Glasul Bucovinei, aprilie 1923 (Anul 6, nr. 1230-1251)

1923-04-01 / nr. 1230

ig. 4 acei cari au în mintea lor, în grija lor deasupra oricăror patimi şi pe deasupra ăror alte preocupări, interesele superioare Statului. Poporul nostru de astăzi şi posteritatea mâine îşi va aminti cu recunoştinţă de­­ia cari au adus, prin votul lor şi prin mis­­­iuni obiective posibilitatea ca această Con­­aţie să corespundă rezultatului marilor m­­­ese ale Statului. In primul rând, aci în Senat, nu pot să privesc la banca prelaţilor (aplauze) şi să exprim recunoştinţa noastră pentru chi­p în adevăr patriotic cu care ei au bine vântat ca prelaţi­­şi au ajutat ca oameni această mare operă (aplauze), arătând în­devăr că Bisericile române îşi merită un­ele de biserici naţionale (aplauze), sporind tfel cu o recunoştinţă nouă respectul ira­ţional pe care poporul nostru l a avut pen­e dânsele. Domnilor, de asemenea exprim aceleaşi morminte reprezentanţilor acelor minorităţ­­ri au înţeles că ajutând la opera de can­­slidare a neamului nostru, asigură totodată singurul temei pe care se pot dezvolta interesele proprii ale minorităţilor. Socotesc că nu e de nevoe să arăt cum vine creaţiunea noului temei constituţional, artidul naţional liberal, credincios tradiţiuner ale, şi-a creat un nou titlu în serviciul Sta­ului (aplauze), cum prin patriotismul său ru­­minat, prin întreaga sa atitudine de linişte­­ de hotărîre a dat o pildă care ar fi bine ă fie imitată de toate grupele politice, în foită pildă a solidarităţii sate în faţa unui in­tres general şi a subordonării acestui inte­­es a oricărei alte năzuinţe sau a oricăror alte porniri. Dar sunt doritor să constat că o parte din opoziţie a înţeles că chiar atunci când nu este de acord în întregime cu opera le­gislativă care se face de alte partide sau de alte grupări, este necesar ca luptele să se facă pe tărâmul ideilor în mod obiectiv, în mod liniştit, în mod inteligent şi fecund, sin­gurul pe care poate exista viaţa constitu­ţională de care Stătul nostru are esenţială nevoe. De azi înainte rămâne să dorim ca sub regimul nouei Constituţiuni să se lumineze conştiinţa tuturor astfel încât oricare ar fi di­vergenţele de partide, să nu se piardă nici­odată din vedere interesele superioare care trebue să lege pe toţi cetăţenii întru apă­rarea drepturilor şi marelor interese ob­şteşti. • Sunt chestiuni, care desigur pot şi tre­bue să facă obiectul luptelor politice. Dar aceste lupte trebue să fie totdeauna stă­pânite de interesele superioare, care se pot re­zuma în ideile ce stăpânesc orice viaţă de stat civilizat, în ideile de drept, de ordine şi de armonie socială, (aplauze prelungite) unise cu sentimentul demnităţii naţionale, în faţ­a lumei externe. Pe aceste temeiuri trebue să se dezvolte viaţa democratică a Statului român şi prin urmare pentru apărarea lor trebue să se unească în jurul Regelui toate conştiinţele ce­tăţenilor vrednici de acest nume. (Aplauze prelungite. Senatul aplaudă prelung în pi­cioare). Redeschiderea universităţilor Bucureşti, 30 (Rador). — Rectorii universităţilor după o consfătuire prezidată de ministrul instruc­ţiunii dr. Anghelescu au dat următorul comunicat: Toate universităţile vor fi deschise la 16 Aprilie. Frec­ventarea va fi permisă numai studenţilor înscrişi re­gulat, iar în Septembrie toţi studenţii vor fi obligaţi să se înscrie din nou, prezintân­d toate actele cerute de rectorate. Studenţii vinovaţi de tulburari vo­r­ fi eli­min­ţi. Citiţi ».Glasul Bucovinei OLÁSUL COVINEI In chestia plagiului d-lui ingine Aurel Răşcanu *) 9 *1-­ Primim de la dl AnnTh. Răşcanu, proprietarul otelului Bristol din Cernă, următoarele: Domnule Direct, Sesizat de cele plicate de onor. D-voastră ziar cu privire la un dic­iar tehnic german-român pe care dl inginer Aurel scanu l-ar fi plagiat după un dicţionar german-franc. Vă rog să binevoiţi a stabili pe caie publicisticacă eu subsemnatul nu am nimic comun cu această estiune şi că sunt o per­soană cu totul diferită deomnul vizat prin consta­tările ce aţi făcut. Mulţumindu-Vă pent publicarea prezentei, vă rog să primiţi asigurarea ansideraţiunii ce vă păstrez. /rel Th. Răşcanu proprietar otelului Bristol (Cernăuţi) SITUAŢIA EXTERNA Experţii aliaţi şi-a terminat lucrările Marţi dimineaţa Intre reprezntanţii aliaţi s’a ajuns la o perfectă înţelegere asup­­ra tuturor punctelor. Se va redacta un tex care va fi supus spre aprobare guvernelor reve­dive. O notă identică se va trimite prin repremtanţii britanic, francez, italian şi japonez dei Constantinopol guver­nului turc din Angola Se afirmă,­­ că noua conferinţă de pace va da loc tot la Lausanne, în a doua jumătate a lunei Aprilie. * Reprezentanţii partidelor politice au dec­larat în comisiunea pentru afacerile externe a parlamentului german, că Germania trebuie să respingă capitulările cerute de guvernul francez. Comisiunea a aprobat politica de resis­­tenţa pasivă, cerând aplanarea conflictului pe cale internaţională. * Poincaré a făcut declaraţii în Camera franceză în chestia Ruhului, Franţa şi Belgia vor menţine gajurile luate până la plata inte­grală a creanţelor în contra Germaniei. Eva­cuarea teritoriilor ocupate în prezent va fi pro­porţională cu plăţile efectuate Essen nu va fi evacuat decât după plata definitivă a repara­­ţiunilor Ocupaţia va fi de lungă durată, poate vreo 30—40 de ani, până ce se va produce plata integrală Până acuma, din cauza resis­tenţei germane, Franţa n’a obţinut mare lucru în Ruhr. După explicaţiile date de miniştri Camera a votat creditele necesare pent­ru­ chel­tuielile de ocupaţie în Ruhr . In ultimul timp relaţiile între Rusia so­vietică şi Turcia s'au răcit simţitor. * Din Bulgaria vin ştiri despre tulburări sângeroase­ între anarhişti­, poliţie şi armată No. 1230 INFORnflŢIUNI CULTURALE f Cărţi multe, lumină multă. — O statistică biblio­grafică apărută în Anglia,­ ne aduce la cunoştinţă că numărul cărţilor tipărite în Marea Britanie în cursul anului 1922 se ridică la 10.842. Numărul cărţilor este în creştere fără de acela din anul 1928 când n’au apărut decât 7716 cărţi, dar în descreştere faţă de acela din 1913 când au apărut 12 379 cărţi. Dacă aceste cărţi au apărut în câte 10.000 volume fiecare, (în mediu) atunci în Anglia i s’au a­păr­t anul trecut 108,420 000 volume de cărţi. Ceeace înseamnă 3 cărţi pentru fiecare locuitor al Angliei propriu zise. Şezătoare literară-muzicală. — Soc. acad. „Ju­­nimea‘‘ anunţă pe Duminică 1 Prier st. n. o şezătoare literară-muzicală cu programa: 1. Conferinţa d-lui pro. Leca Morariu. Cum războiul ne-a învăţat a­ trăi. 2. Co­ruri dirijate de d-l prof. Amnliu Liteanu. 3. Cântece executate de d-şoara Ieremcovschi. 4. Declamaţiuni şi recitări. începutul precis la orele 3 d. a. ŞCOLARE Mulţumire. — Cu prilejul concertului aranjat de liceul statului No. IV din Cernăuţi împreună cu liceul part. de fete rutean în ziua de 4 Martie a. c. mai multe persoane şi instituţii au binevoit a face supra­­solviri în folosul soc. de ajutorare a elevilor sărmani ai liceului. D. General Mircescu 200 Lei, dir. gen. Hacman, ,.) Până acuma dl inginer Aurel Răşcanu n’a răspuns cu nici un cuvânt ho­ta­rit la acuzaţia de plagiat ce i s’a făcut! (N. R.) Bogdarosov, Banca Naţională, Banca Marmoroş­e Comp. câte 100 Iei; Cerealist exp. transport şi Comp . 55 Iei; Soc. pentru export şi import «Est», dir. gen Prelici, Aurel Dorofteiu, Wiener Bank- Verd­u, Zwecker Kreif şi Comp., Casa de economii a Bucovinei, Fontin câte 50 Iei; d. Dr. Filipovici 49 lei; Banca Com­. na­ţională 47 lei; d-nii: Venisari, adm. financiar, Lesinca, l­ ai’co, Dr. Sternlieb şi un necunoscut câte 40 lei ; Bankgeschäft „Greba“ 30 lei; Haipern şi Segall, Ried câte 25 lei; Dr. Allerhand, A. B. R. S., Cuciurac Pe­­trula, Hruşchevici Zenovia, Comanovsca, Kraft, prof. Klug Alfred, Tip. Univ. Rud. Eckhardt, Dr. Markus, Proti, Da Bohateretz, Jaco­o Laknig, Reifs şi Suches­­tover, Brüder Spifer, Dr. Grabschein, Syndek, Mos­­caliuc, Schräger Hermann, Vitán Ilie, Fedyc Sernaca, Croitoriu, Pidhirnet Ioano, Ziepco Iaroslav, Dovhar­­ciuc, Lucask­oici câte 120 iei; Huderau, Dr. Lauer, N. N., Rosenbeck, Gregor, Marian et Barbas, K. Schen­kelbach, Waldmann, Jäger, Nadler, I. Acsentovici, I. Chomaszuk, VI. Dovhaniuc, Rauch, Goldstein, Lech­­kin, N. N, N- N. câte 10 lei; Urbacec 9 iei; Parnula 7 lei, Engler 6 lei; N. N., Zaiont, Reaboin, Wilde, Kramplin, Bianovici, Orach, N. N.,“Podzudec, Wagner *Tcaciuc Nicolai, N. N., Tannenbaum câte 5 lei; N. N . 4.50 lei; N. N. 4 lei, N. N . si N. N. câte 2 lei. D-l dir. gen. Procopovici 50 lei; d-l prof. Covalevici 100 lei. In total lei 2330 bani 50. Au mai binevoit a da concursul benevol la reuşita concertului: d-na Heda Haliţchi, d-nii: dir. de muzică A. Schliitter, Dr. Wachtel, Dr. Schapira, Dr. Schermer, S. Storfer, Dr. Lorber, A. Aigermann, Brot­korb, Reiner, Bauer, Masichevici şi Zajat. Tuturor mărinimoşilor donatori, precum şi per­soanelor mai sus citate, cari au contribuit cu bene­volul lor concurs la reuşita concertului, direcţiunea li­­ceului se exprimă în numele elevilor sărmani cele mai sincere mulţumiri. DIVERSE înştiinţare. „Junimea literară“­ primeşte inserări de reclamă. Mulţămită publică. — Direcţiunea Internatului ’ de băieţi români aduce sincere mulţumiri insoţirei cu­­ garanţie nelimitată din Cernăuţi pentru suma de 5041 lei donată Internatului.It *! * Dl. Dr. Bud. Scripa a donat Internatului suraa de 100 lei ca răscumpărare a felicitărilor de Paşti, Direcţiunea îi exprimă călduroase mulţumiri. Din Boian. d­in ziua de 25 Martie crt. s’a în­fiinţat în comuna Boian cooperativa «Unirea», care şi-a ales la adunarea generală de constituire urmă­torul consiliu de administraţie : * ;■ Preşedinte: Alexie Morariu­, vice-preşedinte: păr. Mihai Rusu­; membrii: Iosif Gir­bici, Nicolai Fe­­doreac, Constantin Chelbea, George Pavel, George Vaipan, Petru Jue si Francisc Lisiac. Tinerei coope­­■ rative îi dorim spor la munca. Moştenirea arhiducelui Fr. Ferdinand in Cehoslo­­­­vacia. — O depeşă din Paris numeasa câtre «Prager­­ Presse» anunţă, că comisiunea de despăgubiri a res­­­­pins recursul făcut de moştenitorii Arhiducelui Fran­cisc Ferdinand contra sechestrarei bunurilor lor de către Statul, cehoslovac. Această decisie - pe care o contesta moştenitorii -- a fost luată în conformi­tate cu legea internă cehoslovaca privitoare la m­em­­­i­brii fostei dinastii. Astfel această decizie este o afacere­ de politică internă şi nu depinde nici într’un chip de" comisia de despăgubiri, care pentru acest motiv a respins re­­cursu­l. Conferinţă poporali — Suntem rugaţi să aducem la cunoştinţa cititorilor noştri ca d-l Dr. Ambrosie Comoroşan va ţine în Duminica Floriilor o conferinţă poporală „Despre folosul meseriilor şi despre urmă­rile beţiei* şi anumea în Braşca la ora 1 şi în Ilişeşti la ora 3 după masă. Amândouă conferinţele se vor­­ ţine în şcolile primare din aceste comune. 1 Cabinetul de Cetire «Stânca» dlui, va ţine adunarea generala ordinară pe anul 1623 in ziua de î 1 Aprilie a. c orele 4 d. m. în şcoala primară din I' Rosa-Stânca Concurs.— La E­roul Regional O. O. R. din Cer­­­nauţi e vacant pustiu de ţimiabd cu o retribuţie brutto­­ de 2434 lei lunar, dacă solicitatorul e diplomat al şcoalei e superioare de comerţ cu o practica de cel puţin 2 ani; 1 sau de 2298 lei pentru absolvenţii de liceu sau unei şcoli echivalente, având cunoştinţe de contabilitate­­ dublă, eventual şi cu numai 6 clase de liceu, având­­ o practică de contabilitate de cel puţin 2 ani Solicita­­­­torilor căsătoriţi cu­ copii li se acordă şi ajutorul­­ corespunzător de familie in conformitate cu dispozi­­­­ţiunile respective pentru funcţionarii statului, funcţio­­ro­narii . O. R. fiind asimilaţi cu aceşti funcţionari. Ce­rerile se vor înainta soc- „Ocrotirea Orfanilor din Războiu“ Cernăuţi, str. sf Nicolai No. 4 cel mai târziu până la 15 Aprilie crt- Cărţi şi reviste A apărut: Învăţământul religios în şcolile secun­dare, seminarii şi licee. Contribuţie la problema reor­ganizării învăţământului religios, de Ioan Gh. Savin inspector general în Ministerul Cultelor­ şi artelor, Bucureşti, Tip. Cărţilor Bisericeşti, 1923. Scrierea e de interes actual şi se citeşte cu folos. De vânzare la librăria «Ostaşul Român», str. Templului, Cernăuţi.

Next