Glasul Bucovinei, septembrie 1923 (Anul 6, nr. 1348-1370)
1923-09-01 / nr. 1348
MMM»*«» trMMMKiabrVuMMh lîbîiote*» ArT 1 IA*| /VI II A G4 ZIARUL: Telefon Nrul 61 Anul V î.si ORGAN NAȚIONAL RottaliSC fI PARE ZILNIC TELEFON No 61 «PARE ZILNIC ^SONAHENTIL: &: mai a Sc itt, pe [a an *3 lei, pe tis toi 4 ® fel, pentru Stefan »taie, pe vi» an 80 id, pe % a« +* Id, pe trei luni Ju kas, Preatăi numărul <ie Duminică, pe urs an 32 ei, pe 1»» M$M, pt trei Luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an 400 lei, pe O, an 260 lei. • 0 Număr perttru țărani Cernăuți, Sâmbătă 1 Septembrie 1923 Redacția și Administrația Cernăuți, No. 33, Strada Domneas*» Nr. 13 Se primesc numai articole iscălite, se înapoiază. TIPOGRAFIA: Telefon 286 Nr 1348 fWRINTURI ȘTIU £ CL«m sw care*äea*c «apă tarife! se primesc h **m§» ^etrație- Strada comprwísei Mc. S3 S&®«$rss tmnenifei I» interiorul damtat *• vmataxm «n30*&> Nn la ani ai icis d !n fiecare țară orânduită cetățenii au drepturile lor cetățenești, dar și îndatoriri. Atât drepturile cât și îndatoririle cetățenilor sunt hotărîte prin legi și, unde este ordine și bună chibzuință, nimeni afară de legiuitor nu poate tăia din drepturile acestea sau spori sarcinile și îndatoririle cetățenilor peste acelea pe cari le hotăresc legile. Așa e și la noi în Țara Românească și știm cu toții că, în privința birurilor pe cari trebue să le plătească toți cetățenii statului român, avem o lege pentru unificarea contribuțiunilor directe, votată de parlamentul de acum. Legea aceasta împarte cu multă dreptate sarcina birurilor asupra tuturor cetățenilor României Mari și cu alt prilej vom arăta cu cât e mai dreaptă această lege, mai ales când e vorba de plata birului de cătră cei săraci, față de legea pe care vroiau să o pună la cârca țării averescanii. Legea birurilor de astăzi, alcătuită de d. Ministru de finanțe Vintilă Brătianu și votată de parlamentul de acuma, hotârește însă între altele la capitolul al noulea (începând de la ` 71) că, pe lângă unele din birurile hotărite prin această lege pentru stat, se vor mai ridica și anume biruri numite adiționale, adecă biruri de adăugire, și anume în folosul județelor, al comunelor, camerelor de comerț și al altor așezăminte de obștesc folos. Județele și comunele trebue să îngrijească de anume treburi ale gospodăriei obștești din cuprinsul lor și, pentru acoperirea cheltuelilor în legătură cu gospodăria județeană și comunală, noua lege a birurilor hotărește că banii incasați din așa numitele biruri adiționale să se dea județelor și comunelor. Și îngrijirea și ținerea în bună stare a șoselelor și drumurilor este dată în seama județelor și comunelor, iar cheltuiala cu îndreptarea, orânduirea, curățirea drumurilor trebue să fie acoperită din banii pe cari județele și comunele îi primesc din acele biruri adiționale, de cari am amintit adineori și pe cari chiar pentru acest scop tot cetățenii birnici le plătesc. Așa ar trebui să fie după lege. Dar la noi, în Bucovina, unde te întorci dai de bariere — adecă rohătei, cum le zic oamenii noștri —. A ajuns treaba atât de departe încât astăzi sătenii noștri plătesc taxele rohăteilor acestora câte cu 15 lei de căruță și 3 lei de fiece cap de vită. Nu există aproape șosea sau drum în Bucovina care să nu aibă o asemenea barieră, ba pe alocurea se găsesc pe o îndepărtare de numai 30 kilometri chiar câte trei bariere în șir. Cunoaștem un caz, pe care ni l-a comunicat un gospodar din ținutul Storojinețului, și care zicea că, plecând cu o căruță cu doi cai până la Cernăuți, a trebuit să plătiască taxe pentru rohătei în suma de 72 (șaptezeci și doi)lei. E lucru știut că rohăteile noastre au fost înființate pentru ca cu banii cari se încasează să se grijească de drumuri. Dar am văzut că, după noua lege a birurilor, toți cetățenii români plătesc birul așanumit adițional, menit în bună parte aceluiaș scop. Nu se poate deci ca pentru acelaș lucru să se ceară cetățenilor noștri de două ori plata birului, mai ales că noua lege a birurilor zice în § 74 că: Nici un fel de zecimi sau alte dări afărâ de cele hotărîte prin legea birurilor nu pot fi nici înființate și nici încasate. Birurile hotărîte prin legea cea nouă au pornit a fi incasate. Județele și comunele vor primi în curând din birurile incasate partea ce li se cuvine. Așa fiind, robăteile vor trebui desființate ca să scăpăm cu toții de această pacoste. In urma unui sfat avut cu mai mulți senatori și deputați bucovineni, domnul Ministru Dr. I. Nistor a vorbit despre chestiunea rohăteilor și cu domnul Ministru de finanțe V. Brătianu. Și domnul Ministru de finanțe este de părerea că barierele (rohăteile) trebuesc desființate. Astfel credem că in curând vom scăpa de ele. Dr. Aurel Morariu. O lămurire Cu ocazia împroprietăririi dela Gura-Homorului s’a prezentat la d. ministru I. Nistor o delegație de țărani din Botoșana cu plângerea contra felului cum se taie pădurea sătească. D. ministru a ascultat ja soba țăranilor și a dispus ca să se oprească tăerea pădurii, până ce o comisiune la fața locului va cerceta cazul și va dispune cele de cuviință. Sita tBmplifirii Soairii Reforma agrară, legea cea mai de seamă care s’a făurit și înfăptuit după războiu, prin străduințele și munca atâtor buni Români, organizați în partidul național-liberal, este adusă la îndeplinire și la noi, în Bucovina. Organizația politică din Bucovina condusă cu pricepere desăvârșită și cu tragere de inimă pentru țărănimea noastră de către d-l ministru I. Nistor, a știut, din vreme, să se facă glosul plugarilor bucovineni și să ceara împroprietărirea lor. Timp de 5 ani de zile această organizație politică a muncit și luptat neobosit pentru ca această lege să se înfăptuiască într’un mod cât mai larg. A fost o luptă grea, căci și la noi s’au găsit oameni, cari de dragi ce le-au fost țăranii au căutat să împiedice cu fel da fel de mijloace aducerea la îndeplinire a legii pentru reforma agrară. Inca acuma, dupa ce partidul național-liberal a luat cârma țării, pentru a o scoate din încurcăturile, în care au adus-o stăpânirea și oamenii generalului Averescu, vedem legea pentru împroprietărirea țăranilor pe cale de-a fi împâtuită în întregime și pentru totdeauna. Așa s’a prăznuit Marți, 28 August crt. de Sf. Maria-Mare, și la Gura-Homorului împroprietărirea țăranilor, prin o sărbare de toată frumusețea. Pe țarina Homorului lângă drumul cel mare se găsea clădită din brazi și din cetină o capelă și în ea un altar pentru slujba religioasă. Preoțimea din Homor, reprezintanții diregătoriilor și o mulțime nemăsurată de țărani și cărturari din toate satele dinmprejurime se găseau adunați pe locul sărbării, când la orele 11 a. m. d ministru 1. Nistor cu d-na și d-șoara, însoțiți de d-nii deputați Doboș și Reut, dir. g-ral Prelici, preș. al casei centrale de împroprietărire și cooperație Barbu Grigorovița și șef de cabinet Luția, sosită fiind călăuziți, de-a dreapta și de a stânga, de un șirag lung de călăreți cu brâie și steaguri tricolore și de o grupă de cercetași pe biciclete. D. director Nosec de la Prefectura jud. Gura Homorului și d. primar al orașului Homor, Ardeleanu l-au primit pe d. ministru cu urări de bun sosit în județul și orașul Homor și cu pâine și sare, după obiceiul vechiu moldovenesc. Apoi un sobor de preoți în frunte cu S. Lazăr, protopop Mironovici a servit serviciul divin, rugând binecuvântare dumnezeiască pentru Rege, Dinastie, Neam și Țară. Răspunsurile le-a dat corul învățătorilor condus de d. M. Vasilovici. După sfințirea apei păr. protopresviter Mironovici a rostit o cuvântare foarte frumoasă, amintind că în ziua de Sf. Maria 1916 a fost, când M. S. Regele Ferdinand al României a chemat poporul român la luptă și jertfă pentru întregirea Neamului. Atunci M. S. Regele a făgăduit țăranilor împroprietărire cu pământ și iată că după 7 ani de zile, făgăduința aceasta este împlinită. Pământul este astâzi nu numai odorul cel mai scump al țăranului, ci și ccî maigur. Insă acela•« a primit în dar pământ are îndatorirea sfântă să se arate mulțumitor celui ce l-a dăruit, și cea mai frumoasă mulțumire pentru un dar atât de scump este ca cei împroprietăriți să lucreze pământul primit, bine și cu credință și să se roage lui Dumnezeu să binecuvânteze pe M. S. Regele și Dinastia României. D. ministru. Nistor luând cuvântul spune celor de față că precum Voivozii cei vechi dădeau pentru apărarea hotarelor și a țării, moșii și pământuri oștenilor lor, așa și M. S. Regele Ferdinand, urmând acestui obiceiu al Voievozilor, a poruncit să se dea luptătorilor de la Mărășești, Mărâști, și de pe celelalte câmpii de bătaie, pământ drept răsplată pentru sângele vărsat întru apărarea Țârii. In această poruncă au fost cuprinși și țăranii din țările alipite României prin Unirea cea mare a tuturor Românilor. In felul acesta stăpânirea românească a venit și la noi, să facă dreptate. Cea mai scumpă avere a Românului este țărâna care-1 hrănește. Se cuvine deci să iubim și să păstrăm pământul nostru cu toată dragostea, să-l muncim cu toată râvna și să-l apărăm cu toată puterea noastră. „De câte ori strângeți roadele de pe pământul acesta, aduceți-vă aminte de cei 800 mii mucenici, ce l-au apărat, de M. S. Regele Ferdinand, care vi l-a dat și de acei ce au înfăptuit legea reformei agrarei D. deputat Reuf, a amintit cum de ani de zile se vorbea printre oameni că pământurile fondului bisericesc și cele boierești se vor împărți la țărani. Iată că a sosit ziua când acest fond bisericesc din Bucovina, care este al tuturor Românilor, și pământurile boierești au fost împărțite, după cum zicea legea. A amintit apoi că potrivit Constituției noui, care zice că toți cetățenii României, fără deosebire de nație și religie au aceleași drepturi și îndatoriri, au fost împroprietăriți și țăranii, fără deosebire de nație, făcându-se aceiaș dreptate tuturor plugarilor. Roagă apoi în numele județului pe d. ministru Nistor, ca sfetnic al Tronului, să aducă la știrea M. S. Regelui, că cetățenii români din județul Homorului vor apăra întotdeauna Țara, la vreme de nevoie. In sfârșit ia cuvântul de deputat Doboș, arătând avântul ia care a luptat soldatul român apărându-și țara de dușmani și desrobindu-și frații.Apoi a arătat câtă muncă și grijă au depus oamenii de bine de la noi în frunte cu domnul ministru Nistor pentru ca legea ce face dreptate țăranilor să se înfăptuiască și încheie dorindu-le celor împroprietăriți stăpânire pașnică și cu folos asupra pământului primit. De pe o tribună, clădită din cetină alăturea de capelă, d. agronom județean Porfirie Colomițchi dă citire procesului verbal de împroprietărire, iar d. ministru Nistor semnează acest