Glasul Bucovinei, iulie 1923 (Anul 6, nr. 1299-1322)

1923-07-01 / nr. 1299

ISC*.Pag. 2 i. mânesc, care mereu a tins spre emancipare şi spre ruperea cătuşelor ce înlănţuiau jumă­tate din neamul nostru. Şi răsplata istorică care există fără îndoială, puternică şi de ne­înlăturat, a dat cuvenită satisfacţie pentru tot ce-a îndurat, nu numai neamului nostru, ci şi acestei forţe luptătoare, care a fost „R. J.“ . Dela răsturnarea monarhiei în Austria, localul acestei societăţi s'a mutat în acel Burg vienez, pe frontispiciul căruia stătea mincinoasa lozincă «Justitia fundamentum regnorum», din care n’a plecat însă pentru neamul ro­mânesc decât perfidie şi împilare. Activitatea «R. J.» rămâne, fără îndoială , vie pildă de felul, cum trebue să lucreze tineretul universitar, pentru a scrie în istoria naţiei noastre pagini ca cele scrise de către societatea pe care o felicităm la împlinirea unui semicentenar de muncă. Urmând-o, cău­tând să prindă în sufletul său cât mai mult din nobilele îndemnuri ce ni le transmite glia strămoşească şi să le consolideze printr-o cultură temeinică în forţe de luptă, studen­ţimea noastră va putea să ia succesiunea generaţiei, care ne-a dat marea unire a tutu­ror Românilor. Ca fost preşedinte al «R. J.» în timpul, când marele suflet al poporului românesc de pretutindeni se pregătia pentru cina cea de taină a uriaşelor jertfe ce-l aşteptau, aduc mulţumirile societăţii din Viena surorii sale „Junimea“ pentru aceată sărbătorire îndoită, iar D-voastre, doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc în numele aceleiaşi societăţi pentru frumoasa piatră ce-o puneţi, prin prezenţa Dvs. la această manifestaţie de recunoştinţă, în monumentul marelui poet Mihail Eminescu Pentru „Presa14 de la Bucureşti Faţă de ştirea eronată, adusă de «Presa1» în N-rul ei’ de Vineri 29 Iunie, precum că Ministerul de interne ar a fost pus în cunoştinţă că d. Cerkosky—pre­fectul judeţului Zastavna (Bucovina) este şeful unei mişcări «patriotice» care face propagandă intensă pen­tru Ukraina, ţinem să facem cunoscut că un prefect Cerkosky la Zastavna, ca şi în Bucovina întreagă, nici n’a existat şi nici nu există. De altfel toţi prefecţii din Bucovina sunt prea buni Români, decât să mai fie nevoie ca o astfel de informaţie să fie desminţită. Păcat numai că în vremile acestea de scumpete se strică hârtia şi cerneala cu ziare cari se lasă a fi infor­mate în chip atât de ușuratec şi tot­odată condamnabil. Fantezie bolnăvicioasă Un vecinie candidat la scaunul de senator al Universităţii în Parlament, după ce s-a dedat cu pri­lejul alegerii de senator la o agitaţie electorală, atât de puţin conformă cu demnitatea universitară, inspiră ziarului «Lupta» din 29 iunie a. c. un articol pe pa­gina a 4-a, în care alegerea rectorului Universităţii din Cernăuţi e numită un «scandal universitar», în urma căruia «profesorii universitari cernăuţeni ca şi publicul sunt foarte agitaţi», căci alegerea să fi fost ile­gală şi să se fi sfârşit cu «un scandal formidabil». Faţă de aceste afirmaţiuni neadevărate şi necuviin­cioase cari nu ne surprind nici dinspre partea zia­rului ce le debitează şi nici dinspre partea celui ce ie inspiră, fiind sărmanul patologic, suntem în măsură a şti că alegerea rectorului Universităţii din Cernăuţi s’a făcut în perfectă legalitate şi s’a desfăşurat până la sfârşit în deplină demnitate, precum nici nu se putea altfel, fiind doară vorba de o alegere univer­sitară. Rector, potrivit şi vechii legi austriaca şi celei româneşti, poate fi ales oricare dintre profesori titu­lari. Din simţ de colegialitate şi prin uz se observă Insă o rotaţie. Venind rândul Facultăţii de teologie, s’a ales din mijlocul ei domnul profesor Valerian Şe­san, doctor în teologie şi drept, de oarece domnul profesor Irimiev care după vârstă ar fi avut să vie la rând, n’a voit să primească această demnitate, iar domnul profesor Gheorghiu care ar fi avut să ur­meze, n’a voit să se pronunţe dacă doreşte s’o pri­mească sau nu. Un anumit domn profesor însă, năcăjit că nu poate parveni politiceşte barem în Bucovina şi do­rind să întrebuinţeze alegerea de rector pentru ma­­chinaţiunile sale politice, a încercat să devie scanda­lagiu, cu tot geamul solitar ce-l poartă la ochiu. Ne­­dându-i-se însă nici o atenţiune şi nici un răspuns, şedinţa de alegere a fost ridicată, fără ca profesorii cernăuţeni să fie cât de puţin agitaţi, dar mite încă publicul. m.OLASUL BUCOVINEI» SITUAŢIA EXTERNA Conferinţa de la Lausanne a terminat re­capitularea generală a tratatului de pace. A­­cordul relativ la chestiunea localităţii Caraba­ni şi la fixarea frontierei Mariţa a fost definitiv înregistrat. Delegatul bulgar a acceptat con­­venţiunea anexată la tratat cu privire la demi­litarizarea frontierei Mariţa dar n’a primit ar­ticolele adiţionale referitoare la accesul econo­mic al Bulgariei la Marea Egee. Chestiunea cupoanelor, a concesiunilor şi evacuarea Con­­stantinopolului rămân pendinte. Semnarea păcii este împiedecată numai de intransigenţa aliaţi­lor pe chestiunea modului de plată a cupoa­nelor. Turcia se află în imposibilitate materială de a da despăgubiri şi are absolută nevoe de a primi credite europene * Guvernul iugo­slav a luat măsuri severe contra republicanilor, interzicând întrunirea lui Rădici la Zagreb. * In Bulgaria domneşte ordinea şi liniştea. Partidele politice manifestă tendinţa de a fu­ziona într’un mare partid politic care să aibă o autoritate morală deosebită, pentru a pune frâu tendinţelor de disoluţie a statului. Un ziar de opoziţie şi situaţia politică internă «Adevărul», cunoscut adversar politic neînpăcat al guvernului, după ruptura tratativelor de fuziune dintre partidul ţărănist şi cel ardelean, făcându-şi re­­flexiunile sale asupra nouii situaţii politice interne, ajunge la următoarea încheiere : «In rezumat după ruptură, noua situaţie politică se prezintă precum ur­mează : Opoziţia democrată este divizată şi slăbită. D. general Averescu care se credea sigur de succesiune, graţie a concursului d-lui Brătianu, vede spectrul puterei indepârtăndu-se. D. Ionel Brătianu se pregătește pentru o nouă sesiune parlamentară­. I­I Cernăuţi, str. Regina Maria 2 (Edificiul Primăriei) Vinde toate mărfurile EN-DET1 ei piei le [N-GROS Mari serbări în folosul ridicării „Monumentului Unirii“ Pentru Marile Serbări dela Hipodrom şi Cârdul Gâştelor, ce se dau în folosul ridicării Monumentului Unirii, Duminică 1 Iulie a. c­—şi în caz de timp nefa­vorabil Duminica următoare — s’au făcut pregătirile cele mai mari, pentru o reuşită frumoasă şi pentru a fi cele mai grandioase serbări din câte s’au dat In oraşul nostru. Comitetul serbărei a placardat ur­mătorul A­PEL Către populaţia din Cernăuţi. — Vă este încă treaz în minte, că acum 5 ani dulcea noastră Buco­vină s’a alipit la Patria mumă. — Aţi fost demni de aceasta şi aţi înfăptuit acest act, necondiţionat.—Mo­numentul Unirii, care se va ridica în Cernăuţi, va sim­boliza acest act. — Daţi şi acum concursul necondiţio­nat şi veniţi în număr cât mai mare. Duminică 1 Iulie 1923 la Hipodrom şi Cârdul Gâştelor, unde vor fi mari serbări, pentru realizarea acestui simbol. Cernăuţi, 28/VI, 1923 Comitetul serbărei Comandantul Diviziei 8-a, General (ss) Mircescu. Preşedintele Comisiei Interimare, (ss) N. Flondor. Di­rector General (ss) Scalat. Prefectul Poliţiei, (ss) Mă­­nescu. Mai jos se publică programul ce se va desfă­şura în acea zi. Program La Hipodrom Concursuri de atletică uşoară şi gimnastică, aler­gări domni 400 m, alergări doamne 80 m. Alergări domni (cluburi sportive, civile şi militare) 1500 m, idem 3000 m.­ Alergări de cai la trap şi galop (pro­grame speciale). Reprezentaţii de cinematograf (8 filme grandioase). Spectatorii iau loc în tribune joc de ruletă în casinoul Hipodromului. La Cârdul Gâştelor Scăldatul (fără a fi obligatoriu), Sărituri în înăl­ţime (doamne şi domni), lupta cu frânghia (echipe de câte 10 persoane), Championat pentru oraşul Cernăuţi. Paralele — fus — (lucrări de excelare a cluburilor). Joc de popier. Aparate de încercarea puterei. Concurs de frumuseţe pentru doamne. Concurs pentru cel mai urît bărbat. Plimbare cu gondole veneţiene pe Prut. Serenade. Batae cu confetti şi serpentine. 11 numere de varieteu cu artişti excelenţi. Poşta americană care funcţionează No. 1299 tot timpul serbărei. Concursuri de înot. înot pentru domni 100 m. înot pentru doamne 80 m. Înot liber pentru juniori până la 16 ani 100 m. Înot liber pentru seniori până la 40 ani 100 m. Înot pentru fete până la 12 ani 30 m. înot pentru domni stil liber 200 m. înot pentru doamne stil liber 100 m. Sărituri in apă (concurs). Tobogan pe apă. Alergări în sac. Spargeri de oale. Legări de cravate. Urcare pe frânghie. Pod pentru trecere peste Prut în Africa, unde s’a aranjat un bufet şi va cânta un taraf de lăutari. Iluminaţii cu proiectorul. Focuri de artificii, bengale, morişti, evantalii, etc. etc- Bilete de intrare Se vând cu începere de astăzi până la 30 Iunie 1923 ora 6 p. m. la: librăria Pardini şi Schallg, librăria „Ostaşul Român“, librăria Bertha Klein, librăria Hutter, librăria König. in ziua serbărei Biletele se vor vinde de la ora 10 a. m. —8 d. m. în casa de schimb Fuhrmann, în chioşc Piaţa Unirei, vis-a-vis de Tropp & Fan­kmann, la chioşcul (bombo­­neria) vis-a-vis Hotel Paris şi la casele de la Cârdul gâştelor. Bufetul * In timpul serbărei vor funcţiona bufete speciale cu mâncări şi băuturi alese şi răcoritoare, chioşcuri pentru ţigări, prăjituri, îngheţată. O ospătarie naţio­nală cu taraf de lăutari. Transportul vizitatorilor In ziua serbărei se va face prin trăsuri cu 2 cai, taxa pentru 5 persoane spre locul serbărei ziua 30 lei, dela 8 seara, 40 lei, pentru înapoiere, 40 lei, dela ora 8 seara, 50 lei. Cu Camioane şi automobile de lux Numai cu prezentarea biletelor de intrare şi nu­mai cu cumpărarea mărcilor de plecare, care se găsesc în ziua serbărei la ghişeurile următoare: de la ora 10 a. m. până la 8 seara în casa de schimb Fuhrmann, în chioşcul Piaţa Unirei vis-a-vis Tropp & Fan­kmann şi în chioşcul vis-a-vis Hotel Paris. Taxe de persoană Cu camionul ziua 5 lei, de la ora 8 seara 10 lei, cu automobil de lux, ziua 10 lei, seara 20 lei. Ghişeul Casei Pentru înapoiere este la Cârdul gâştelor. Piaţa de aşteptare Spre locul serbărei în strada Regele Ferdinand 1 (vis-a-vis Hotel Paris), pentru înapoiere la Cârdul gâştelor. Cu tramvaiul Vagoane speciale din Piaţa Unirei ia locul ser­bărei şi înapoi la ora 1 d. m. până a 2-a zi dimineaţa. Intrarea: 20 lei de persoană 10 lei de copil. Biletul de intrare este valabil atât pentru Hipo­drom (cursele de cai) cât și pentru Cârdul gâștelor. HMFOR/ViTiUNÎ UNIVERSITARE Dala Facultatea de drept. — Se aduce la cunoş­tinţă d-lor studenţi câ înscrierile la facultatea de drept pentru anul de studii 1923/24 se vor face în zilele de 1—15 Octomvrie 1923 pentru toţi studenţii înscrişi în toţi anii de studii, cari vor prezenta urmă­toarele documente: 1. Certificat de bacalaureat, 2. Cer­tificat de botez (naştere) şi 3. Certificat de indigenat, cari documente vor rămânea în arhiva facultăţii până la absolvirea studiilor sau părăsirea facultăţii. Toţi acei studenţi cari nu vor prezenta în termenul fixat documentele cerute vor fi şterşi din controalele facul­tăţii. Tot aşa se va proceda şi faţă de studenţii cari se vor înscrie în anul­­ de licenţă.

Next