Glasul Bucovinei, ianuarie 1924 (Anul 7, nr. 1444-1463)
1924-01-03 / nr. 1444
N\HG% ******* ZIARUL: Te \ml \\l ABONAMENTUL: .pe «mas. 310 lei, pe »/a 313 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru «răni zilnic: pe un an, 20 lei, pe V? an 120 lei, pe trei luni 50 tel furnal numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe V: an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an SOO lei, pe 72 an 400 lei. Numărul 2 Lei Cernăuţi, Joi 1 Ianuare 1924 Redacţia şi Administraţia TIPOGRAFIA: Tel efom 28i Nr 1444 ANUni jj Urii îjl KtVJULMiWlC s® paiculoasă după tarif şi se primesc la administraţie : Strada Domnească No. 33 Pentru inserate în interiorul ziarului se urcă la*« ou GG*/n. Forul de judecată la Cernăuţi. Forul mu -J ! Plăgile se fac la sediul ziarului. Cernăuţi, No. 33, Strada domnească No.33 Se primase numai articole iscălite Wlanuscriaele nu a» înapoiază. Lupta împotriva alcoolului Unul din cele mai dăunătoare "flagele sociale de care suferă omenirea este alcoolismul. Alcoolul, care poate fi de un folos extrem de mare prin utilizarea sa în industrie, precum şi, în cantităţil ei, pentru tratamentul multor maladii, este o veşnică ameninţare pentru prosperarea individului şi a popoarelor. Rasa omenească nu are, pe lângă tuberculosă, duşman mai aprig şi mai neiertător, decât alcoolul. Popoare întregi s’au stâns în urma patimei beţiei, devenită endemică. Pieile Roşii, pe cari Columb i-a aflat, ca o rasă de oameni viguroşi, fără urme de decadenţă, astâzi s’ai stâns aproape de p° faţa pământuluî, din cauză alcoolului, adus în America TempleiTitiVfthsaţiei europene* Câteva secole de consum alcool au fost de ajuns, ca să n micească o rasă întreagă. Alcoolul, în toate formele sale, fie că se numeşte bere, vin, lichior, ţuică ş. a. m. d este dăunător sănătăţii şi bunei stări generale. Deaceia, în timpul din urmă, la toate popoarele, s’au ridicat oam°ni luminaţi şi au început o luptă crâncenă în contra alcoolului, formând societăţi antialcoolice, ţinând conferinţe instructive şi propagând prin presă şi broşuri ami alcoolismul. In Rusia, unde alcoolul făcea ravagiile cele mai mari, consumul alcoolului a fost un timp interzis şi în America este şi astăzi prohibit orice consum de alcool precum şi orice comerţ cu băuturi alcoolice. Se constată de pe acuma că rezultatele legei prohibitive a alcoolului în America sunt excelente: criminalitatea a diminuat, divorţurile s’au împuţinat, iar starea sanitară s’a ameliorat vizibil. Şi în ţara noastră se bea foarte mult. Avem o producţie de vin, cum nu o au multe ţâri, şi totuşi, aproape tot vinul se consumă ln noi în ţară; pe lângă aceasta mai trebuesc socotite uriaşele cantităţi de ţuică, ce se fabrică în Ardeal şi Muntenia, din cari nu exportăm aproape nimic, iar fabricele de bere desigur că nu duc nici ele lipsă de consumatori. Extinderea alcoolismului, mai ales în comunele rurale, trebue să deie de gândit cârmuitorilor Statului nostru ; afăm că guvernul este decis să ia toate măsurile pentru combaterea beţiei mai cu seamă la sate, şi va veni, în acest scop, chiar în sesiunea aceasta înaintea parlamentului cu un proiect de lege pentru limitarea consumului de alcool. In Bucovina s-au luat la iniţiativa dlui Ministru Nistor, în cursul anului acesta, măsuri administrative pentru combaterea aloolismului. Alături însă de măsurile oficiale, credem necesar, ca şi intelectualii satelor să lucre diret răsputeri cu cuvântul și cu exemplul bun, jjentru stârpirea acestui rău, care periclitează Niîtaea poporului nostru. j Cheleş-împărat Poem dramatic în 3 acte de Instantin Berariu «Gândirea», revista celor mai apreciaţ scriitori români din zilele noastre, scrie în n-rul 7, anul III, următoarele: «Din Cernăuţi ne soseşte, curăţel tipărit de editura revistei locale «Junimea literară» poemul dramatic al d-lui Costantin Berariu, Vieleş-împărat. Ceea ce răsare ca o surpriză luminoasă de pagini e limba reavănă şi limpede, de par’că n’ar veni dinr’un ţinut unde intelectualii vorbesc cea mai pocită romănească Cuvintele se aşează rotunjite cu miglă ca de mâna unui meşter cioplitor de fioic în lemn, şi endecasilabul — împrumutat fără îndoială din literatură germană, al cărei vers dramatic este — e făcut firesc şi curgător, cu rime care te aşteaptă cu noutatea Io pe fiecare pagină Acţunea e obişnuită basmului dramatizat şi puţine sunt momentele ce iuţesc cu mişcarea lor ritmul moale , tărăgănat al poveştilor. Episodul din actu întâi, unde Chereş povesteşte uciderea smeului, energic şi bogit în invenţie verbal, răsare ca un colţ de stâncă pe faţa cu potolite valuri a poemului. Autorul e un nume cunoscut cui mai răsfoieşte coluţiile «Samănătorului» de-acum douăzeci de ani A publicat acolo o feerie: Făt-frumos în grădina sfintei Vineri, care, uitată azi, n’a rămas fără ecou în sufletu tinerilor scriitori pentru cari «Sămănâtorul»păsa liniile sigure ale inspraţiei. Dela această feerie începe seria basmelor româneşti dramatizate: «Inşiră-te Mărgărite...» D. Victor Eftimiu şi ceilalţi sunt, de fapt, feciorii literari ai d lui Constantin Berariu » iunie viile Consimte Camera Şedinţa data 31 Decembria D. N Bălcinescu a desrris şedinţa la 3 d. a. în prezenţa d lor Vintilă Bâtianu şi G. Mânisru. D. Spanişteanu la sumar araţi că n’a avut intenţia de a ataca pe minitrul instrucţîunei publice, ci numai de a releva golurile ce se produc în învăţământul primar şi normal. D. Vintila Brătianu ministru de finanţe, depune un proect de lege pentru acordarea unui credit pe seama ministerului de comunicaţii D. Sorea nu cere autorzarea pentru o comună urbană de a contracta un împrumut D. Gh. Pop în legătura cu tratativele cu Rusa roagă pe diistru de externe să intervie pentru a înlesni românilor transilvăneni stabiliţi în Crimeea de a-şi putea adue în ţară odată cu ei şi singura lor avere care constă în oile pe cari le păşteau în acel ţinut. O.. G Duca, ministru de externe, răspunde că a fost sesizt de această chestie şi a dat instrucţiuni în acest sens ermidunei. Păi, Draghici relevă o serie de ingerinţe electorale ce să fi comis cu oe zia alegerilor din Lipova Spune că chiar d-sa ar fi fost arestat. D. G. Mârzescu,ministru de justiţie, răspunde câ n’are cum ştinţă de nici o arestare, dar că va cerceta cazul şi dacă se va fi produs vreo arestare ilegală cel vinovat va primi sancţiunile legale (apl). Intrându-se în ordinea de zi se pune la vot cu bile bugetul ministerului instrucţîunei publice care se adoptă. Se ia în discuţie bugetul ministerului de finanţe. D. Micşa vorbeşte de situaţia funcţionarilor financiari, şi este pentru îmbunătăţirea lor. D. Diaconescu susţine chestiunea despăgubirilor de război, cerând dlui ministru de finanţe să dea fondurile necesare pentru refacerea oraşului Tg.-Ocna, care a fost detens din cauza luptelor. D. Vimila Brătianu, ministru de finanţe, răspunde că pentru prima oară la această discuţie a auzit un orator care să ceară îmbunătăţirea clasei funţionailor financiari şi acest lucru II bucură, fiftrucât un deputat nu trebue să se facă ecoul unei singure clase funcţionăreşti, ci trebue să îmbrăţişeze to,atâ organizaţia de stat. D. Vitilă Brătianu crede , tomîsiunea cugetară imbdlnda a repartiza T i, va înlătura to. treptate fr c* priveşte rea despăgubitor de război* d-sa răspunde că guvernul a dat 300 de milioane care încep chiar azi, să fie ditribuiţî oariaţilor şi că, comisunea n’a fost călâuziâ de mei un interes de partid. Nu poate fi vorba — spune în continuare d. ministru de finanţe — de însrierea în bugetul ordinar a sumelor datorate în acest scop, căci ar trebui sâ facem un buget. D. vicepreşedinte Popa Liseanu ridică şedinţa anunţând pe cea viitoare pentru ziua de 29 Ianuarie .-D. I. I. C Brătianu: In numele guvernului va urez sarbători fericite, ca apoi cu puteri sporite să procedăm după vacanţă la elaborarea legilor constituţionale menite să pună în valoare bogăţiile ţării, precum şi la elaborarea tuturor legilor menite să consolideze ■ ţara. încă odată vă urez sărbători fericite ţari prelungite). Şedinţa se ridică la orde 5 d. a. Senatul — Şedinţa de la 30 Decembrie — Şedinţa se deschide la ora 3.15, sub preşedinţia lui M. Phertkyre. Pe banca ministerială d-nii Ion I. Brătianu, Dr. C. Angelescu, Tancred Constantinescu, N. N. Sâveanu, N. D. Chirculescu. D. Teodor Voicu arată câ din cauza scumpetei, diurna de 300 lei pe zi a parlamentarilor este insuficientă. D-sa cere sporirea diurnei. Se depun diferite proecte de lege pentru care se admite urgenţa. D. Dr. Teofil Lupu vorbeşte de învăţătorii din Bucovina şi cere îmbunâţirea situaţiei lor. Cere să se se dea şcoalelor pământ şi sâ se înfiinţeze cooperative de consum pentru funcţionari. D. Dr. Angelescu, ministrul instrucţiunei, răspunde câ în vechiul regat pământurile de experienţa sunt date da învăţătorilor, iar celelate pământuri şcolare sunt date sau învăţătorilor sau sătenilor prin licitaţie. Va intervieni şi în privinţa pâmântur lor şcolare din Bucovir »«* ceea ce priveşte înfiinţarea de se studiazâ actualmente. Regc, d. ministru spune că aceasta etal de 550 milioane lei. Comi- Ucra în acest scop în timpul când Va face repartizarea spo«plauze ) Senatul trece în sec- Hle depuse. iţei se votează următoarea : Deschiderea unui cremilioane din excedentul pentru acoperirea difereniţelor bortare ale diferitelor ministere. Sporira taxelor de timbru mobil de asistenţă socială. Un credit de 15 milioane lei rambursabil, din care să se acoperă cheltuelile suplimentare rezultate prin desfiinţarea „Casei Noastre“ dn Basarabia. Modificarea legei privitoare la reforma şi pencooperitive, chiti lativ la sporirea se va face din e sunea bugetară vacanţei parlamentului pe ministere ţiuni spre a discuta redeschid relegi, votate şi de extraordinar de