Glasul Bucovinei, ianuarie 1924 (Anul 7, nr. 1444-1463)

1924-01-03 / nr. 1444

N\HG% ******* ZIARUL: Te \ml \\l ABONAMENTUL: .pe «m­as. 310 lei, pe »/a 313 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru «răni zilnic: pe un an, 2­0 lei, pe V? an 120 lei, pe trei luni 50 tel furnal numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe V: an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an SOO lei, pe 72 an 400 lei. Numărul 2 Lei Cernăuţi, Joi 1 Ianuare 1924 Redacţia şi Administraţia TIPOGRAFIA: Tel efom 28i Nr 1444 ANUni jj Urii îjl KtVJULMiWlC s® paiculoasă după tarif şi se primesc la admi­nistraţie : Strada Domnească No. 33 Pentru inserate în interiorul ziarului se urcă la*« ou GG*/n. Forul de judecată la Cernăuţi. Forul mu -J ! Plăgile se fac la sediul ziarului. Cernăuţi, No. 33, Strada domnească No.­­33 Se primase numai articole iscălite Wlanuscriaele nu a» înapoiază. Lupta împotriva alcoolului Unul din cele mai dăunătoare "flagele so­ciale de care suferă omenirea este alcoolis­mul. Alcoolul, care poate fi de un folos ex­trem de mare prin utilizarea sa în industrie, precum şi, în cantităţi­l ei, pentru tratamen­tul multor maladii, este o veşnică amenin­ţare pentru prosperarea individului şi a po­poarelor. Rasa omenească nu are, pe lângă tuberculosă, duşman mai aprig şi mai neier­tător, decât alcoolul. Popoare întregi s’au stâns în urma pa­­timei beţiei, devenită endemică. Pieile Roşii, pe cari Columb i-a aflat, ca o rasă de oa­meni viguroşi, fără urme de decadenţă, as­tâzi s’ai stâns aproape de p° faţa pămân­tu­luî, din cauză alcoolului, adus în America Te­mp­­­leiTi­tiVfthsaţiei europene* Câteva se­cole de consum alcool au fost de ajuns, ca să n micească o rasă întreagă. Alcoolul, în toate formele sale, fie că se numeşte bere, vin, lichior, ţuică ş. a. m. d este dăunător sănătăţii şi bunei stări gene­rale. Deaceia, în timpul din urmă, la toate popoarele, s’au ridicat oam°ni luminaţi şi au început o luptă crâncenă în contra alcoolu­lui, formând societăţi antialcoolice, ţinând conferinţe instructive şi propagând prin presă şi broşuri ami alcoolismul. In Rusia, unde alcoolul făcea ravagiile cele mai mari, consumul alcoolului a fost un timp interzis şi în America este şi astăzi pro­hibit orice consum de alcool precum şi ori­ce comerţ cu băuturi alcoolice. Se constată de pe acuma că rezultatele legei prohibitive a alcoolului în America sunt excelente: cri­minalitatea a diminuat, divorţurile s’au îm­puţinat, iar starea sanitară s’a ameliorat vi­zibil. Şi în ţara noastră se bea foarte mult. Avem o producţie de vin, cum nu o au multe ţâri, şi totuşi, aproape tot vinul se consumă ln noi în ţară; pe lângă aceasta mai trebuesc socotite uriaşele cantităţi de ţuică, ce se fa­brică în Ardeal şi Muntenia, din cari nu ex­portăm aproape nimic, iar fabricele de bere desigur că nu duc nici ele lipsă de consu­matori. Extinderea alcoolismului, mai ales în co­­­­­munele rurale, trebue să deie de gândit câr­muitorilor Statului nostru ; af­ăm că guver­nul este decis să ia toate măsurile pentru combaterea beţiei mai cu sea­mă la sate, şi va veni, în acest scop, chiar în sesiunea a­ceasta înaintea parlamentului cu un proiect de lege pentru limitarea consumului de alcool. In Bucovina s-au luat la iniţiativa d­lui Ministru Nistor, în cursul anului acesta, măsuri administrative pentru combaterea aloolismu­lui. Alături însă de măsurile oficiale, crede­m necesar, ca şi intelectualii satelor să lucre dir­et răsputeri cu cuvântul și cu exemplul bun, jjentru stârpirea acestui rău, care periclitează Niîtaea poporului nostru. j Cheleş-împărat Poem dramatic în 3 acte de Instantin Berariu «Gândirea», revista celor mai apreciaţ scriitori români din zilele noastre, scrie în n-rul 7, anul III, următoarele: «Din Cernăuţi ne soseşte, curăţel tipărit de editura revistei locale «Junimea literară» poemul dramatic al d-lui Costantin Berariu, Vieleş-împărat. Ceea­ ce răsare ca o surpriză luminoasă d­e pagini e limba reavănă şi lim­pede, de par’că n’ar veni dinr’un ţinut unde intelectualii vorbesc cea mai pocită romă­nească Cuvintele se aşează rotunjite cu mi­g­lă ca de mâna unui meşter cioplitor de fioic în lemn, şi endecasilabul — împrumutat fără îndoială din literatură germană, al cărei vers dramatic este — e făcut firesc şi curgă­tor, cu rime care te aşteaptă cu noutatea Io pe fiecare pagină Acţ­unea e obişnuită bas­mului dramatizat şi puţine sunt momentele ce iuţesc cu mişcarea lor ritmul moale , tărăgănat al poveştilor. Episodul din actu întâi, unde Chereş povesteşte uciderea smeului, energic şi bogit în invenţie verba­l, răsare ca un colţ de stâncă pe faţa cu poto­lite valuri a poemului. Autorul e un nume cunoscut cui mai răsfoieşte colu­ţiile «Samănătorului» de-acum douăzeci de ani A publicat acolo o feerie: Făt-frumos în grădina sfintei Vineri, care, uitată azi, n’a rămas fără ecou în sufletu tinerilor scriitori pentru cari «Sămănâtorul»­­păsa liniile sigure ale insp­raţiei. Dela această feerie începe seria basmelor româneşti dra­matizate: «Inşiră-te Mărgărite...» D. Victor Eftimiu şi ceilalţi sunt, de fapt, feciorii literari ai d lui Constantin Berariu » ­iunie viile Consimte Camera Şedinţa data 31 Decembria D. N Bălcinescu a desrris şedinţa la 3 d. a. în prezenţa d lor Vintilă B­âtianu şi G. Mânisru. D. Spanişteanu la sumar araţi că n’a avut inten­ţia de a ataca pe minitrul instrucţîunei publice, ci nu­mai de a releva g­olurile ce se produc în învăţămân­tul primar şi normal. D. Vintila Brătianu ministru de finanţe, depune un proect de lege pentru acordarea unui credit pe seama ministerului de comunicaţii D. So­rea nu cere autor­zarea pentru o comună urbană de a contracta un împrumut D. Gh. Pop în legătura cu tratativele cu Rus­a roagă pe d­i­i­stru de externe să intervie pentru a înlesni românilor transilvăneni stabiliţi în Crimeea de a-şi putea adu­e în ţară odată cu ei şi singura lor avere care constă în oile pe cari le păşteau în acel ţinut. O.­­. G Duca, ministru de externe, răspunde că a fost sesiz­t de această chestie şi a dat instrucţiuni în acest sens ermidunei. Păi, Draghici relevă o serie de ingerinţe electo­rale ce să fi comis cu oe zia alegerilor din Lipova Spune că chiar d-sa ar fi fost arestat. D. G. Mârzescu,ministru de justiţie, răspunde câ n’are cum ştinţă de nici o arestare, dar că va cer­ceta cazul şi dacă se va fi produs vre­o arestare ilegală cel vinovat va primi sancţiunile legale (apl). Intrându-se în ordinea de zi se pune la vot cu bile bugetul ministerului instrucţîunei publice care se adoptă. Se ia în discuţie bugetul ministerului de finanţe. D. Micşa vorbeşte de situaţia funcţionarilor fi­nanciari, şi este pentru îmbunătăţirea lor. D. Diaconescu susţine chestiunea despăgubirilor de război, cerând d­lui ministru de finanţe să dea fondurile necesare pentru refacerea oraşului Tg.-Ocna, care a fost d­etens din cauza luptelor. D. Vimila Brătianu, ministru de finanţe, răspunde că pentru prima oară la această discuţie a auzit un orator care să ceară îmbunătăţirea clasei fun­ţiona­ilor financiari şi acest lucru II bucură, fiftrucât un deputat nu trebue să se facă ecoul unei singure clase funcţionăreşti, ci trebue să îmbrăţişeze to,atâ organi­zaţia de stat. D. V­itilă Brătianu crede , tomîsiunea cugetară imb­dln­da a repartiza T i, va înlătura to. trepta­te fr c* priveşte rea despăgu­bit­or de război* d-sa răspunde că guvernul a dat 300 de milioane care încep chiar azi, să fie d­itri­­buiţî oariaţilor şi că, comisunea n’a fost călâuziâ de mei un interes de partid. Nu poate fi vorba — spune în continuare d. ministru de finanţe — de îns­rier­ea în buge­tul ordinar a sumelor datorate în acest scop, căci ar trebui sâ facem un buget. D. vice­preşe­dinte Popa Liseanu ridică şedinţa anunţând pe cea viitoare pentru ziua de 29 Ianuarie .-D. I. I. C Brătianu: In nume­le guvernului va urez sarbători fericite, ca apoi cu puteri spo­rite să procedăm după vacanţă la elaborarea le­gilor constituţionale menite să pună în valoare bogăţiile ţării, precum şi la elaborarea tuturor legi­lor menite să consolideze ■ ţara. încă odată vă urez sărbători fericite ţari­ prelungite). Şedinţa se ridică la orde 5 d. a. Senatul — Şedinţa de la 30 Decembrie — Şedinţa se deschide la ora 3.15, sub preşedinţia lui M. Phertkyre. Pe banca ministerială d-nii Ion I. Brătianu, Dr. C. Angelescu, Tancred Constantinescu, N. N. Sâveanu, N. D. Chirculescu. D. Teodor Voicu arată câ din cauza scumpetei, diurna de 300 lei pe zi a parlamentarilor este insu­ficientă. D-sa cere sporirea diurnei. Se depun dife­rite proecte de lege pentru care se admite urgenţa. D. Dr. Teofil Lupu vorbeşte de învăţătorii din Bucovina şi cere îmbun­­âţirea situaţiei lor. Cere să se se dea şcoalelor pământ şi sâ se înfiinţeze coope­rative de consum pentru funcţionari. D. Dr.­­ Angelescu, ministrul instrucţiunei, răs­­punde câ în vechiul regat pământurile de experienţa sunt date d­­a învăţătorilor, iar celela­te pământuri şcolare sunt date sau învăţătorilor sau sătenilor prin licitaţie. Va intervi­eni şi în privinţa pâmântur lor şco­lare din Bucovir »«* ceea ce priveşte înfiinţarea de se studiazâ actualmente. Re­­gc, d. ministru spune că aceasta etal de 550 milioane lei. Comi- Ucra în acest scop în timpul când Va face repartizarea spo­­«plauze ) Senatul trece în sec- Hle depuse. iţei se votează următoa­re­a : Deschiderea unui cre­­milioane din excedentul pen­tru acoperirea difereniţelor bortare ale diferitelor ministere. Spori­ra taxelor de timbru mobil de asis­tenţă socială. Un credit de 15 milioane lei rambursa­bil, din care să se acoperă cheltuelile suplimentare rezultate prin desfiinţarea „Casei Noastre“ dn Basa­rabia. Modificarea legei privitoare la reforma şi pen­cooper­itive, chiti lativ la sporirea­­ se va face din e sunea bugetară vacanţei parlamen­tului pe ministere ţiuni spre a discu­ta redeschid rele­­gi, votate şi d­e extraordinar de

Next