. Astfel această decizie este o afacere de politică internă şi nu depinde nici într’un chip de" comisia de despăgubiri, care pentru acest motiv a respins recursul. Conferinţă poporali — Suntem rugaţi să aducem la cunoştinţa cititorilor noştri ca d-l Dr. Ambrosie Comoroşan va ţine în Duminica Floriilor o conferinţă poporală „Despre folosul meseriilor şi despre urmările beţiei* şi anumea în Braşca la ora 1 şi în Ilişeşti la ora 3 după masă. Amândouă conferinţele se vor ţine în şcolile primare din aceste comune. 1 Cabinetul de Cetire «Stânca» dlui, va ţine adunarea generala ordinară pe anul 1623 in ziua de î 1 Aprilie a. c orele 4 d. m. în şcoala primară din I' Rosa-Stânca Concurs.— La Eroul Regional O. O. R. din Cernauţi e vacant pustiu de ţimiabd cu o retribuţie brutto de 2434 lei lunar, dacă solicitatorul e diplomat al şcoalei e superioare de comerţ cu o practica de cel puţin 2 ani; 1 sau de 2298 lei pentru absolvenţii de liceu sau unei şcoli echivalente, având cunoştinţe de contabilitate dublă, eventual şi cu numai 6 clase de liceu, având o practică de contabilitate de cel puţin 2 ani Solicitatorilor căsătoriţi cu copii li se acordă şi ajutorul corespunzător de familie in conformitate cu dispoziţiunile respective pentru funcţionarii statului, funcţioronarii . O. R. fiind asimilaţi cu aceşti funcţionari. Cererile se vor înainta soc- „Ocrotirea Orfanilor din Războiu“ Cernăuţi, str. sf Nicolai No. 4 cel mai târziu până la 15 Aprilie crt- Cărţi şi reviste A apărut: Învăţământul religios în şcolile secundare, seminarii şi licee. Contribuţie la problema reorganizării învăţământului religios, de Ioan Gh. Savin inspector general în Ministerul Cultelor şi artelor, Bucureşti, Tip. Cărţilor Bisericeşti, 1923. Scrierea e de interes actual şi se citeşte cu folos. De vânzare la librăria «Ostaşul Român», str. Templului, Cernăuţi.