Glasul Bucovinei, septembrie 1923 (Anul 6, nr. 1348-1370)

1923-09-01 / nr. 1348

MMM»*«» trMMMKiabrVuMMh lîbîiote*» A­rT 1 IA*| /VI II A G­4 ZIARUL: Telefon N­rul 61 Anul V î.­si ORGAN NAȚIONAL Rottali­SC fI PARE ZILNIC TELEFON No 61 «PARE ZILNIC ^SONAHENTIL: &: ma­i a Sc itt, pe [­a an *3 lei, pe tis toi 4 ® fel, pentru Stefan­ »taie, pe vi» an 80 id, pe % a« +* Id, pe trei luni­­ Ju­ kas, Preatăi numărul <ie Duminică, pe urs an 32­­ ei, pe­­ 1»» M­­$M, pt trei Luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an 400 lei, pe O, an 260 lei. • 0 Număr perttru țărani Cernăuți, Sâmbătă 1 Septembrie 1923 Redacția și Administrația Cernăuți, No. 33, Strada Domnea­s*» Nr. 13 Se primesc numai articole iscălite, se înapoiază. TIPOGRAFIA: Telefon 286 Nr 1348 fWRINTURI ȘT­IU £ CL«m sw care*äea*c «apă tarif­e! se primesc h­ **m§» ^etrație- Strada comprwísei Mc. S3 S&®«$rss tmnenifei I» interiorul damtat *• vmataxm «n30*&> Nn la a­­ni ai icis d !n fiecare țară orânduită cetățenii au drepturile lor cetățenești, dar și îndatoriri. Atât drepturile cât și îndatoririle cetățenilor sunt hotărîte prin legi și, unde este ordine și bună chibzuință, nimeni afară de legiuitor nu poate tăia din drepturile acestea sau spori sarcinile și îndatoririle cetățenilor peste ace­lea pe cari le hotăresc legile. Așa e și la noi în Țara­ Românească și știm cu toții că, în privința birurilor pe cari trebue să le plătească toți cetățenii statului român, avem o lege pentru unificarea contri­­buțiunilor directe, votată de parlamentul de acum. Legea aceasta împarte cu multă drep­tate sarcina birurilor asupra tuturor cetățeni­lor României Mari și cu alt prilej vom arăta cu cât e mai dreaptă această lege, mai ales când e vorba de plata birului de cătră cei săraci, față de legea pe care vroiau să o pună la cârca țării averescanii. Legea birurilor de astăzi, alcătuită de d. Ministru de finanțe Vintilă Brătianu și votată de parlamentul de acuma, hotârește însă în­tre altele la capitolul al noulea (începând de la ` 71) că, pe lângă unele din birurile hotă­­rite prin această lege pentru stat, se vor mai ridica și anume biruri numite adiționale, adecă biruri de adăugire, și anume în folosul jude­țelor, al comunelor, camerelor de comerț și al altor așezăminte de obștesc folos. Județele și comunele trebue să îngri­jească de anume treburi ale gospodăriei ob­ștești din cuprinsul lor și, pentru acoperirea cheltuelilor în legătură cu gospodăria jude­țeană și comunală, noua lege a birurilor ho­­tărește că banii incasați din așa numitele bi­ruri adiționale să se dea județelor și comu­nelor. Și îngrijirea și ținerea în bună stare a șoselelor și drumurilor este dată în seama județelor și comunelor, iar cheltuiala cu în­dreptarea, orânduirea, curățirea drumurilor trebue să fie acoperită din banii pe cari ju­dețele și comunele îi primesc din acele biruri adiționale, de cari am amintit adineori și pe cari chiar pentru acest scop tot cetățenii bir­­nici le plătesc. Așa ar trebui să fie după lege. Dar la noi, în Bucovina, unde te întorci dai de ba­riere — adecă rohătei, cum le zic oamenii noștri —. A ajuns treaba atât de departe în­cât astăzi sătenii noștri plătesc taxele rohăt­­eilor acestora câte cu 15 lei de căruță și 3 lei de fiece cap de vită. Nu există aproape șosea sau drum în Bucovina care să nu aibă o asemenea barieră, ba pe alocurea se găsesc pe o îndepărtare de numai 30 k­ilo­metri chiar câte trei bariere în șir. Cunoaș­tem un caz, pe care ni l-a comunicat un gospodar din ținutul Storojinețului, și care zicea că, plecând cu o căruță cu doi cai până la Cernăuți, a trebuit să plătiască taxe pentru rohătei în suma de 72 (șaptezeci și doi)lei. E lucru știut că rohăteile noastre au fost înființate pentru ca cu banii cari se încasează să se grijească de drumuri. Dar am văzut că, după noua lege a birurilor, toți cetățenii români plătesc birul așanumit adițional, me­nit în bună parte aceluiaș scop. Nu se poate deci ca pentru acelaș lucru să se ceară ce­tățenilor noștri de două ori plata birului, mai ales că noua lege a birurilor zice în § 74 că: Nici un fel de zecimi sau alte dări afărâ de cele hotărîte prin legea birurilor nu pot fi nici înființate și nici încasate. Birurile hotărîte prin legea cea nouă au pornit a fi incasate. Județele și comunele vor primi în curând din birurile incasate partea ce li se cuvine. Așa fiind, robăteile vor tre­bui desființate ca să scăpăm cu toții de a­­ceastă pacoste. In urma unui sfat avut cu mai mulț­i senatori și deputați bucovineni, domnul Mi­nistru Dr. I. Nistor a vorbit despre chestiu­nea rohăteilor și cu domnul Ministru de fi­nanțe V. Brătianu. Și domnul Ministru de fi­nanțe este de părerea că barierele (rohăt­eile) trebuesc desființate. Astfel credem că in curând vom scăpa de ele. Dr. Aurel Morariu. O lămurire Cu ocazia împroprietăririi dela Gura-Ho­­morului s’a prezentat la d. ministru I. Nistor o delegație de țărani din Botoșana cu plân­gerea contra felului cum se taie pădurea să­tească. D. ministru a ascultat ja soba țăranilor și a dispus ca să se oprească tăerea pădurii, până­ ce o comisiune la fața locului va cer­ceta cazul și va dispune cele de cuviință. Sita tBm­plifir­ii Soa­irii Reforma agrară, legea cea mai de seamă care s’a făurit și înfăptuit după războiu, prin străduințele și munca atâtor buni Români, organizați în partidul național-liberal, este adusă la îndeplinire și la noi, în Bucovina. Organizația politică din Bucovina condusă cu pricepere desăvârșită și cu tragere de inimă pentru țărănimea noastră de către d-l minis­tru I. Nistor, a știut, din vreme, să se facă glosul plugarilor buco­vineni și să ceara împroprietărirea lor. Timp de 5 ani de zile această organizație politică a muncit și luptat neobosit pentru ca această lege să se înfăptuiască într’un mod cât mai larg. A fost o luptă grea, căci și la noi s’au găsit oameni, cari de dragi ce le-au fost țăranii au căutat să împiedice cu fel da fel de mijloace aducerea la îndeplinire a legii pentru reforma agrară. Inca acuma, dupa ce partidul național-liberal a luat cârma țării, pentru a o scoate din încurcăturile, în care au adus-o stăpânirea și oamenii generalului Averescu, vedem legea pentru împroprietărirea țărani­lor pe cale de-a fi îm­pâtuită în întregime și pentru totdeauna. Așa s’a prăznuit Marți, 28 August crt. de Sf. Maria-Mare, și la Gura-Homorului împroprietărirea țăranilor, prin o sărbare de toată frumusețea. Pe țarina Homorului lângă drumul cel mare se găsea clădită din brazi și din cetină o capelă și în ea un altar pentru slujba religioasă. Preoțimea din Homor, reprezintanții diregătorii­­lor și o mulțime nemăsurată de țărani și cărturari din toate satele dinmprejurim­e se găseau adunați pe locul sărbării, când la orele 11 a. m. d ministru 1. Nistor cu d-na și d-șoara, însoțiți de d-nii deputați Doboș și Reut, dir. g-ral Prelici, preș. al casei centrale de împroprietărire și cooperație Barbu Grigorovița și șef de cabinet Luția, sosită fiind călăuziți, de-a dreapta și de a stânga, de un șirag lung de călăreți cu brâie și steaguri tricolore și de o grupă de cercetași pe biciclete. D. director Nosec de la Prefectura jud. Gura­ Homorului și d. primar al orașului Homor, Ardeleanu l-au primit pe d. ministru cu urări de bun sosit în jude­țul și orașul Homor și cu pâine și sare, după obice­iul vechiu moldovenesc. Apoi un sobor de preoți în frunte cu S. La­zăr, protopop Mironovici a servit serviciul divin, rugând binecuvântare dumnezeiască pentru Rege, Dinastie, Neam și Țară. Răspunsurile le-a dat corul învățătorilor condus de d. M. Vasilo­­vici. După sfințirea apei păr. protopresviter Mironovici a rostit o cuvântare foarte frumoasă, amintind că în ziua de Sf. Maria 1916 a fost, când M. S. Regele Ferdinand al României a chemat poporul român la luptă și jertfă pentru întregirea Neamului. Atunci M. S. Regele a făgăduit țăranilor împroprietărire cu pământ și iată că după 7 ani de zile, făgăduința aceasta este împlinită. Pământul este astâzi­ nu numai odorul cel mai scump al țăran­ului, ci­ și­ ccî­­ mai­­gur. Insă acel­a•« a primit în dar pământ are îndatorirea sfântă să se arate mulțumitor celui ce l-a dăruit, și cea mai fru­moasă mulțumire pentru un dar atât de scump este ca cei împroprietăriți să lucreze pământul primit, bine și cu credință și să se roage lui Dumnezeu să bine­cuvânteze pe M. S. Regele și Dinastia României. D. ministru­­. Nistor luând cuvântul spune celor de față că precum Voivozii cei vechi dădeau pentru apă­rarea hotarelor și a țării, moșii și pământuri oșteni­lor lor, așa și M. S. Regele Ferdinand, urmând aces­tui obiceiu al Voievozilor, a poruncit să se dea lup­tătorilor de la Mărășești, Mărâști, și de pe celelalte câmpii de bătaie, pământ drept răsplată pentru sân­gele vărsat întru apărarea Țârii. In această poruncă au fost cuprinși și țăranii din țările alipite României prin Unirea cea mare a tuturor Românilor. In felul acesta stăpânirea românească a venit și la noi, să facă dreptate. Cea mai scumpă avere a Românului este țărâna care-1 hrănește. Se cuvine deci să iubim și să păstrăm pământul nostru cu toată dragostea, să-l muncim cu toată râvna și să-l apă­răm cu toată puterea noastră. „De câte ori strângeți roadele de pe pământul acesta, aduceți-vă aminte de cei 800 mii mucenici, ce l-au apărat, de M. S. Regele Ferdinand, care vi l-a dat și de acei ce au înfăptuit legea reformei agrarei D. deputat Reuf, a amintit cum de ani de zile se vorbea printre oameni că pămân­turile fondului bisericesc și cele boierești se vor îm­părți la țărani. Iată că a sosit ziua când acest fond bisericesc din Bucovina, care este al tuturor Românilor, și pă­mânturile boierești au fost împărțite, după cum zicea legea. A amintit apoi că potrivit Constituției noui, care zice că toți cetățenii României, fără deosebire de nație și religie au aceleași drepturi și îndatoriri, au fost împroprietăriți și țăranii, fără deosebire de nație, făcându-se aceiaș dreptate tuturor plugarilor. Roagă apoi în numele județului pe d. ministru Nistor, ca sfetnic al Tronului, să aducă la știrea M. S. Re­gelui, că cetățenii români din județul Homorului vor apăra întotdeauna Țara, la vreme de nevoie. In sfâr­șit ia cuvântul de deputat Doboș, arătând avântul ia care a luptat soldatul român apărându-și țara de dușmani și desrobindu-și frații.Apoi a arătat câtă muncă și grijă au depus oamenii de bine de la noi în frunte cu domnul ministru Nistor pentru ca legea ce face dreptate ță­ranilor să se înfăptuiască și încheie dorindu-le celor împroprietăriți stăpânire pașnică și cu folos asupra pământului primit. De pe o tribună, clădită din ce­tină alăturea de capelă, d. agronom județean Por­­firie Colomițchi dă citire procesului verbal de îm­proprietărire, iar d. ministru Nistor semnează acest

Next