Glasul Bucovinei, octombrie 1923 (Anul 6, nr. 1371-1395)

1923-10-02 / nr. 1371

I ZIARUL: Telefon M-lui Număru Onor. Asociaţiunea pentru Pilitura şi literaturaj poporului 400 lei, pe */2 an 200 lei. Cernăuţi, Marţi 2 I 1 Leu Octombrie 1923 ORGAN NAŢIONAL ROIUIHESC APARE ZILNIC r-TELEFON No. 6* APARE ZILNIC fl B O N n n EN T O L : R ufi an S9 lei, pe Vî an 80 lei, pe trei luni 40 lei, pentru ţara»! zilnic: pe un an 80 iei, pe V« an 40 Iei, pe trei luni 30 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 32 lei, pe Vs ass ÎS iei, pe trei luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, No. 33, Straca Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Mwsch­ete mm se înapoiază. TIPOGRAFIA: Telefon 286 Nr 1371 ANUNŢURI ŞI RECLAME », se a tastează după tarif şi se primesc la admir­­atatraţia. Strada domnească No. 33 Paatru turnte in interiorul ziarului se urdi taxa cu 50%, Criza de numerar Din momentul, când maşina de tipărit bancnote a încetat de a funcţiona, pe piaţa noastră s’a putut constata o rarefiare a nu­merarului, care s’a accentuat tot mai mult şi mai neplăcut. Dacă, odată cu restrângerea emisiunei de hârtie-monedă, s’ar fi putut provoca şi o ief­­tenire a vieţii, a materiei prime pentru in­dustrie, a mânii de lucru, etc. etc, neapărat că criza de numerar nu s’ar fi produs. A­­ceastă ieftenire însă nu putea să se producă, câtă vreme valuta noastră rămâne depreciată Avem deci şi aici, ca şi în alte multe pro­bleme economice de după războiu, un circ viţios, din care nu se poate ieşi, fără grave zguduiri şi dezastruoase repercusiuni asupra economiei noastre naţionale. Penuria de numerar, care se manifestă astăzi pe piaţa noastră economică şi se re­simte mai cu seamă în comerţ şi industrie, având ca urmare o urcare fantastică a do­bânzii şi o începere de şomaj în multe ra­muri ale industriei, pare a primejdui foarte mult faţa noastră economică, şi duce, în a­­parenţă, la asfixiarea ei. Totuşi, credem, că criza actuală de nu­merar, de care este bântuită piaţa noastră financiară, este necesară şi inevitabilă. Vi­talitatea şi puterea noastră de rezistenţă eco­nomică, de care nu ne îndoim nici o clipă, ne va ajuta, să trecem prin această criză gravă fără pagube ireparabile şi repercusiuni prea grave şi dezastruoase. Guvernul actual, care urmăreşte de a­­proape 2 ani, neclintit, fără a şovăi, cu jertfe considerabile, neglijând şi desconsiderând tre­cătoarele avantaje ale momentului, o politică fermă deflaţionistă, va persista fără îndoială în această spinoasă politică monetară, recu­noscută astăzi în teorie şi în practică ca cea mai bună. Deflajia e un tratament foarte dureros, este însă singurul tratament eficace, ce se poate aplica vieţii financiare şi economice, suferinde de pe urma rănilor războiului mon­dial. Inflaţionismul, din contra, se poate ase­măna cu morfina, ce ce dă bolnavului, pentru a-i alina durerile momentane. Inflaţia este narcoticul sau stupefiantul, care adoarme sau trezeşte pentru moment puteri noui în bol­nav, pentru a-l face apoi să recadă după câteva ore într-o stare şi mai gravă. Efectele inflaţiei te-am văzut mai întâi în Austria, apoi în Polonia şi astăzi asistăm la ca­taclismul valutar german, datorit maşinelor de tipărit bancnote. Toată lumea este astăzi edificată, că po­litica inflaţionistă trebue să ducă neapărat la dezastru. Dacă criza de numerar se poate tempera prin alte remedii, decât emisiunea de hârtie­­monedă, guvernul desigur că va face-o. In nici un caz însă, guvernul nu se va putea abate din calea pe care a apucat, pentru a atinge ţinta dorită de toţi, însănătoşirea mo­nedei noastre naţionale. mişcare in lavaţamantul secundar Au fost angajaţi ca prof. resp. maeştri suplinitori. La liceul „Aron Pumnul“ din Cernăuţi: Lazariuc Nicolae, Guşul Eugen, Lenkiş Ştefan, Colban Ilie, Nichitovici Vladimir, Cuzmani Alexandru, Popescu T. Marcel, Prelipcean S. şi Botezat C. La liceul Nr. 2 din Cernăuţi: Popescu Dimitrie. La liceul Nr. 3 din Cernăuţi: Carp Emilian, Criţan Zaharie, Dragan Orest, Lupa Gheorghe, Petriuc Ioan, Torouţ Valerian. La liceul Nr. 4 din Cernăuţi: Ciornei Gheorghe, Ignatescu Gheorghe, Socoliuc Gheorghe, Lipeţchi Eusebie. La şcoala reală art. din Cernăuţi: Tarnovschi Ipolit, Renovici Ioan, Schmidt Ervin. La şcoala reală de stat din Cernăuţi­: Morar Alexandru, Veyvara Victor, Crotohvila Adam, Hölzel Iuliu, Lisatiuc Claudiu. La gimnaziul de stat din Vi­niţa: Wagner Aurel, Cehovschi Virgil, Tomiuc Iulian. La liceul „Dimitrie Cantemiru din Cofmani: Jitariu Vasile, Popescu Dimitrie, Prodanovici Artemidor, Hu­­dema Nistor, Gurău Iile, Lupaştean Trandafir. La liceul „Regele Ferdinand­­“ din Storojineţ: Avram Marion, Cucu Leonte, Roşu Nicolae, Spânu Gorneliu, Vermeşan Vasile, Aroneţ loan. La liceul de stat din Siret: Grigorovici Iordache, Mandiuc Ilie, Strugariu Silvestru, Siretean Eudoxiu, Duşceac Gheorghe, Popescu Eftimie, Braun Vilhelm, Nastasi Ilarion, Pauliuc-Burla Octavian. La liceul „Eudoxiu Hormuzachi“ din Rădăuţi : Vişan Ilie, Dan loan, Cocinschi Victor, Mathias Elena, Prelipcean loan, Marcu Orest, Procopovici Gheorghe, Iţcuş Nicodim. La liceul „Ştefan cel Mare“ din Suceava: Vasi­laşcu loan, Cozmiuc Eusebie, Fettinger Robert, Alaci Teodor, Ţurcan Vasile, Vaţic Eugen, Cărăuş Mihai, Şuhani Ilarion, Turturean Nicon, Voevidca George, Voevidca Dimitrie, Barbier Aurel. La liceul român din Gura­ Humorului: Rotar Ilie, Chichifoiu Petru, Moroşan Anton, Băieş Haralambie, Barbu Ştefan, Danileanu Octavian. La liceul „Dragoş Vodă“ din Câmpulung: Popescu Ioan, Clecicovschi Alfred. La gimnaziul de stat din Vatra-Dornei: Bâcu Ilie, Ieremievici-Dubău Lidia. La liceul din Dorohoiu: Nibio August, Vasiliu Constantin, Capra loan, Saveanu Dumitru, Israel Gheorghe, Savescu Gheorghe. La liceul de băieţi din Pomăria: Raileanu C., Po­­povici Zamfir, Gafiţanu D., Beer Adalbert, Paiu G., Chirvase G., Leonescu D., Hodovanschi Aristide. La liceul de fete Nr. 1 crt. din Cernăuţi: Proco­­povici Veronica, Popovici Leontina, Scalat Lidia, Ci­­n­evici Veturia. La liceul de fete Nr. 2 din Cernăuţi: Körner Maier, Oprea Florica, Verenca Elfrida, Hirsch Isac, Diaconovici Veturia. La liceul de fete al statului din Rădăuţi: Cârstean George, Larionescu Cornelia, Mitrofanovici Lucreţia, Volcinschi Ştefan, Botezat. La liceul de fete­ al statului din Suceava : Cristo­­reanu Maria, Carnet August, Zamfir Natalia, Chirovici Eugen, Coclici Teodor, dir. Procopovici Const. La liceul de băieţi din Hotin: Topa Arghelita, Sobotniţchi Dimitrie, Samotvetov Mihail,­ Remer Gavril, Oglinschi Pavel, Usanievici Alexandru, Babor Teodor, Macariciuc Ioan, Glovatinschi N. La liceul de fete din Hotin: Ilnițchi A., Tcaciuc Vasile, Păun Sofia, Fişer Elisaveta, Usanovici Alex., Dombrovscaia Maria, Morozovscaia Xenia, Solovieva Eulampia. La şcoala medie din Hotin: Bolboceanu Gheorghe, Oghinschi Pavel. La şcoala medie din Lipcani: Ţigănescu Vasile, Cuniţchi Gheorghe, Nichitiuc Gheorghe, Perzeche Varvara. La şcoala de arte şi meserie din Cernăuţi: Jitariu Procopie. ................................................—■ 9 t. •­6-------------------------------------------.... Se la congresul profesorilor universitari din Iaşi In zilele de 23, 24 şi 25 Septembrie a avut loc la Iaşi congresul profesorilor universitari. Cu toate incidentele regretabile şi încercările nepotrivite de a stânjeni bunul mers al congresului, discuţiunile au continuat, ajungând la rezultate deosebit de importante. Şi chiar graţie chestiunilor puse în discuţie şi a rezul­tatelor obţinute în unanimitate, adunarea generală a Asociaţiei profesorilor universitari s-a ridicat de astă dată la o importanţă cu mult mai mare decât una curat profesională. De mare interes general a fost punerea în dis­cuţie, ceea ce de altfel se şi impunea in mod imperios, a reluării normale a activităţii universitare. La discuţie au luat parte cu deosebire d-nii profesori A. C. Cuza de la Iaşi, Mihail Dragomirescu de la Bucureşti, Di­­mitriu şi Marin Ştefănescu de la Cluj. In urma refera­tului foarte bine studiat şi motivat al universităţii Cluj, moţiunea adusă de dânşii a fost primită cu unanimi­tate. Această moţiune privitoare la reluarea normală a activităţii universitare are următorul cuprins: 1. Stu­denţii vor reintra la cursuri, supunându-se legilor şi regulamentelor actuale in vigoare. 2. Profesorii îşi iau angajamentul ca pentru obţinerea cerinţelor pur uni­versitare să lupte alăturea de studenţi în cadrele uni­versităţii. 3. Pentru dobândirea revindicarilor naţionale şi social-politice profesorii vor duce lupta extrauniver­­sitară alături de studenţi. Această moţiune a fost primită în unanimitate de toţi profesorii de faţă cu toate că reprezentau puncte de vedere extreme, deoarece avea calitatea deosebită de a face o distincţie precisă între lupta ce trebuie dusă înlăuntru! universităţii şi în afară de ea, mulţumind astfel toate pretenţiunie. In afară de acest punct din ordinea de zi, care fără îndoială că a fost cel mai important, s’a mai discutat salarizarea şi pensiile corpului didactic uni­versitar, precum şi mijloacele prin cari s’ar asigura şi s’ar spori activitatea culturala şi ştiinţifică a uni­versităţilor. S’a discutat temeinic şi s’au emis păreri foarte importante. Deosebită accentuare merită magistralul discurs al d-lui prof. Simionescu în care a arătat cu multă dreptate că ridicarea universităţilor trebuie să por­nească cu deosebire din lâuntrul lor, înlăturând scă­derile lăuntrice de cari sufăr spre paguba lor, scăderi între cari drept principală a fost semnalată cu drept cuvânt nestabilitatea domiciliului profesorilor univer­sitari, scădere ce a cuprins acuma şi facultatea de drept din Cernăuţi. Profesorii care au oscilat între Iaşi şi Bucureşti au făcut să scadă atât de mult ni­velul înalt al universităţii din Iaşi şi vor deveni o cauză de decădere şi a facultăţii de drept din Cernăuţi. Congresul s-a sfârşit prin vizitarea monumentelor istorice din Iaşi şi împrejurime şi printr’o excursie la Chişinău, unde s’au făcut conferinţe la universitatea populară. Corespond. D. general I Mi­rcescu inspector general al ca­valeriei București, 30 (Rador). — D. general Mircescu, comandantul Diviziei Vill­a din Cernăuți a fost numit inspector general al cavaleriei.

Next