Glasul Bucovinei, iunie 1923 (Anul 6, nr. 1274-1298)

1923-06-01 / nr. 1274

ZIARUL: Telefon H-rul 61 Aniui VI. Numărul 1 Leu Cernăuți, Vineri 1 Iunie 1923 TIPOGRAFIA: Telefon 286 Nr. 1274 ÎIPflRE ZiLNre BSONilWENTIÎl : $9 tel, pe % an 80 tei, pe trei îaai 4© lei, pentru fft mb scs 80 lei, î» % as i# tel, pe trei lună ta&mxti eaesSra! de Duminică, pe un an 32­­ei, pe % m *» «si, tm trei luai 8 tei. Pentru străinătate pe ui as 409 tei, pe‘V» an 200 tei. ț fă Se priu *1L HOnâMESC 61 nr ARE Zttmc sau sz jmirestrat» ^da Domneástó W*. J* Kr Jcoîe iscălite, .«wssertoeie m se înapoiază. asm St R£0.*ttE­­** ostenea** cupS tarif și se primesc ak mmfi­­rafcs&atte: Strada Domnească Ne. 3St Pem*p» tewnte ic Merlorul ziarului it arcă taxa M­mM'mimm Dela războiu încoace Ţara noastră mărită a trecut prin diferite încercări. A fost guver­nată de oameni pricepuţi şi nepricepuţi, de­­ bărbaţi politici cinstiţi şi de alţii, cari au fost certaţi cu această noţiune. Sub guvernarea d-lui Averescu îndeosebi s’au înregistrat atâtia cazuri triste în admi­nistrarea averii publice, încât şi în zilele noas­tre se mai descopăr fapte, menite să sdrun­­cine adânc situaţia morală a persoanelor care le-au săvârşit. Astfel, în una din şedinţele trecute ale Camerei, fruntaşul partidului ţărănist, d. Mad­­gearu, a arătat, cum unul dintre conducătorii de fapt ai partidului poporului, d. C. Argeto­ianu, a luat, pe când conducea, în lipsa d-lui Titulescu, Ministeriul de finanţe, un împru­mut de 32.000.000 Lei de la Banca Comercială din Bucureşti, dându-i în schimb un bon de tezaur de 32.000.000 franci francezi. După concepţia de guvernare a câtorva dintre foştii miniştri averescani această ope­raţie financiară nu are nici o importanţă: au trecut aproape 1­ 2 miliard lei din punga statului în punga unei bănci oarecare, în con­siliul de administraţie al căreia era întâmplă­tor, cel puţin la începutul guvernării d-lui Averescu, şi d. C. Argetoianu. După operaţiu­nile d-lui Tăzlăuanu la Ministerul de industrie şi comerţ, după enormele afaceri ale lui Schuller, care a păgubit statul cu miliarde, după neno­rocirile de la oficiul de aprovizionare... ce în­semnează această mică operaţie de favoare pentru directorul unei bănci,­­care e prietenul ministrului respectiv ? Nimic! Numai că ea dăsvălue întreg sistemul eco­nomic al unei guvernări, care ne ducea cu siguranţă la dezastru, în caz că nu i se pu­nea sfârşit în crasul suprem. Uşurinţa cu care s-a eliberat bonul de tezaur pentru Banca Comercială caracterizează toate operaţiile fi­nanciare ale d-lui C. Argetoianu, care a în­locuit pe d. Titulescu timp mai îndelungat. Aruncarea pe pieţele străine a atâtor bonuri de tezaur au depreciat rapid valuta noastră, pentru stabilirea şi îndreptarea căreia guver­­nul de astăzi trebue să facă sforţări titanice. Şi pentru că aproape toate operaţiunile cu bo­nurile de tezaur sunt mai mult sau mai pu­ţin defectuoase, ca să nu întrebuinţăm alt cuvânt, tocmai de aceea guvernul actual în­­timpină atâtea greutăţi cu consolidarea lor. De altfel bonul de tezaur al Băncii Co­merciale nu e consolidat nici până în prezent. Descoperiri ca aceea a d-lui Madgearu, care pentru cei iniţiaţi în chestiunile noastre financiare nu era o taină, sunt de o îndoită importanţă: ele arată întâiu cu câtă uşurinţă a procedat guvernul de sub preşedinţia d-lui Averescu în chestiuni vitale ale Statului şi pun, în rândul al doilea, pentru cei ce au cap să priceapă, în lumina lor adevărată sforţările societăţei actualului guvern, de a asana, prin toate mijloacele, răul produs de înaintaşii săi. Ziarele anunţă că d. general Averescu în ultima şedinţă a Comitetului consultativ al par­tidului său ar fi declinat răspunderea acestei fapte pentru întreg guvernul de sub condu­cerea d-sale, făcându-l responsabil numai pe d. C. Argetoianu Manevre de aceste a mai făcut d. Averescu, când a fost strâmtorat de opinia publică. Ne aducem bine aminte, când de ochii lumii l-a forţat pe­­­răzlăuanu să-şi dea demisia din partid, menţinând însă, se pare toate legăturile de prietenie cu omul, care a făcut ce a făcut şi în interesul par­tidului său. O manevră mai mult nu strică. E bine când un șef de partid a fost și general, pen­tru că are pricepere pentru tot felul de ma­nevre. Numai că ele nu scapă pe partizanul, care a făcut ceva în dauna Sfatului, de opro­briul opiniei publice. Jubileu! „Românei ’mnei“ Anul trecut s’au împlinit 50 de ani de la înfiin­ţarea soc. acad. „România Jună“ din Viena. Membrii societăţii au luat iniţiativa de­ a se ridica un monument lui Mihail Eminescu la Cluj. In legătură cu aceasta d-l deputat D. Marmeliuc în şedinţa Camerei din 18 Mai, crt. a spus următoarele : Societatea academică „România Jună“ din Viena a fost una din iniţiatoarele vieţii noastre culturale şi naţionale. întrunind la sinul său de mamă bună pe fiii neamului nostru de pretutin­deni, ea le infiltra iubirea de neam ţi nădejdea împlinirei vremilor de astăzi. Ori­unde licărea în cuprinsul Românismului liber şi subjugat, o spe­ranţă, era prinsă şi nutrită în sărăcăciosul său cabinet de lectură, ori unde se ivea o manifestaţie, se reper­cur­ta în „România Jună“ cu puteri noui de iniţiative. Studenţii români de pre­tutindeni s’au înfrăţit timp de 16 ani în această societate, cu gândurile cele mai îndrăzneţe, dorurile cele mai tainice şi nădejdiile cele mai bune. Din sânul ei a pornit întâia manifestaţie panromânească, congresul dela Putna din 1871, în sânul ei s’au alcătuit pe vremuri când lipseau revistele literare, cele două almanahuri literare, în, care s- a întrunit tot ce scrisul românesc pro­dusese mai distins, în frunte cu nuvele de ale Reginei poete Carmen Sylva. In „România Jună“ s au sfinţit în fiecare an zilele mari din viaţa naţională ţi s-au sărbătorit forţele de elan ale Ro­mânilor de pretutindeni. Nu există societate studenţească, care să fie mai strâns legată de fiecare progres al naţiunei noastre de go am­ încoace, ca ,,România Jună“ din Viena, împlinind în anul trecut go ami de existenţă „România Jună ‘ a ţinut să comemoreze această însemnată zi din istoria sa printr un mare act de recunoştinţă faţă de cea mai nobilă personi­­ficaţie a geniului poetic românesc, faţă de Mihail Eminescu, unul dintre cei dintâi membri ai Lui ■ Eminescu, luptător neînfricat pentru progresul neamului nostru şi reprezentant prin excelenţă al geniului românesc, dar uitat de vitregia timpurilor, vor aceşti tineri intelectuali să-i ridice monument de veşnică­ amintire în Cluj, unde cul­tura noastră mai are de cucerit atât de mult. In acest scop s' au aranjat mari serbări jubiliare aproape în fiecare oraș din România, de pe urma cărora s’a strâns un fond, de 200.000 lei. Dar fiind nevoie pentru executarea monu­mentului de sume considerabile, sforţările tine­retului acestuia muncitor trebuie încurajate din toate părţile. Fiecare român trebue să-ţi dea obolul pentru înfăptuirea acestei opere de mândrie naţională ţi de recunoştinţă faţă de umbra celui mai mare poet al nostru. Ca fost preşedinte al ,,României June“ într-un timp de cea mai înfrigurată pregătire a sufletului românesc pentru marea epopee a naţiei noastre, al cărei rezultat a fost unirea tuturor Românilor şi ca membru onorific al ei fac un călduros apel la toţi colegii mei să binevoiască a renunţa la diurna pe o zi pentru fondul monu­mentului lui Mihail Eminescu din Cluj. ----------------------------­ ­­n­te. 1­­i . Sporul de salar acordat ticularilor Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular tuturor administraţiilor fi­nanciare din ţară, prin care le pune în vedere ca, odată cu achitarea salariilor funcţionarilor pe luna iunie, să le plă­tească şi sporul acordat prin noul bud­get, cu începere de la 1 Aprilie crt. Sporul cuvenit fiecărui funcţionar este prevăzut în tabloul de repartiţie a fondului, tablou ce a fost trimis admi­nistraţiilor financiare pentru orientare. Consiliu de miniştri Bucureşti, jo­­Radorj — Astăzi, în consi­liul de miniştri, d. Văitoianu a expus situaţia din Basarabia, arătând că asasinii ultimelor zile au încercat să evadeze, de altfel va da lămuriri în Senat. S’a votat statutul f­uncţionarilor, legea spe­culei şi lichidarea averilor sechestrate. Sa decis apoi convocarea colegiului bisericesc pentru alege­rea de episcop al Argeșului. Candidatul guverna­­nului e preotul Duma, nepotul mitropolitului pri­mat.­­ Recepţia d-lui Goga la Academie Bucureşti, 30 — Miercuri în 30 i. c. d. Octa­­vian Goga şi-a ţinut discursul de recepţiune în Aca­demia Română. A vorbit foarte frumos despre George Coşbuc. I-a răspuns în numele Academiei d. G. Bog­­dan-Duică. Şedinţa solemnă a fost prezidată de M. S. Regele.

Next