Glasul Bucovinei, februarie 1924 (Anul 7, nr. 1464-1486)
1924-02-01 / nr. 1464
Pag. 2 GLASUL BUCOVINEI sericesc. S'au prevăzut apoi şi sume considerabile pentru refacerea bisericilor şi caselor preoţilor distruse de râzboiu. Unificarea pe tărâmul şcolar e desăvârşită Pe terenul şcoi s’a introdus, în toate şcoalde din Bucovina, începând dela 1 ianuarie, regulamentul die regat. In această privinţă unificarea apare acum completă. Introducerea limbei române în şcoalele minoritare n’a întimpinat nicmeri vreo dificultate sauîmpotrivire. O serie întreagă de profesori şi învăţători au fost mutaţi în vechiul regat să deprindă limba. După câteva luni, putem afirma că această măsură a dat roade. Cei mai mulţi s-au aclimatizat foarte bine şi numai pentu pufii din ei împrejurările se pare ai au fost favorabile. Am convingerea că orice dificultate va fi înlăturată cu bunăvoinţa tuturor factorilor. La Universitate ordine şi dor de muncă La universitatea din Cernăuţi,— continuă d. prof. Nistor—dorneşte cea mai desăvârşită ordine. Cursurile se urmează regulat şi, îmbucurător, se remarca o deosebită râvnă de învăţătură la studenţimea noastră. Pe terenul refacerei şi reconstruirea şcoalelor distruse de război, s’a activat foarte mult. Sunt aproape gita şi liceele din Rădăuţi, Siret şi Câmpulung. S'au refăcut apoi şcolile primare de pretutindeni. La Cernăuţi, şcoala normală a fost despărţită în două: pentru boeri şi pentru fete, înfiinţându-se în acelaş timp, pe lângă ele, şi un internat spaţios. Foarte multe goluri vor fi acoperite datorită şcoalei normale. Ne lipseşte oarecum, în învăţământul primar, materialul didactic şi intuitiv. C. pof. dr. Angelescu nea arătat că şi aceste lipsuri vor fi în curând împlinite. Reforma administrativă şi Bucovina Reforma administrativă e aşteptată de bucovineni cu mult interes. Ca o primă urmare a ei, se va reduce numărul judeţelor, de la 12 la 5, iar în sedul prefecturilor desfiinţate, se vor înfiinţa subprefecturi. Prin reforma judecatoreasca se vor creia în Bucovina mai mute tribunale, precum şi câteva judecătorii de ocol, in centrele însemnate. Exportul de lemne în plină activitate Criza de numerar s’a resimţit, deşi nu în aceiaş măsură ca la Bucureşi, şi în Cernăuţi mai ales. In timpul din urmă negustorii bucovineni se plâng de lipsa de vagoane, deoarece direcţiunea regională din Cernâuţi nu primeşte numărul sufcient din care să se acopere toate nevoile industriaşilor. Industria lemnului e în floare, deşi în urmă preţul lemnului pe tulpină a şezut aproape la jumătate. Exportul lui continua foarte activ. De câţiva vreme s’a reluat şi exportul de vite. Ca o consecinţa preţul vitelor în Bucovina s’a ridicat simţitor. In privinţa fraudelor de vagoane — despre care au pomeni unele zare, — ele s’au întâmplat acum 3 ani, în vremea câm caile ferata erau mitirizate, ci aceea cercetările cari se continuă, dealtminteri, se fac de parchul militar. Cooperative ţărăneşti pentru exploatarea pădurilor In legătură cu industria lemnului trebue să semnalez insistenţa cu care sătenii cer să participe la exploatarea pădurilor. Doleanţele lor sunt juste şi guvernul va căuta soluţionarea lor. Pretutindeni s’au înjgribat de săteni cooperative pentru expoatarea lemnului. Legea pădurilor comunale este, de asemenea, aşteptată cu mare nerâodire, ea reprezentând pentru bucovineni un deosebit interes. Dispoziţiune constituţionale privitoare la pădurile comunale au produs însa îngrijorare în rândurile preoţime!, al cărei deziderat timp ar fi că pririte fondului bisericesc să nu sufere ştirbire prea mare. Asociaţa clerului bucovinean a ţinut mai mute şedinţe în acest scop şi aşteaptă textul anteproiectului ca să activeze. Băncile populare din Bucovina Pe ziuta de 20 Februarie, — continu d.* prof. Nistor, — e convocată adunarea generala a centralei băncilor populare din Bucovina. înainte de râzboiu, din cauza ‘unor speculaţiuni nenorocite, aceste banei ajunseserâ la faliment. Guvernul austriac de pe vremuri a întreprins o acţiune de asanare, avansându-le prin banca regionala din Cernauţi cred tere necesare. Acţiunea de asanare este acum terminată — şi adunarea generală va cere, desigur, să iasă de sub tutela băncii regionale, căutând îndrumarea spre o viaţă proprie. Noua conducere va trebui să caute contactul cu federala băncilor populare din regat. In această tendnţa ea va atrage cu sine şi băncile populare ucrainiene şi germane. Exproprierea s’a terminat. Colonizări între Nistru şi Prut Exproprierea e terminată. Sunt numit câteva, procese in cus de judecată In primăvara aceasta se va sfâşi şi împroprietărirea. ^ In regiunea dintre Nstru şi Prut se vor face mai multe colonii di bucovineni, — cari vor fi casteejieri neadormiţi, la graniţa ţărei. E de prisosul insist asupra faptului cunoscut în Bucovina înreagă că exproprierea s’a făcut în folosul populaţiunei, fără vre-ur, regim de favoare pentru nimeni. Mişcarea intelectuală Mişcarea intelectuală românească se intensifică mereu. Faptul e cu deosebire îmbucurător. Prin oraşe şi sate conferinţele de popularizare s'au înmulţit, iar numărul participanţilor creşte de fiecare dată, — mai ales acela al sătenilor. La începutul anului s’a pus sub tipar „Cosminul“ — buletinul institutului de istorie şi limbă,— şi in care vor apare studii întinse în toate domeniile. Situaţia funcţionarilor şi a muncitorilor intelectuali e foarte grea in Bucovina. Guvernul însă va face tot posibilul pentru Îmbunătăţirea ei atât aci cât şi înrestul ţârii. Funcţionărimea bucovineană doreşte să vadă legea pensiilor, cât mai de grabă, intre români, germani, ucraineni, etc... e bună înţelegere iursind interesanta d-sale expunere, d. ministru al Bucovinei ne arată că raporturile între dferitele naţionalităţi sunt formate. Nu există amnozitţi oriost luaţi ca în alte parti, litre sătenii romani, germani, ucraineni, etc., domneşte cea mai bună înţelegere. Pretutindeni ei se ajută reciproc. IaT* .... « • • « ■ —.... ■ — I # No. 1404 Cursuri populare universitare Al treilea Voivodat Ion Vodă zideşte şi catedrala de la Alba-Iula. El are In embema familiei sale un corb (mai târziu un vuir), după cae neamul său primeşte numirea de Corvineşti (Corvini), şi este înrudit şi cu B.sa'arin din Ţara Româneases. Un urmaş al său, Ion Olatiul, mitropolit al Ardealului, documentează origina româna a acestui neam de voivozi chiar prin comunele său. Fiul lui Ion Vodă, Miteiaș Corvin ajunge rege al Ungariei. Alt voivod vestit este Maiath, tot de origină românească. In secolul al XVI-lea joacă Ioan Zapolyi un rol destul de important. Voivozii Ardealului sunt adeseori ioctenenjii regilor unguri. Ei desvultâ aceiaş activitate politică şi culturală ca şi voivozii din Principate. La 1526 (paula de la Mohai) coroana Ungariei rămâne vadivită. Deşi cand daţi aspiră sa o obţină, Ferdinand de Austria şi Ioan Zápolya. Ambii sunt aleşi regi şi timp de 20 ani se dă o luptă între ei in cursul căreia Ioan Zpolya cere ajutorul safianului Turciei, Soliman. La 1550 Ardealul îşi dobândeşte independenţa. Voivodul devine suveran, ositândtre Ungari şi Turci, cum i se potrivite mai bine. Voivodtul Ardealului se găseşte acum exact în aceiaş situaţie faţa de Tuci ca şi voivodatele dunărene, acelaş joc de echilibristică între creştin şi Turci caracterizează şi pontica externa a Arealului. Înţelegerea încheiată la Semimaire Ioan Sigismund Zapoya, fiul regelui loan Zipolya, şi sultanul Turciei, ceia da Ardealului curat aceiaşi situaţie de stat tributar Porţii, ca şi cea a Moldovei sau a Muntenei. Fireşte că vuivo, dar nu-l uda nici pe împăratul de la Viena. Centrul Ungariei, Budapesta, gasindu se sub stăpânirea direc- ta a Turcilor, voivodul Ardeaului căpătă sub stăpânirea sa şi câteva comitate ungureşti. După moartea lui Tom Sigismund Zapoya (1571) urmează di nast.a Bihoreştilor, cari încă ascaza intre Turci şi împăratul. Anirem Báthory este bătut la Salimbar de Maiu Viteazul şi apoi ucis de Sacui. (Papa ii pedepseşte pe Săcui pentru fapta aceasta cu pod de 100 ani.) După lupta dela Şilimbar, Mihaiu Viteazueste voivodul Ardealului. Mihaiu Viteazul, neputânduse spnjni pe Turci, caută ajutor la Viena, unde însă este ţinut numai cu vorba, căci curtea împăratului nu voia să ştie nimic de un voivod schismatic. In Ardeal vine Risia şi cu el nenorocirea lui Miitu Vteazul, care este victima dorinţei împăratului de a desfiinţa voivodatul ardelean, dorinţă, ce este in strânsa ligatura cu politica catolică împotriva reformaţilor. împăratul nu reuşeşte însă, ridicându-se Ştefan Bocicoi, primul voivod reformat al Ardealului; in vremea aceasta i se dă o lucită grei Intre catolici şi reformaţi. Urmeaza I In scaun Bethlen Gabor (Gavriil), care joaca un rol important in rasboiul de 30 ani ca luptător aprig pentru protestantism. Uriaşul acestuia, George Racoczy I., fugărit mai întâiu de Bethen Gabor, fuge la Turci şi revine cu ajutorul acestora. Urmează Racoczy II. şi Barczyy (de orgia Român din Barcea,, iar face multe ihstiuni diplomatce în Muntenia ş Moldova. El domneşte puţin, numai doi ani, şi se deosebeşte prin activitatea sa intensă pentru reformaţiune. Insă drept recompensă pentru alegerea ei ca voivod el trebue să cedeze mai multe cr taţi Turcilor. (Lucruri similare se petrec în Moldova şi în Muntenia ) Urmează Mihuiu Apafy I. şi Apafy II., cu care se indică, ia 1696, s na voivozilor aiddeni H bsburgii n’au renunţat n c când la ideia de-a desfiinţa Voivodatul Transilvaniei La 1710 LC 'p Id, triu ufâtor In războiul sau împotriva Turul r, desfinţeaza, după încheierea păcii dela Caiovaţ, acest voivodat. Încă în 1690 diploma Leopoldiana, achitată de deta Ardealului de la Făgăraş, pronunţa desfiinţarea, care devine fapt la 1691. Se hotâreşte ca Ardealul să fie adratinistrat de un guvernator şi de un comisar militar:■ ca un nobil ardelean să fie numit guvernator Ia 1696 Apafy II, renunţă definiv la tron. Drepturi«; coroana voivozilor ardeleni trec asupra habsburgilor,, împărajii de la Viena numindu-se «mari voturi ai Ardealului.» Transilvania îşi păstrează şi de acu faat de vechea sa organizaţie, dar guvernatorii împlinesc poruncile venite de la Viena şi guvernează în numele după voinţa împăratului. Această ştire di« lacraw dăinuieşte până la 1867, când Transilvania este bwcftţelită în comitate ungureşti. Din istoria Ardealului vedem că există un paralelism între soarta acestui voivodat şi cea a *?1,® două dintre Dunăre şi Nistru. Deosebirea este mumă că Voivodatul Ardealului este desfiinţat prin împrejurări neprielnice, pe când astelalte două ajuns să seunească. Noi vedem că activitatea politică şi culturală şi voivozilor din tustrele voivodate este aceiaşi; ei tintom sa plătească acelaş tribut Turcilor, ei trebue să făefcă la fel cesiuni teritoriale, pentru a obţine numiri ajutoare de la Poartă. Au existat relaptial şi influenţe directe între «aceste trei voivodate ale noastre ? Răspunsul este dat Când în Ardeal domnia un voivod mare, e! se »plinea numai decât şi in Principate într’un fel oarecare şi viceversa. Acest veşnic schimb de influenţe ««Erc Ardeal şi Principate făcea ca «Terra Viaihoru®»» s treacă întotdeauna şi dincolo de munţi, in l'ianstivenia. Dovezi pentru aceasta sunt destule, iar din acesst relaţîuni şi infuenţe reciproce evidenţeazâ perfect tendinţa spre unirea celor trei voivodate româneşti. Austria le-a zădărnicit, cât a trăit ea Aceasta este convingerea ce se impune oricui se interesează de isfidacelor trei voivodate şi a Austriei! Intre Ardeal şi celelalte ţări româneşti n’a existat nici când un zid ermzesc, căci structura lor politică, socială şi economică precum şi desvoltarea lor istorică ne prezintă asemănări frapante. Austria a încercat în chipuri valurile să aducă Principatele în aceiaş situaţie faţă de ea însăşi ca şi Ardealul. Şi văzând că nu poate face multă treabă, a tot căutat să ciupească din ele câte •o bucată (Otenia, Bucovina). Ină Austria n’a fost favorizată de împujurâri în tendinţ le ei, căci pentru orice cristalizare de st puternic trebue în primel] rând o organizaţie etnică unitară. (Sfârşitul lecţiei întâia). Rep ............■ ■ • ••*......................■■■■■■ Vizita d-lui H.S.Dennison la Biroul internaţional al Muncii din Geneva De la Liga Naţiunilor am primit următoarele: Domnul Henry S. Dennison, directorul întreprinderilor «Dennison’s Manufacturing Co.», venit în Europa într’o călătorie de afaceri, a vizitat Biroul internaţional al Muncii de pe lângă Liga Naţiunilor din Geneva. D-sa s’a interesat viu de aceasta , instituţie examinând cu atenţiune funcţionarea diferitelor servicii care o compun. D. Dennison a acordat o atenţiune specială diviziei diplomatice, serviciului de emgrare şi serviciului de igienă industrială. In timpul şederii sale la Geneva, a fost invitat să vorbească despre experiențele sale încercate de ani de ze în întreprinderile pe care le conduce. D. Dennison, care ocupă in uzineiestie mai mult decât 5000 ncratori, trece, in America, drept unul dintre patronii cei mai înaintaţi în materie socială şi este cunoscut prin aplicarea unui sistem de participare la beneficii care a servit apoi de modelaa numeroase alte întreprinderi. «Sistemul Dennison» este bazat, după declaratile autorului sau, pe principiile următoare: Câştigurile unei întreprinderi trebue să revie acelora care realmente o fac sa progreseze. Capitalul nu trebue să fie remunerat peste o limită data; direcţiunea, înţeleasă în ce mai larg sens, adică toate persoanele are, în uzină, au o parte de răspundere, trebue să culeagă cea mai mare parte de beneficii. Apucând principiul său în6 mai, d. Dennison a extins la aproape 10 la sută din personalul său atribuirea de acţiuni. Acest procedeu practicat de mai bine de 10 ani a dat nzultate excelenţi. După războiu, a încercat aplicarea aceluni principiu. ’Sub o formă diferita, tuturor muncitorilor ocupaţi în întreprinderile sale, primele rezultate par a nu-i cuza o dezamăgire. La toate chestiunile care i-au fost puse, d. Dennison a răspuns cu cea mai mare b nâvoință. D-sa a aratat câ la-â toatî libertatea lucratorilor săi,'de a face pute din sin litate şi a declarat ca poartă un interes particular intiţiilor care prevăd alocaţiuni familiare pentru salariaţi. ' --------------------»•»«--------------—— România a renunţat la împrumutul francez Pars, 30 (Ridor) — Cercurile diplomatice confirmă că România a renunţat la imprumutul de 100 milioane franci, întrucât guvernul României a găsit spijin funiar fără Franţa. Relaţiile româno-franceze rămân mai departe cordiale şi sincere, după asigurările făcute de d. Antonescu guvernului francez