Glasul Bucovinei, august 1923 (Anul 6, nr. 1323-1347)

1923-08-01 / nr. 1323

OWN Pag. 2 Companii Generală de Electricn­ele Societate anonima Română Sucursala Cernăuţi. FISCHER SAMU­ELY & Co. Societate in­comandită Sucursala Cernăuţi. Mare depozit de Maşini, Aparate şi Materiale electrice, Maşini de scris ,, A. E. Q.“, Pile galvanice „N. E. W.4* Tot felul de instalaţiuni electrice pentru lumină şi forţe motrice. Expoziţie permanentă de lămpi şi aparate electrice de gătit şi încălzit. Telefon :1 . 1­­11:::::: ::::== Strada IANCU FLONDOR Ma rul 41 ======= Telefon 81 mijloc de plată». (Raportul lui O. Petersen, director technic (german) al secţiunei de emisiune de bilete de bancă dela Banca Generală din Bucureşti. Mai 1918). Această emisiune a constituit prima infla­­ţiune monetară a Ţarei; în cele două treimi ale teri­toriului cari au fost ocupate s’a emis o cantitate de bilete pentru o valoare întreită decât acela ca­re corespundea teritoriului întreg al României în momentul întrărei sale în război. Aceasta constituia o sarcină enormă care apasă și astăzi greu asupra noastră prin faptul că România este obligată să răscumpere biletele Băncei Generale fără ca acope­rirea depusă la Reichsbank din Berlin, sa fi fost resti­tuită până acuma. c) Punerea în vigoare anticipată a tratatului din București. In afară de aceasta, punerea în vigoare an­ticipată a Tratatului din București a contribuit să mă­rească daunele noastre, forţând România să predea cantităţi considerabile de vite şi de alimente, ele ma­terial de război etc. Prin acelaşi Tratat România a fost obligată sa acorde despăgubiri supuşilor şi în­treprinderilor germane. Toate aceste daune constitue obiectul articolul 259 al Tratatului din Versailles. d) Daune pricinuite Industriei petrolifere prin distrugerile cerute de către aliaţi şi luate în sarcina lor. Numai daunele industriei private se ridică la 10 milioane lire Sterlinge. Partea de daune suferite de către Stat nu a fost încă stabilită de comun acord cu Aliaţii, însă aplicarea aceloraşi principii de eva­luare ca pentru industria privată lasă sa prevadă un total ridicat. e) Daune suferite din partea unora din aliaţii noştri. Sub acest capitol trebue să figureze confisca­rea Tezaurului Român depus la Moscova, conform obligaţiunei impuse României de către Aliaţi şi sub paza aliaţilor. Numai aurul monetă, aparţinând Ban­­cei Naţionale a României (monete străine de aur), reprezintă o valoare de 322.729.504 lei aur. Inclusiv celelalte depozite ale Băncii Naţionale şi Casei de De­puneri şi Consemnaţiuni precum şi bijuteriile Coroanei României etc., aceste daune depăşesc un miliard lei aur. Această creanţă ne a fost dealtminteri recunoscută de către Conferinţa de la Geneva (clauze economice, articol 13). f) Obligaţiuni impuse României prin tratatele de la Saint-Germain şi de la Trianon. —Din acestea fac parte. Datoria zisă de «eliberare», formulată în mo­mentul semnăturei tratatului­ de la Saint-Germain, într’o vreme în care principiul fundamental al trata­telor — adică obligaţiunea impusă foştilor inamici de a repara în mod integral daunele pricinuite aliaţilor — nu fusese încă obiectul nici unei uşurări (tempe­rament). Cota-parte a României, stabilită de Comisiu­­nea de Reparaţiuni, este de 235 milioane franci aur. (Va urma.) jwawr­in la „Ijiul Elucubraţiunilor .Dreptăţii“ nici nu le-am mai putut pune un titlu românesc. Toţi strigoii antiliterari au eşit din călimarele din redacţia „Dreptăţii“ şi au început a juca pe mesele de scris înaintea redacto­rilor cuprinşi de furie, căci altfel nu ne putem explica halul de murdării literare în care a ajuns acest ziar. Numitul ziar se plânge că prefectul de Suceava, dl Cojocariu, ar fi oprit răspândirea „Dreptăţii". Fireşte, lucrul acesta nu este adevărat. Insă ce are a face? „Dreptatea“ e fericită când se poate com­porta ca la uşa cortului. Cerem scuze cetitorilor noştri că trebuie să re­producem câteva mostre din dicţionarul averescanilor. Noi nu întrebuinţăm astfel de expresiuni; le repro­ducem deci numai ca titlu de cultură averescanâ, mo­rală şi intelectuală, recomandând numitul ziar comite­tului. „Soţietâţii“ pentru premiare. „Dreptatea“ vorbeşte despre o greţoasă şi im­pertinentă lichea politică, „monstru de răutate, de i­­moralitate, de ignoranţă şi de prostie“, „soiu de di­hanie“, „porcării, călău inconştient“, „mişelii“, „pot­logării“, „ilegalităţi, nemernicii, porcării stupide“, „pa­tronii acestei brute infecte“ etc. Ca să vadă cetitorii noştri că ştiinţa de grama­tică a d-lor de la „Dreptatea“ nu este mai prejos de cultura lor morală, reproducem următorul pasagiu din acelaş articol (Nr. 470): „Un lung şirag de ilegalităţi, de nemernicii, de porcării stupide ilustrează activi­tatea acestui om, care în cinismul său diabolic, cu cât sunt mai mult înregistrate şi demonstrate, cu atât mai adese se repetesc“. Când oameni scriu în stilul acesta birjăresc nu pot avea dreptate, căci înjurătura nu poate înlocui a­­devârul, oricât de des și în orice formă ar fi între­­feuințată. AGLASUL BUCOVINEI Expoziţie în Coţmani La începutul lui iunie curent s’a deschis la Coţ­mani prima expoziţie de cusături româneşti, lucrate de elevele şcoalei primare din loc. Conducătoarea acestei expoziţii a fost înv. d-na Elena N. Bendescu, care printr’o muncă extraordinară a ştiut să deştepte interes şi dragoste pentru cusături româneşti şi în colţul cel mai înstrăinat al ţărişoarei noastre. Atât aranjamentul cât şi cusăturile erau de o frumuseţă rarâ, având mai ales în vedere, că aceşti copii au văzut şi lucrat pentru prima dată cusături româneşti. Salutăm cu bucurie redeşteptarea artei româneşti in această parte înstrăinată de Românism, şi dorim d-nei Bendescu şi pentru viitor mult succes în opera ce a întreprins-o pentru răspândirea culturei româneşti pe terenul industriei casnice naţionale. A­D. Din Bănceşti In Nr. 56 din „Poporul“ dela 1 Iulie cht. a apărut o notiţă intitulată : D-lui director general pentru interne spre cunoştinţă şi urmărire. In interesul adevărului constat că am petrecut 10 ani în comuna Bânceşti şi am luat parte la toate a­­legerile de acolo cari nu s’au făcut nici când prin mi­tuiri şi băuturi cum afirmă consilierii comunali de acolo. Că ar fi neregularitâţi in gospodăria comunală nu cred, căci îl cunosc pe actualul primar, Mihai Băncescu, ca fiind om cinstit avut şi fără familie şi având da­rul de a da şi nu de a lua sau a fura (zisa d-lor consilieri), şi mai cu samă nu dela o comună ca Băn­­ceşti, care n’are alte venite decât leul birului; prin truda şi multa cheltuială a actualului primar s’a zidit in anul 1913 biserica cea atât de mare şi fru­moasă, astăzi, ducere, dărâmată până la temelie de trupele bavareze. Sâ întrebe domnii consilieri comu­nali pe sătenii Ştefan Melniciuc şi Vasile Parascan câte spese a avut primarul la zidirea bisericii dând mâncare meşterilor şi zidarilor cari ridicau acest sfânt lăcaş. Tot când era dânsul primar s’a zidit şi şcoala, dovedind şi cu acest prilej primarul că ştie să clă­dească şi nu să dărâme. Este adevărat că după retragerea Ruşilor din Bucovina şi strămutarea trupelor austriace la alt front, păreţii şcoalei erau încă nedărâmaţi. Intorcându-se locuitorii evacuaţi după timp de 6 luni şi neaflând în tot satul nici o casă au început a-şi clădi fiecare cate un bordeiu, la care s’au ajutat şi cu dărâmăturile zidului, ce se aflau pe jos; gătin­­du-se acestea, dânşii au întins mâna şi mai sus,— ur­marea a fost­ că pereţii şcoalei au fost desfăcuţi de tot. Aceasta s’a întâmplat in timpul revoluţiei când oamenii nu voiau să asculte de autorităţi. Cine a luat cărămizi din zidul şcoalei ar trebui să o ştie şi con­silierii, cum o ştiu şi eu foarte bine­ In comuna Bânceşti s’au zidit 4 bărăci de mili­tari, din care una a primit-o sora primarului, văduvă, pe plajă, deci nu este adevărat că ea şi-ar fi zidit o casă din cărămida şcoalei ci adevărat este că alţii şi-au zidit case şi grajduri din cărămida şcoalei pe care consilierii comunali n’au avut ochi să-i vadă. Acel consilier comunal care susţine că şcoala s’ar fi dărâmat sub influenţa primarului, este venit după alipirea Bucovinei la România. Este regretabil că astfel de oameni vor să in­formeze­ publicul, cu toate că ei înşişi se încălzesc astăzi la o sobă sau pe un cuptor din pereţii şcoalei. Ar fi de dorit ca sâ fie mai iubitori de adevăr. D. Băncescu, inv. sup. Mevsnti sülié econica a Etrnii Ziarul „Daily Mail“ combate zisele privitoare la situaţia economica a Germaniei. Fiecare are de lucru în această ţară, scrie ziarul. Lucrătorii în oraşe au destulă hrană, ţăranul la ţară se găseşte acum într’o situaţie mai bună decât oricând iar clasele bogate risipesc banii la Berlin şi in staţiunile balneare la modă. Intr’un contrast teribil cu aceşti bogătaşi se găsesc numai lucrătorii intelectuali şi persoanele care posedă un venit prea mic şi sunt prea bătrâne să mai poată lucra! Aceştia însă suferă în tăcere. ----i---- .... • « • « ....... ............. Nr. 132. America apără drepturile Franţi Revista «Public Ledger» critică atitudinea an­­ţilor faţă de Franta in chestiunea despăgubirilor. « această afacere, Marea Britanie, nu are dreptate ! Franţa are toată dreptatea ; Germania poate să pli­tească. E timpul ca înţelegerea să se întoarcă la bui raţiune şi să pună capăt obositorului şi stupidului la german. Este timpul ca Statele­ Unite să arate Ger­maniei că dacă nu voeşte să plătească de voie, va pii cu forţa». Revista publică numeroase scrisori de aprobat primite din partea mai multor notabilităţi americani dintre cari cei mai mulţi Sunt de părere ce naţiunii au obligaţiunea să lupte alături de Franţa ajutând­­sa forţeze Germania să plătească. Fostul guvernata Stuart scrie: Franţa are tot atât dreptul ca sa for­ţeze Germania, să-şi plătească datoria, ocupându-i re­giunea Ruhr, după cum orice portărel ac­ are drepta să pună sechestru pe o avere. D. Spencer, deputat din Missouri are încredere­ că Franţa va izbuti să reuşească şi să asigure trium­ful cauzei ei. Germania, adaogă. D. Spencer va trebu să întrebuinţeze toate bogăţiile ce le are la dispoziţie pentru ca să-şi arate bunăvoință. SITUAŢIA EXTERNA Răspunsul guvernului francez şi belgian la nota Angliei menţine punctul de vedere francez adecă încetarea rezistenţei pasive germane îna­inte de­ a se începe orice discuţie cu guvernul german şi evacuarea Ruhr-ului, dupâ ce Ger­manic va fi făcut toate plăţile. * Crize interne din Germania ia propor­ţii neliniştitoare. Germania este ameninţată de foamete; din cauza deprecierii mărcii producă­torii de alimente nu mai apar pe pieţele ora­şelor mari. * Ministrul de interne Iugoslav a declarat unor ziarişti că situaţia internă din Iugoslavia e satisfăcătoare. De prezent nu poate fi vorbă de complicațiuni grave. . - n •* ® • — Fii mei mii francezi ai Serii Ziarul «Neue freie Presse» cu data de 24 Iulie c. aduce următoarea ştire ed­uicatoare. Doi studenţi de Teologie, Francezi de naţie, venind din Paris pentru a ţinea în numele Asociaţiei creştine de împăcare, o conferinţă despre ţinuturile devastate din Franţa au fost suspectaţi in Göttingen de studenţii germani, că ar fi spioni, iar docentul de la Universitatea din Göt­tingen Pipa a fost arestat, învinuit fiind că ar fi adă­postit spioni. Aceşti doi studenţi au ţinut însă o con­ferinţă şi la Uniunea academică din Marburg şi au vorbit chiar şi la o întrunire a personalităţilor mar­cante din Marburg, convocată de cunoscutul profesor universitar Rade. Paşapoartele lor erau in regulă, purtând viza autorităţilor germane. Cei doi Francezi, fiind adversari, ai politicei actuale franceze, au căutat o înţelegere internaţională. Germani, se pare că nu sunt atât de încântaţi de umanitarism decât anumite redacţii din Cernăuţi. Căci studenţii germani pătrun­zând în Gottingen in locuinţa docentului Pipa, i-au forţat pe studenţii francezi sa părăsească oraşul, să-şi ducă înşişi bagajul la gară, însoţiţi de o mulţime care-i huiduia. La gară au­ost siliţi să-şi ia bilet clasa a 11-a şi personalul cheferist numai cu greu i-a scos din ghiarele mulţimiri care voia sâ-i silească sâ călătorească în pac-vagon. Se vede că tot este mai puţin periculos să faci «umanitarism» la Cernăuți decât la Göttingen. Accident de cale ferată Bucureşti 30 (Rador) — Aseară două vagone de ale trenului din Timişoara, ce venea spre Bucureşti, au deraiat la haita Flămânzeni, lângă Ciocăneşti din cauza ruperii osiei. Ambele vagoane au fost sfărâmate. Sunt 5 morţi şi 16 răniţi. Victimele au fost aduse la Bucureşti cu un tren sanitar, care a fost așteptat, în gara de Nord, de d-nii general Vârloianu și general Munteanu, secretar general al Ministerului de râzboiu.

Next